MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Premiantă din clasa I până în a XII-a, o elevă nevăzătoare încheie liceul cu 9,74
Andreea Olaru, o brașoveancă din Rupea a reușit să termine 12 clase obținând premiul I în fiecare an, din clasa I și până în a XII-a, iar ultimul an de liceu l-a încheiat cu media generală de 9,74, relatează Bună Ziua Brașov. „Am avut profesori minunați, le-am pus o mulțime de întrebări, m-au ajutat să descopăr extraordinar de multe lucruri care nici nu mă gândeam că există. Chiar un exemplu ar fi profesorul nostru de istorie care ne-a făcut să ne punem întrebări la care eu nici nu m-am gândit”, a spus Andreea.
Asociația Catharsis, prin centrul de zi „Rază de lumină”, i-a oferit un aparat dactilo-braille, cu ajutorul căruia eleva putea să scrie, însă acesta i-a fost luat în două rânduri de către Protecția Copilului, pentru că trebuia să facă inventarul, fiind înapoiat numai după insistențele altor persoane.
„Andreea a întâmpinat extrem de multe dificultăți. În primul rând, nu i s-a asigurat asistent itinerant, așa cum prevede legea. Părinții ei și-au asumat acest rol, chiar dacă nu aveau pregătire de specialitate. Au mers în fiecare zi cu ea la școală, au învățat alfabetul Braille, au ajutat-o să ia premiul I în fiecare an”, a spus Azota Popescu.
Macron, așteptat la Constanța
Președintele francez, Emmanuel Macron, era așteptat marți seară în România pentru a-i saluta pe cei 500 de soldați francezi care sunt desfășurați la o bază militară a NATO de la invadarea Ucrainei, înainte de o vizită de sprijin în Moldova și o posibilă deplasare la Kiev, comentează AFP. Este primul turneu al președintelui francez în sud-estul Europei direct afectat de conflictul declanșat de Moscova la sfârșitul lui februarie.
Foarte așteptată de săptămâni întregi, vizita sa în Ucraina ar putea avea loc în curând în compania cancelarului german, Olaf Scholz, și a premierului italian, Mario Draghi, potrivit presei de la Berlin și Roma. Informație neconfirmată de Palatul Elysee care a precizat că “nimic nu a fost stabilit” până în prezent. Ar fi cu atât mai important cu cât Franța deține până la 30 iunie președinția prin rotație a Uniunii Europene.
Emmanuel Macron, însoțit de miniștrii de externe, Catherine Colonna, și apărării, Sébastien Lecornu, urmau să ajungă ieri seară la baza Mihail Kogălcineanu, lângă Constanța, principalul port românesc la Marea Neagră, punct devenit extrem de strategic de la începutul războiului.
Lumea cheltuiește tot mai mult pentru armele nucleare
Cheltuielile puterilor nucleare pentru a-și moderniza arsenalele atomice au crescut cu aproape 9% în 2021, pentru a atinge 82,4 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN).
Numai Statele Unite au cheltuit 44,2 miliarde de dolari pentru programul lor nuclear anul trecut, cu 12,7% mai mult față de anul precedent, iar China a cheltuit 11,7 miliarde de dolari (Â10,4%), potrivit acestui raport publicat marți.
Bugetele alocate armelor nucleare de Rusia (8,6 miliarde), Franța (5,9 miliarde) și Marea Britanie (6,8 miliarde) au crescut ușor, adaugă ICAN, care a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2017 după ce a lucrat neobosit la tratatul pentru interdicția armelor nucleare, ratificat de 59 de țări, dar de niciuna dintre puterile nucleare.
Pakistanul a cheltuit 1,1 miliarde de dolari pe arme nucleare, față de 1 miliard de dolari cu un an mai înainte, în timp ce India și-a redus cheltuielile în acest sector la 2,3 miliarde (de la 2,5 miliarde în 2020), potrivit raportului.
Israelul, care nu a recunoscut oficial niciodată că deține bomba nucleară, i-a alocat 1,2 miliarde, ca și anul precedent, potrivit ICAN, care evaluează la 642 milioane de dolari bugetul pe care Coreea de Nord l-a consacrat în 2021 programului său nuclear, față de 700 de milioane în 2020.
