Local

S-a descoperit vechea Cetate Craciuna

Ziarul de Vrancea
4 mai 2005 9574 vizualizări
Arheologul Victor Bobi crede ca a descoperit ruinele vechii cetati medievale din vremea lui Stefan cel Mare. Proiectul arheologic va fi prezentat la Sesiunea de rapoarte de la Mangalia.


Istoricii mai cauta inca cetatea pierduta


In urma cercetarilor arheologice pe care istoricul vrincean Victor Bobi le-a desfasurat la Floresti, linga Cimpineanca, acesta a descoperit o zona fortificata natural si intarita artificial, despre care se crede ca ar fi vechea cetate medievala Craciuna, ridicata in timpul lui Stefan cel Mare. Pina acum se stia ca aceasta cetate se afla la Virtescoiu sau la Odobesti. De altfel, plasarea acestei cetati depinde de sursele istorice, locul Craciunei nefiind stabilit cu certitudine. Rezultatele cercetarii de teren efectuata de Victor Bobi vor fi prezentate in cadrul celei de-a 39-a Sesiuni anuale de rapoarte arheologice, care va avea loc la Jupiter-Mangalia, in perioada 25-28 mai. Arheologul vrincean spune ca ramasitele cetatii sint inconjurate de sate disparute, precum Gugesti de Moldova, Paraschiveni si Vilcele, toate datate la 1464. Fortareata este inconjurata de trei santuri de aparare, prin care curgea Milcovelul, un afluent al riului Milcov. De asemenea, la asezarea arheologica de la Floresti s-a descoperit si fundatia unei biserici medievale, estimata ca ar fi fost ridicata pe la 1499. In fata pronaosului, arheologul a descoperit doua morminte din aceeasi perioada. Pozitia scheletelor si obiectele gasite in sanctuarul de la cetatea Craciuna arata ca mortii au fost ingropati conform ritualului mortuar crestin. "La Floresti am descoperit o asezare si o necropola medievala. Asezarea corespunde cu locul pe care a fost construita vechea cetate Craciuna, care dateaza din vremea lui Stefan cel Mare, de pe la 1464. Linga zidurile cetatii am gasit si ramasitele unor sate din perioada medievala. Am descoperit si ceramica din secolele XIV-XV, cenusa, carbuni, pamint ars la rosu, urme de tencuiala, var, nisip, dar si pictura sub forma de fresca sau caramida. In jurul cetatii am gasit si obiecte din metal, precum virfuri de sageti, potcoave, dar si citeva monede. Intreg proiectul cetatii Craciuna va fi prezentat in cadrul intilnirii de la Mangalia", ne-a spus Victor Bobi, arheolog la Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Vrancea. Cetatea medievala Craciuna a stirnit interesul mai multor istorici si arheologi romani de-a lungul timpului. Nicolae Iorga sau Vasile Pirvan in anul 1926, in urma cercetarilor vechilor documente si a sapaturilor arheologice, au plasat vechea fortareata din vremea lui Stefan cel Mare in zona Odobesti-Virtescoiu. Istoricii de astazi spun inca ca acestia nu au tinut cont de faptul ca Milcovelul este un afluent al riului Milcov si au confundat cele doua ape. In vechile scrieri ale cronicarilor moldoveni, Grigore Ureche, Miron Costin si Dimitrie Cantemir aminteste de aceasta cetate din vremea domnitorului Stefan cel Mare, despre care spun ca este "o naraitura mai sus de Focsani, pe Milcovel ".


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.