MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Trece, nu trece, tot pică?
Liderii PSD și cei ai opoziției făceau ieri ultimul “inventar” cu senatorii și deputații care vor vota azi moțiunea de cenzură n “Știu că un parlamentar nu poate participa, există dubii asupra altor doi”, a spus Orban, încrezător ca moțiunea va obține cel puțin 233 de voturi n “Stați liniștiți! Nu va trece!”, se încurajau PSD-iștii n un al treilea scenariu dă frisoane Guvernului Dăncilă
Cu mai puțin de 24 de ore înainte de votul moțiunii de cenzură, liderul PNL Ludovic Orban a declarat ieri că dintre cei 237 de semnatari unul nu poate participa la ședință și mai există dubii în privința altor doi. Șeful liberalilor prezice însă că moțiunea va fi adoptată. „Avem 237 de semnatari. Știu doar că un parlamentar nu poate participa din motive de sănătate. Există dubii asupra altor doi parlamentari, dar noi avem angajamentul din partea a 10 parlamentari. Toate estimările pleacă de la cifre reale și de la înțelegerile cu oameni care sunt serioși. Predicția mea este că moțiunea va fi adoptată. Avem cel puțin 10 parlamentari care vor vota chiar dacă nu au semnat moțiunea”, a declarat Ludovic Orban, la Digi 24. Întrebat despre Marius Bota de la PSD, care a semnat, iar apoi s-a răzgândit, șeful PNL a spus că deputatul social-democrat nu a spus până acum că nu va vota moțiunea.
Pe de altă parte, deputatul Horia Nasra, fostul președinte al PSD Cluj care plecase din partid la Pro România în urmă cu o săptămână, a anunțat, ieri, pe Facebook, că revine în PSD Cluj și că nu va vota moțiunea, la fel și colegul său, deputatul Cornel Itu. “Nu am semnat textul moțiunii și nu o voi vota, la fel și colegul meu, dl. Cornel Itu. Am fost, suntem și vom fi oameni de stânga și nu putem vota această elucubrație liberală!”, a afirmat Nasra. El a fost președintele PSD Cluj, fiind înlocuit recent cu Liviu Alexa. În 2 octombrie, liderul Pro România, Victor Ponta, anunța că deputații Horia Nasra și Cornel Itu au venit în echipa ProRomânia.
Fifor: Vor fi voturi împotriva moțiunii inclusiv de la PNL
Secretarul general al PSD Mihai Fifor a dat asigurări că moțiunea de cenzură nu va trece, el afirmând că inclusiv parlamentari ai PNL vor vota “împotrivă”. “Asta pentru că Iohannis preferă în turul doi o confruntare cu Viorica Dăncilă, vizând acumularea votului anti-PSD. Campania lui Iohannis mizează pe confruntarea cu acest guvern, nu pe căderea lui! Ce nu ia PNL în calcul, e votul anti-Iohannis care crește în fiecare zi și se va exprima în turul al doilea. 4. La această trădare face trimitere și UDMR, care și-a tot exprimat îndoieli, justificate, că nu toți semnatarii moțiunii vor veni la vot sau, dacă vor veni, nu toți vor vota. Nu vor fi trădări de la PSD. Cei care au avut de tradat, au tradat deja. Singura alternativă a opoziției e declanșarea alegerilor anticipate! Puneți-vă în pielea lor! Cum să voteze o moțiune de cenzură a cărei consecință va fi scurtarea propriului mandat de parlamentar?! Să fim serioși!”, a afirmat Fifor. “În istoria României, singurele moțiuni de cenzură adoptate au fost cele susținute de PSD. Concluzie: Stați liniștiți! Moțiunea nu va trece!”, a adăugat el.
Moțiunea de cenzură, semnată de 237 de parlamentari, urmează să fie dezbătută și votată azi în plenul Camerelor reunite.
Pierderea guvernării chiar și în ipoteza eșecului moțiunii de cenzură este un scenariu de lucru discutat intens în interiorul PSD în aceste zile, au declarat pentru site-ul G4Media.ro surse din partid. Este vorba despre posibilitatea ca președintele Iohannis să numească un nou premier și să constate că guvernul e demis pentru că nu a venit în Parlament în termen de 45 de zile pentru votul de aprobare cerut de Constituție în cazul ieșirii ALDE din coaliția de guvernare. Mai precis, Articolul 85, alineatul 3 din Constituție prevede că “Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea exercita atribuția prevăzută la alineatul 2 (numirea unor noi miniștri – n.red.) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru”. Este situația creată după ieșirea ALDE de la guvernare din 26 august, formalizată în 30 august prin semnarea de către președintele Klaus Iohannis a decretelor de revocare a celor trei miniștri ALDE. Deși Constituția nu prevede în mod clar un termen pentru venirea guvernului în fața Parlamentului pentru votul de aprobare a noii componențe, în legea supremă există termenul de 45 de zile specificat ca perioadă maximă de interimat ministerial. Mai mult: însăși Viorica Dăncilă a spus clar că are la dispoziție 45 de zile pentru a veni în fața Parlamentului.