Banii contribuabililor au fost folosiți pentru a atribui noi contracte companiilor private (30,2 miliarde de dolari în total), pentru ca ele să modernizeze arsenalele nucleare ale marilor puteri, iar aceste companii private au achiziționat la rândul lor serviciile centrelor de reflecție și ale grupurilor de presiune pentru a apăra utilitatea armelor nucleare, adaugă ONG-ul, care denunță un cerc vicios pro-nuclear.
“Acest raport arată că armele nucleare nu servesc la nimic”, a comentat Alicia Sanders-Zakre, coordonator de cercetare la ICAN. “Țările cu arme nucleare au cheltuit cu 6,5 miliarde de dolari mai mult în 2021 și nu au fost capabile să oprească o putere nucleară să declanșeze un război în Europa”, a estimat ea, referindu-se la invazia Ucrainei de către Rusia.
“De aceea avem nevoie de dezarmare nucleară multilaterală mai mult ca niciodată”, a adăugat ea.
UE: Amenzi uriașe pentru Google, Facebook și Twitter dacă nu combat informațiile false
Google, Facebook, Twitter și alte companii tehnologice vor fi obligate să ia măsuri pentru a contracara deepfake-urile și conturile false de pe platformele lor, sau vor risca amenzi mari, conform unui cod de practică al Uniunii Europene actualizat, arată un document al Uniunii Europene văzut de Reuters.
Comisia Europeană ar urma să publice codul de practică actualizat privind dezinformarea joi, ca parte a combaterii știrilor false. Introdus în 2018, codul voluntar va deveni acum o schemă de coreglementare, cu responsabilitatea împărțită între autoritățile de reglementare și semnatarii codului.
Codul actualizat prezintă exemple de comportament manipulator, cum ar fi deepfakes și conturi false, pe care semnatarii vor trebui să le abordeze.
“Semnatarii relevanți vor adopta, consolida și implementa politici clare cu privire la comportamentele și practicile manipulative nepermise asupra serviciilor lor, pe baza celor mai recente dovezi privind comportamentele și tacticile, tehnicile și procedurile (TTP) folosite de actori rău intenționați”, se arată în document.
Deepfake-urile sunt falsuri hiperrealiste create prin tehnici informatice care au declanșat o alarmă în întreaga lume, în special atunci când sunt utilizate într-un context politic.
Companiile care nu își îndeplinesc obligațiile conform codului se pot confrunta cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală. Ele au la dispoziție șase luni pentru a-și pune în aplicare măsurile după ce s-au înscris la cod.
Semnatarii vor trebui, de asemenea, să ia măsuri pentru a aborda publicitatea care conține dezinformare și pentru a oferi mai multă transparență în ceea ce privește publicitatea politică.
Vicepreședintele Comisiei, Vera Jourova, a declarat că invazia Rusiei în Ucraina, pe care o numește o operațiune specială, a stat la baza unora dintre modificările aduse codului.
“Rusia are o hemoragie de milionari” din cauza regimului lui Putin / Destinațiile favorite
Peste 15.000 de milionari sunt așteptați să părăsească Rusia în acest an, deoarece cetățenii bogați întorc spatele regimului lui Vladmir Putin după invazia din Ucraina, potrivit unei analize a datelor privind migrația, scrie The Guardian.
Aproximativ 15% dintre rușii cu peste 1 milion de dolari în active se așteaptă să emigreze în alte țări până la sfârșitul anului 2022, potrivit proiectelor bazate pe datele privind migrația realizate de Henley & Partners, o firmă cu sediul la Londra care acționează ca intermediar între super-bogați și țările care le vând cetățenia. “Rusia are o hemoragie de milionari”, a declarat Andrew Amoils, șeful departamentului de cercetare al New World Wealth, care a compilat datele pentru Henley. “Persoanele înstărite au emigrat din Rusia într-un număr în creștere constantă în fiecare an în ultimul deceniu, un semn de avertizare timpurie cu privire la problemele actuale cu care se confruntă țara”, a precizat el.Din punct de vedere istoric, prăbușirile majore ale unei țări au fost de obicei precedate de o accelerare a emigrării persoanelor bogate, care sunt adesea primele care pleacă, deoarece dispun de mijloacele necesare pentru a face acest lucru.
Se preconizează că și Ucraina va pierde 2.800 de milionari (sau 42% din toți milionarii din Ucraina) până la sfârșitul anului.
