Reforma in Justitie se impiedica de magistrati
Disputa dintre magistrati si noua administratie, in legatura cu reforma in Justitie, devine tot mai dura. Toate propunerile venite dinspre Ministerului Justitiei de completare a legilor privind Consiliul Superior al Magistraturii, statutul magistratilor si organizarea judiciara ( 303/2004, 304/2004 si 317/2004) sint criticate in bloc de cei care sint direct vizati de modificarile MJ. Cu citeva zile in urma, membrii CSM au decis aminarea dezbaterii amendamentelor. De asemenea, Sectiile Unite ale înaltei Curti de Casatie si Justitie au hotarit, in sedinta din 3 mai, ca modificarea actualului cadru legislativ privind reforma justitiei este inoportuna iar proiectele de legi in acest sens contravin Constitutiei si principiilor independentei si inamovibilitatii judecatorului. Printre modificarile care suscita cele mai multe critici se afla cele referitoare la statutul procurorilor. Astfel, procurorul general al Romaniei si procurorul general al PNA, ca si adjunctii lor, precum si sefii de sectii vor fi numiti de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justtiei, putind fi revocati de aceleasi persoane. Legea actuala cere ca aceste numiri sa fie facute doar de catre CSM, care scoate la concurs postul vacant. Potrivit modificarilor legislative, rolul CSM este doar acela de a acorda un aviz. In acest fel, presedintele Romaniei este cel care va avea de fapt ultimul cuvint in ceea ce priveste cariera unui magistrat, pentru ca el este cel care numeste/revoca un procuror dintr-o pozitie foarte importanta. E bine? E rau? Are voie sa faca acest lucru un singur om politic care - e adevarat - a primit votul populatiei? Intrebarea necesita multe discutii in care societatea civila trebuie sa aiba cuvintul hotaritor. Pina acum, magistratii, in special cei in virsta, s-au aratat clar impotriva acestor modificari. Judecatorii apreciaza ca declansarea procedurilor in vederea adoptarii modificarilor si completarilor la cele 3 legi ar intirzia mult punerea in aplicare a Strategiei si Planului de Actiune privind reforma sistemului judiciar, ceea ar putea atrage neindeplinirea angajamentelor asumate de Romania in aceasta privinta si, totodata, activarea clauzei de salvgardare.
CSM si ICCJ se opun schimbarilor
Judecatorii de la Sectiile Unite ale ICCJ apreciaza ca modificarile referitoare la vechimea necesara pentru promovarea profesionala si la virsta de pensionare sint departe de a asigura resursele umane adecvate pentru aplicarea imediata a Planului de Actiune. Punerea in aplicare a unor asemenea dispozitii va duce la o reducere cu mai mult de 1/4 a numarului magistratilor, in conditiile in care la ultimele examene pentru admiterea in magistratura, organizate in anii 2004-2005, numarul persoanelor admise s-a situat sub 10% din numarul candidatilor, aceasta datorindu-se slabei lor pregatiri profesionale. In opinia magistratilor, cele trei proiecte de lege prevad modificari substantiale in organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti si a Ministerului Public si in statutul magistratilor, fapt care "sint de natura a contura in dimensiuni diferite, neadecvate, principiul independentei judecatorului". De pilda, abrogarea alineatului 1 din art. 8 al Legii nr. 303/2004 ar lasa loc posibilitatii subordonarii magistratilor fata de scopuri si doctrine politice, in timp ce abrogarea alin. 2 din art. 90 al Legii nr. 303/2004 ar conduce la incalcarea principiului independentei magistratului. La fel, dispozitiile art. 81, alin. 7 (in varianta proiectului de modificare), privind reducerea virstei de pensionare a magistratilor, sint considerate inacceptabile, pentru ca sint "neclare", "neconstitutionale" si "discriminatorii". De mentionat ca atit Sectiile Unite ale ICCJ cit si membrii membrii CSM n-au fost de acord cu propunerea ministrului justitiei, Monica Macovei, ca proiectul celor trei legi sa fie adoptat prin ordonanta de guvern.