Problema e că termenul de 45 de zile, admis chiar de premierul Dăncilă, curge din 26 august și expiră vineri, 11 octombrie, așa cum o definește chiar Curtea Constituțională în motivarea unei decizii de săptămâna trecută. Până vineri, guvernul Dăncilă nu mai are timp să vină în fața Parlamentului pentru votul de aprobare cerut de Constituție: azi este moțiunea de cenzură, vineri nu sunt ședințe de plen și, chiar dacă ar fi convocate, PSD ar avea o mare problemă cu cvorumul și majoritatea, după cum o arată aritmetica parlamentară.
Or, dacă președintele va numi luni un nou premier, se deschide un front de confruntare la Curtea Constituțională, care va fi chemată de guvern să arbitreze disputa, arată G4Media.ro.
Magistrații i-au pus gând rău premierului
Newsweek a prezentat ieri o înregistrare audio în care Viorica Dăncilă le vorbește parlamentarilor PSD despre miza moțiunii de cenzură. În acest discurs, premierul sugerează că moțiunea de cenzură ar putea avea repercursiuni asupra anchetelor penale. “Miza nu este neapărat un post de prim-ministru. Mizele sunt mult mai mari. Mizele sunt legate de dosare, de secția specială, de numirea procurorilor. Sper că nu vreți să ne întoarcem… și mulți din această sală știu la ce m-am referit. De fapt, asta este miza. Nu vă imaginați că au ca și miză ocuparea unor posturi de miniștri pentru care nu au niciun program. Ce să pună în loc? Ce să facă?”, declară Dăncilă.
În înregistrare apare și ministrul Dezvoltării, Daniel Suciu, care afirmă: “Vreau ca toți care nu au plecat și nu au cedat și nu s-au lăsat păcăliți, vreau să simtă că votul lor contează. Vreau, ca în special, în special, atunci când discutăm, de exemplu, de proiectul de buget pe anul viitor, vreau ca ai mei colegi deputați pentru județele lor să aibă un cuvânt de spus”.
În acest caz, șapte membri CSM au cerut, printr-o scrisoare, apărarea independenței autorității judecătorești și sesizarea CCR cu privire la conflictul juridic dintre premier și magistrați. Ei se referă explicit la declarația premierului legată de mizele moțiunii, respectiv cele legate de dosare, de secția specială, de numirea procurorilor. “Aceste afirmații pot fi înțelese în mod rezonabil în sensul că preocuparea politicului, respectiv a puterii executive reprezentate în cauză de către doamna prim-ministru Vasilica Viorica Dăncilă și a legislativului din care face parte partidul condus de domnia sa, ar fi instrumentarea dosarelor judiciare și modul de numire a magistraților de rang înalt, aspect care nu poate fi primit prin prisma principiilor separației puterilor în stat și a independenței Autorității judecătorești, astfel încât o reacție promptă a Consiliului Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său fundamental de garant al independenței justiției, se impune cu necesitate”, se arată în scrisoare.
Aproape două milioane de cetățeni europeni au cerut să rămână în Marea Britanie după Brexit
n printre aceștia și peste 280.000 de români
Aproape două milioane de cetățeni europeni au cerut să rămână în Marea Britanie după Brexit, dintre care o jumătate de milion doar în luna septembrie, odată cu apropierea datei prevăzute pentru retragerea acestei țări din Uniunea Europeană, indică statisticile publicate ieri de guvernul britanic. Cei mai numeroși solicitanți sunt polonezii, românii și italienii. La sfârșitul lui septembrie, numărul total de cereri primite era de peste 1,8 milioane (1.860.200), dintre care 520.600 în septembrie. Acest lucru arată o “neliniște”, după părerea lui Nicholas Hatton, fondatorul Asociației The3Million, pentru apărarea intereselor cetățenilor europeni în Marea Britanie. Potrivit acestuia, guvernul britanic a provocat “foarte mare teamă” cu “riscul unui no-deal”. Premierul Boris Johnson insistă că țara sa va ieși din UE la 31 octombrie, cu sau fără un acord, și se declară pregătit pentru un “no-deal”, în pofida potențialelor consecințe economice și sociale.
În total, peste 1,5 milioane de solicitări au fost acceptate, mai arată statisticile oficiale, 61% dintre solicitanți obținând statutul de “rezident permanent” (“settled status”), acordat acelor persoane care au trăit o perioadă continuă de cel puțin cinci ani în Marea Britanie, ceea ce le va permite să continue să muncească în Regatul Unit și să beneficieze de alocații sociale, după Brexit. Alți 38% dintre solicitanți au obținut statutul de “pre-settled”, atribuit celor care sunt de mai puțin timp rezidenți ai țării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie și să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidență. Cei mai numeroși solicitanți sunt polonezii (347.300), românii (280.600) și italienii (200.700). “Cetățenii europeni sunt prietenii noștri, familia noastră, vecinii noștri și vrem să rămână aici”, a reacționat într-un comunicat secretarul de stat din Ministerul de interne Brandon Lewis, calificând drept “fantastic” numărul candidaturilor.