În mod tradițional, cei mai bogați din lume s-au mutat în SUA și Marea Britanie, dar Henley a declarat că se așteaptă ca Emiratele Arabe Unite să le depășească ca destinație numărul unu pentru emigranții milionari.
“Marea Britanie și-a pierdut din aura de țară a bogaților, iar SUA devine în contextul războiului tot mai puțin atractivă pentru bogații lumii, fiind de așteptat ca Emiratele Arabe Unite să le depășească prin atragerea celor mai mari fluxuri nete de milionari la nivel global în 2022”, a declarat Henley în raportul său, care se bazează pe “urmărirea sistematică a tendințelor de migrare a averilor private internaționale”.
Se așteaptă ca aproximativ 4.000 de milionari să se mute în EAU până la sfârșitul anului, devansând Australia, care se așteaptă să atragă aproximativ 3.500, Singapore (2.800) și Israel (2.500).
Se așteaptă, de asemenea, ca un număr mare de milionari să se mute în Malta, Mauritius și Monaco.
FT anunță cea mai mare creștere a prețului la petrol „care a existat vreodată”
Financial Times scrie că lumea trebuie să se pregătescă pentru cea mai mare creștere a prețului la petrol „care a existat vreodată”.
Directorul executiv al JPMorgan, Jamie Dimon, este de părere că barilul de petrol ar putea să ajungă până la prețul record de 175 de dolari anul acesta. Criza energetică, care a început când Rusia a strâns robinetul cu gaze pentru Europa și a atins niveluri fără precedent după declanșarea invaziei în Ucraina, este departe de a se fi terminat.
Energy Aspects, o firmă de consultanță, a spus că avem de-a face cu, probabil, cea mai mare creștere a prețului petrolului „care a existat vreodată”. Goldman Sachs crede că prețurile la petrol vor ajuge în sfertul al treilea al anului în curs la valoarea „medie” de 140 de dolari pentru un baril.
Problema principală este una simplă: nu există destul petrol pentru toată lumea. Și, pe măsură ce devine tot mai greu pentru petrolul rusesc lovit de sancțiuni să ajungă pe piața mondială, proviziile de țiței ar putea scădea încă și mai mult.
Marea provocare pentru ruși este posibilitatea ca în curând petrolierele care transportă petrol rusesc să nu mai poată beneficia de pe urma asigurărilor companiilor europene. Această decizie ar izola Rusia de restul pieții de petroliere și ar lăsa-o cu foarte puține opțiuni pentru a continua livrările.
Petrolierele trebuie să își asigure marfa, dar trebuie să se asigure și împotriva incidentelor de genul dezastrului ecologic provocat de deversarea vasului Exxon Valdez. Operațiunile de curățare a oceanului au costat miliarde de dolari.
Majoritatea porturilor nu va accepta să primească petrolierele neasigurate, piața asigurărilor fiind dominată de Marea Britanie și UE, ceea ce înseamnă că declinul producției de petrol rusesc se va dubla până la 20 la sută față de nivelul pre-invazie, potrivit unui specialist din domeniu.
Două românce, mamă și fiică, împușcate mortal în Italia
n soțul italian este principalul suspect
Un italian de 69 de ani a fost arestat luni de carabinieri, fiind principalul suspect în uciderea prin împușcare a două femei românce, mamă și fiică în vârstă de 47, respectiv 22 de ani, relatează Modena Today.
Cadavrele au fost găsite într-o casă din Castelfranco, de lângă Cavazzona di Castelfranco Emilia, provincia Modena.
Soțul femeii, un antreprenor italian acum pensionat, este investigat ca principal suspect în ceea ce pare a fi o dublă crimă. Bărbatul, Salvatore Montefusco, în vârstă de 69 de ani, a fost reținut și ținut în arest pentru a fi audiat. El s-a predat, telefonând la poliție după ce plecase imediat după crimă.
Victimele sunt Gabriela Trandafir și fiica ei, Renata Alexandra, care locuiau de ceva timp în zona Modena.
Tânăra de 22 de ani s-a născut dintr-o relație anterioară a mamei, în timp ce femeia de 47 de ani și soțul ei mai aveau un copil, acum adolescent.
Potrivit unui locuitor, cuplul avusese și în trecut mai multe scandaluri, în urma cărora intervenise de mai multe ori poliția. Cei doi au decis să divorțeze, iar luni urma să aibă loc o audiere în instanță.
