Eu unde ma angajez cind scap de la «pirnaie»?
Penitenciarul de Maxima Siguranta Focsani a prezentat ieri un inedit sondaj de opinie efectuat in cadrul sistemului de detentie din Romania. Inedit, prin prisma faptului ca datele se refera la mai multe aspecte privind viata detinutilor din penitenciare, dar si pentru ca este prima oara cind Administratia Nationala a Penitenciarelor a decis sa faca public un astfel de sondaj.
"Sondajul a fost realizat in perioada 21 septembrie - 10 octombrie 2006, iar printre subiectii intervievati s-au regasit persoanele private de libertate aflate in inchisori, reprezentantanti ai mass- media, ONG-urile partenere sistemului penitenciar, personalul din unitatile subordonate administratiei, precum si personalul din Administratia Nationala a Penitenciarelor. S-au mai facut sondaje de acest gen, insa este prima data cind se si face public", ne-a spus Dan Slavoiu, purtator de cuvint al PMS Focsani.
Comportamentul detinutilor, primul izvor al conflictelor
La nivelul persoanelor private de libertate, sondajul a urmarit sa vada cum privesc detinutii conditiile din penitenciar si ce note (de la 1 la 10) dau acestia pentru hrana (media rezultata a fost 6,5), confort in camera (6,8), asistenta medicala (7,1), siguranta in camera (8,5), accesul la mijloacele de informare (8,5), comportamentul cadrelor (8,9), etc. Cu privire la dificultatile pe care detinutii considera ca le vor intimpina dupa eliberare, cei mai multi (45,6%) au raspuns ca gasirea unui loc de munca va fi cea
mai dificila sarcina. Urmeaza cei care considera ca vor fi marginalizati (12,6%), apoi cei care spun ca vor pierde contactul cu realitatea (7,6%). Exista si 5,4% dintre detinuti care consideraca nu vor avea dificultati dupa eliberare. Cei care au dat tunuri financiare este posibil sa se incadreze in aceasta categorie. Alta sectiune disecata de cei care au realizat sondajul a avut in vedere cauzele conflictelor dintre detinuti si cadre. Rezultatele au indicat faptul ca drepturile insuficiente (21,9%), comportamentul
detinutilor (38,4%), comportamentul cadrelor (8,3%) ar fi cele mai dese cauze cind vine vorba de divergentele aparute in sistem.
Jurnalistii vor transparenta
Si ziaristii au fost chestionati asupra dificultatilor pe care le au atunci cind vine vorba de colaborarea cu sistemul penitenciar. Media notelor (de la 1 la 10) date de reprezentantii mass-media pe sectiuni a fost urmatoarea: atitudinea purtatorilor de cuvint (8,6), corectitudinea informatiilor (8,7), facilitatea contactelor cu detinutii (7,2). In ceea ce priveste notele acordate gradului de transparenta cu privire la diferite subiecte de presa, jurnalistii au acordat medii de 5,8 pentru transparenta in legatura cu evenimentele negative despre care urma sa se scrie si 8,82 cind a venit vorba de activitatile de reintegrare sociala. Printre sugestiile date de jurnalisti pe viitor, pentru imbunatatirea relatiilor cu sistemul penitenciar, pe primul loc ramine, inevitabil, transparenta sicolaborarea (36%). La nivelul personalului din unitatile subordonate ANP, aprecierea rolului institutiei penitenciare este vazut ca reinsertie sociala (42,3%), rol custodial (22,9%), ambele roluri (17,6%), etc. Datele obtinute au o marja de eroare de ^/- 5%, estimarile fiind valabile si pentru cei care sint incarcerati laPMS Focsani, nu doar la nivel national. (Cristi IRIMIA)