Cetățenii UE au termen până la 31 decembrie 2002 să depună dosarele, în cazul unui “Brexit dur”, sau până la 30 iunie 2021 în cazul în care se ajunge la un acord de “divorț” între Londra și Bruxelles, potrivit site-ului de internet al guvernului britanic.
Nicholas Hatton a menționat pe de altă parte pentru France Presse că guvernul britanic “refuză în continuare să explice ce se va întâmpla cu cei care nu depun cereri (de obținere a statutului de rezident) înaintea datei limită”. “Vom avea oare sute de mii de cetățeni clandestini, la 1 ianuarie 2021?”, s-a întrebat acesta, punând accentul pe situația persoanelor în vârstă. “Unii nu știu că trebuie să depună aceste cereri sau sunt internați în cămine ori sunt bolnavi, iar acest lucru poate avea un impact în ce privește asistența de care vor mai putea beneficia după Brexit”, a subliniat Hatton.
Dăncilă, despre Dan Nica: Nu a fost respins
Premierul Viorica Dăncilă susține că propunerea lui Dan Nica pentru postul de comisar european nu a fost respinsă. “Cei din Parlamentul European din opoziție am văzut că spun orice, unii dintre ei, pentru a strica imaginea României. Am văzut ce spune Siegfried Mureșan, am văzut ce spun ceilalți... Purtătorul de cuvânt nu a spus acest lucru”, afirmă Dăncilă. Întrebată despre faptul că Dan Nica, propus comisar european, a fost respins de Comisia Europeană, Viorica Dăncilă a spus că el nu a fost respins. “Eu respect foarte mult presa și știu că presa are un rol foarte important în statul român, dar să știți că atunci când se vine în spațiul public cu informații false, acest lucru nu mai oferă un grad mare de încredere. Înainte de a apărea o informație trebuie să există certitudinea că această informație este reală”, a afirmat Dăncilă. Ea a spus că unii reprezentanți ai opoziției din Parlamentul European “spun orice”.
Ursula von der Leyen refuză cooptarea lui Dan Nica în echipa executivului european, a confirmat marți pentru Digi24 Mina Andreeva, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Pacienți misterioși oferă “șpagă sub acoperire” în spitale
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat, ieri, la Timișoara, că sunt 14 “pacienți misterioși”, care sunt incluși în programul “Șpaga sub acoperire” și care verifică inclusiv modul de comportament al personalului medical. “Continuăm programul, avem 14 pacienți misterioși în programul «Șpaga sub acoperire». Nu știu încă ce conțin rapoartele pe care ei le-au făcut, dar verifică mai multe aspecte, inclusiv curățenia. Verifică modul de comportament al personalului, dar și modul în care interacționează pacienții și aparținătorii cu personalul medical. N-a mai fost nimeni dat afară pentru că, dacă erau cazuri grave, probabil mi se raporta imediat. Dacă obligațiile din fișa postului ar fi respectate, nimeni nu ar avea probleme”, a declarat Pintea. În vara acestui an, la nivelul Ministerului Sănătății s-a luat decizia trimiterii de “pacienți misterioși” care să verifice eventuale nereguli în spitale.
Condamnarea lui Dragnea: “Îi dă posibilitatea unei schimbări de atitudine”
Cuantumul pedepsei de 3 ani și 6 luni de închisoare pentru fostul lider PSD Liviu Dragnea este suficient și proporțional, în raport cu circumstanțele reale și personale, asigurând realizarea scopurilor pedepsei, de coerciție, prevenție și cel educativ, dându-i posibilitatea unei schimbări de atitudine, precizează judecătorii Instanței supreme în motivarea condamnării fostului președinte al Camerei Deputaților, citată de Agerpres. “Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în majoritate, în procesul de reanaliză efectivă a criteriilor de individualizare judiciară prevăzute în art. 72 din Codul penal 1969, consideră cuantumul pedepsei de 3 ani și 6 luni ca fiind suficient și proporțional, în raport cu circumstanțele reale și personale ale inculpatului, asigurând realizarea scopurilor pedepsei, de coerciție, prevenție și cel educativ, dându-i posibilitatea unei schimbări de atitudine și raportare la valorile sociale afectate prin fapta comisă, respectiv încrederea în instituțiile publice și relațiile de serviciu, în conștientizarea consecințelor unei infracțiuni de serviciu, din perspectiva funcției deținute, neimpunându-se majorarea acestuia”, se precizează în motivare.
Totodată, instanța de apel, în majoritate, a constatat că, în raport de cuantumul pedepsei rezultante de 3 ani și 6 luni închisoare, “privarea de libertate constituie singura modalitate legală de executare a pedepsei care este aptă să conducă la îndeplinirea concretă a funcțiilor sancțiunii aplicate”.
Pe 27 mai, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat, definitiv, pe Liviu Dragnea, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