Zelenski: Lupta din Donbas va rămâne în istorie ca una dintre cele mai brutale bătălii din Europa
Costul uman al bătăliei de la Severodonețk, un oraș strategic din estul Ucrainei, este “înspăimântător”, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
“Bătălia pentru Donbas va rămâne cu siguranță în istoria militară drept una dintre cele mai violente bătălii din Europa”, a subliniat președintele ucrainean.
“Până la 100 de soldați ucraineni” sunt uciși și “500 răniți în fiecare zi” în luptele cu armata rusă, a declarat joi ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov. La rândul său, Volodimir Zelenski a precizat că armata sa pierde “între 60 și 100 de soldați” zilnic.
“Avem de-a face cu răul absolut. Nu avem de ales decât să mergem mai departe, să ne eliberăm întregul teritoriu”, a afirmat președintele Ucrainei.
Volodimir Zelenski a cerut din nou Occidentului să furnizeze “mai multe arme” armatei ucrainene, într-un moment în care trupele Moscovei controlează cea mai mare parte din Severodonețk și continuă să lovească artileria ucraineană.
Poliția de Frontieră: 7.623 de cetățeni ucraineni au intrat luni în România
Poliția de Frontieră anunță că 7.623 de cetățeni ucraineni au intrat luni în România, numărul lor fiind în creștere cu 10,5 % față de ziua precedentă.
“În data de 13.06.2022, în interval de 24 de ore, la nivel național, prin punctele de frontieră au intrat în România 107.859 de persoane, dintre care 7.623 de cetățeni ucraineni (în creștere cu 10,5% față de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.115 cetățeni ucraineni (în creștere cu 21,5 %), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 991 cetățeni ucraineni (scădere cu 4%)”, a transmis marți Poliția de Frontieră.
De la declanșarea acestei crize (24.02.2022), până la data de 13.06.2022, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 1.193.693 cetățeni ucraineni. De asemenea, începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în țara noastră 1.228.222 ucraine
Acord în vederea prelungrii cu un an certificatului covid-19 al Uniunii Europene
Parlamentul European (PE) și statele membre ale Uniunii Europene (UE) au ajuns la un acord în vederea unei prelungiri cu un an - până în iunie 2023 - reglementările privind certificatul digital UE destinat călătoriilor pe teritoriul Uniunii, au anunțat cele două instituții europene, relatează AFP.
Numeroase state membre UE au încetat să ceară certificatul santar comun la intrarea pe teritoriul lor.
Însă “legiuitorii eurpeni vor să garanteze că cetățenii europeni pot circula liber în cazul în care apare o nouă variantă îngrijorătoare” a SRAS-CoV-2, a precizat luni într-un comunicat Parlamentul European.
Regulamentul privind certificatul sanitar comun care atestă o vaccinare împotriva covid-19, un test negativ sau o infectare în ultimele șase luni a intrat în vigoare la 1 iulie 2021 și urma să expire la 30 iunie 2022.
Comisia Europeană (CE) a propus prelungirea cu un an a acestuia cu un an de zile. “Situația epidemiologică se poate schimba rapid, iar certificatul digital covid-19 al UE a fost un instrument-cheie care ne-a ajutat să trecem prin situații fluctuante”, a declarat comisarul european însărcinat cu dosarul, Didier Reynders.
“Suntem hotărâți să revenim la o circulație liberă, fără restricții, și salutăm decizia luată de anumite state membre de a ridica toate restricțiile de călătorie, inclusiv prezentarea unui certificat covid(-19)”, a adăugat el.
Însă “acordul încheiat ne va ajuta să continuăm să facilităm călătoriile libere și sigure, în cazul în care o creștere a infecțiilor obligă statele membre să reintroducă temporar restricții”, subliniază comisarul european.
Acest acord politic de luni seara este necesar să fie aprobat în mod oficial - până la 30 iunie - de către Parlamentul European și de către Consiliul European, care reprezintă statele membre UE, în vederea unei puneri în aplicare.
La sfârșitul lui 2022, Comisia Europeană urmează să publice un raport privind certificatul covid-19 și să propună totodată o eventuală scurtare a perioadei aplicării acestui regulament, în funcție de evoluția situației epidemiologice.
Hotelierii de pe litoral nu mai vor să închirieze o cameră doar pentru două nopți
Hotelierii de pe litoralul românesc nu mai vor să închirieze o cameră doar pentru două nopți și acelea în weekend, vrând astfel să-i determine pe turiști să petreacă mai mult timp la mare.
Oamenii sunt, însă, iritați de această strategie de marketing. Deși, teoretic, plătesc ceva mai puțin la cazare în timpul săptămânii nu vor să fie condiționați, potrivit știrileprotv.ro.
Spre exemplu, la un hotel de patru stele din Mamaia, turiștii care optează pentru cinci zile de vacanță achită puțin peste 100 de lei pe noapte. Situația se schimbă complet, dacă se mulțumesc cu două nopți. “Dacă se face acum rezervare pe o noapte, de exemplu, tariful este de 180 de lei. Dacă se face pe două nopți, tariful este de 300 de lei, dar dacă alegeți un sejur de cinci nopți o să fie 600 de lei”, spune Andra Vâlcu, managerul unui hotel de patru stele.
Turiștii se declară nemulțumiți de o astfel de strategie, care, spun ei, îi avantajează doar pe hotelieri. “Practic, te obligă să plătești o seară în plus. Mulți nu pot sta, vin pe weekend vineri, sâmbătă, iar pe duminică pleacă”, explică o turistă.
Disney a fost lansat oficial în România
Serviciul de streaming Disney al gigantului american din domeniul divertismentului fondat de Walt Disney este de marți disponibil și în România, venind cu o ofertă uriașă de titluri încă din prima zi.
Disney anunță într-un comunicat remis presei peste 700 de filme și 900 de seriale de portofoliu, plus alte 150 de titluri originale.
Începând din 14 iunie, abonații pasionați de universul Star Wars vor putea viziona pe platforma de streaming serialele Povestea lui Boba Fett și ambele sezoane din aclamatul serial The Mandalorian.
Mai mult, Disney include întreaga sagă a lui Skywalker, fiind disponibile toate cele 3 trilogii Star Wars.
Prețul abonamentului lunar este de 29,99 de lei, iar al abonamentului anual de 299,90 de lei. Utilizatorii se vor putea bucura de vizionare simultană pe patru ecrane, descărcări nelimitate pe zece dispozitive și IMAX Enhanced pentru anumite producții.
Disney oferă posibilitatea de a crea până la șapte profiluri diferite iar părinții vor putea crea profiluri pentru copii pentru a accesa conținut adecvat vârstei.
Bărbat rănit, după ce a căzut din căruță, a fost lovit de cal, iar atelajul a trecut peste el
Un bărbat de 72 de ani din județul Sibiu a fost rănit, marți, după ce a căzut din căruță, a fost lovit de cal, iar atelajul a trecut peste el. Bărbatul a fost transportat la spital cu multiple leziuni. Echipaje medicale și de Poliție intervin, marți, la un accident rutier produs pe DC 61, Tălmaciu - Tălmacel, județul Sibiu, unde un căruțaș a căzut din atelajul hipo și a fost lovit de cal.
Ulterior, căruța a trecut peste el. “Echipajul SAJ a acordat asistență medicală unui bărbat de 72 ani care a suferit un traumatism toracic, de coloana și TCC acut. Bărbatul a fost transportat la UPU Sibiu pentru investigații suplimentare”, au transmis reprezentanții SAJ Sibiu.
Un vârf care a jucat la naționala de tineret a Poloniei a semnat cu Poli Iași!
Politehnica Iași a reușit un nou transfer. Echipa din Copou a bătut astăzi palma cu atacantul polonez Pawel Tomczyk (24 ani). Format de Lech Poznan și trecut pe la Widzew Lodz, fotbalistul a mai jucat în țara natală, sub formă de împrumut, la mai multe echipe, iar în ianuarie a ajuns în România, la CS Mioveni. Tomczyk a marcat un gol pentru echipa argeșeană, la care a avut 11 apariții. Polonezul a jucat în reprezentativele U19 și U21 ale țării sale.
Primul antrenament al verii pentru Poli va avea loc astăzi, cu începere de la ora 18:00. (Ovidiu Minea)
Numărul de pensionari a scăzut în primul trimestru cu 34.000 persoane
Numărul mediu de pensionari a fost, în trimestrul I 2022, de 5.024.000 persoane, în scădere cu 34.000 persoane față de trimestrul precedent, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Pensia medie lunară a fost de 1.846 lei, în creștere cu 9,9% față de trimestrul precedent.
“În trimestrul I 2022, numărul mediu de pensionari a fost de 5.024.000 persoane, în scădere cu 34.000 persoane față de trimestrul precedent; numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4.617.000 persoane, în scădere cu 26.000 persoane față de trimestrul precedent; pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari - de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.- plătite de casele de pensii) a fost de 1.846 lei, în creștere cu 9,9% față de trimestrul precedent; pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.772 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit și contribuția de asigurări sociale de sănătate) și câștigul salarial mediu net a fost de 54,4% (comparativ cu 50,9% în trimestrul precedent); indicele pensiei medii reale față de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale și indicele prețurilor de consum a fost de 106%”, arată datele INS.
În trimestrul I, comparativ cu trimestrul I al anului precedent, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 75.000 persoane, iar cel al categoriei aparținând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 48.000 persoane. Pensia medie lunară și pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu același trimestru al anului precedent, cu 11,9% , respectiv cu 11%.
PSD vrea impozitare progresivă a pensiilor speciale
social-democrații mai propun deduceri fiscale pentru cei cu venituri sub 6.000 de lei n liberalii au anunțat că nu sunt de acord cu o taxă de solidaritate, propusă de PSD
Partidul Social Democrat vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă pe educație și sănatate și să fie plătită de companiile mari, pentru finanțarea reformelor din aceste două domenii, au precizat surse din PSD. Social-democrații mai vor impozitarea progresivă a pensiilor speciale și deduceri pentru cei cu venituri mici. Coaliția urmează să stabilească modificările la Codul Fiscal în perioada următoare, iar măsurile să intre în vigoare începând cu anul 2023.
Liderii coaliției s-au întâlnit deja până acum de două ori și trebuie să finalizeze în perioada următoare modificările aduse Codului Fiscal, astfel încât decizia să fie implementată până la finalul lunii iunie. Guvernanții sunt obligați să ia decizia cu șase luni înainte de intrarea în vigoare a prevederilor noi din Codul Fiscal și să prezinte propunerile și mediului de afaceri.
Partidul Social Democrat vrea ca taxa de solidaritate să se numească taxă pe educație și sănatate. Prin această taxă, ar urma să fie fie impozitare marile companii cu un procent între 0,5% și 1%, iar banii să se ducă într-un fond special care să finanțeze proiecte din domeniile sănătății și educației, unde este nevoie de reforme.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu a anunțat, ulterior, la Parlament, că săptămâna aceasta coaliția va ieși cu decizia privind modificarea Codului Fiscal. El a confirmat că în discuții, este vorba foarte mult de ajustarea unor facilități și creșterea deducerilor pentru persoanele cu venituri mici, iar taxa de solidaritate se dorește mai degrabă o contribuție pentru sistemul de educație și de sănătate, două domenii unde e nevoie de investiții masive. Ministrul spune că acest pachet va aduce la bugetul de stat între 1,2 și 1,5 puncte procentuale din PIB.
PSD mai propune partenerilor de coaliție ca de anul viitor, să fie acordate deduceri pentru angajații care au venituri sub 6.000 de lei. De asemenea, se dorește impozitarea progresivă a pensiilor speciale, deși cei din coaliție trebuie să găsească o formulă care să treacă de Curtea Constituțională, judecătorii respingând deja un proiect privind impozitarea pensiilor speciale.
PNL a anunțat deja, inclusiv prin vocea premierului Nicolae Ciucă, că anul acesta nu vor fi introduse taxe și impozite noi și că liberalii nu sunt de acord cu taxa de solidaritate.
Prim-vicepreședintele PNL Virgil Guran declara, luni, despre discuțiile din coaliție privind modificarea Codului Fiscal, începând cu anul viitor, că este clar că nu se va trece la impozitarea progresivă iar anul acesta nu vor fi introduse taxe și impozite noi.
Liberalul a arătat că s-a discutat ca pentru cei cu salariul mai mare decât președintele să se găsească o formulă de impozitare. „Chiar nu mi se pare normal ca un funcționar să aibă salariul mai mare decât președintele”, a arătat Guran.
