MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Poate nu știați: au crescut veniturile românilor!
INS: Veniturile totale medii lunare au fost, în anul 2021, de 5.683 lei pe gospodărie, în creștere cu 8,9%, și de 2.243 lei pe persoană, cu 10,5% mai mult față de 2020
Veniturile totale medii lunare au fost în anul 2021, în termeni nominali, 5.683 lei pe gospodărie și de 2.243 lei pe persoană, în creștere cu 8,9%, respectiv, cu 10,5% față de anul 2020, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). „Veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2021, în termeni nominali, 5.683 lei pe gospodărie și 2.243 lei pe persoană, în creștere cu 8,9%, respectiv, cu 10,5% față de anul 2020. Cheltuielile totale ale populației au fost în anul 2021, în medie, de 4.876 lei lunar pe gospodărie (1.925 lei pe persoană) și au reprezentat 85,8% din veniturile totale, în creștere cu 2 puncte procentuale față de anul 2020”, arată datele INS. Din veniturile totale, veniturile bănești au fost, în medie, de 5.313 lei lunar pe gospodărie (2.097 lei pe persoană) în creștere cu 9,8 % față de anul 2020, iar veniturile în natură de 370 lei lunar pe gospodărie (146 lei pe persoană), în scădere cu 1,7% față de anul 2020. Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (69% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față anul 2020 cu 0,8 puncte procentuale).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (19,1% în anul 2021, respectiv, 19% în anul 2020), veniturile din activități neagricole independente (1,8% atât în anul 2021, cât și în anul 2020), veniturile din agricultură (1,6% în anul 2021, respectiv, 1,7% în anul 2020), precum și veniturile în natură (6,5% în anul 2021, respectiv, 7,2% în anul 2020), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,4% în anul 2021, respectiv, 6,1% în anul 2020). „Mediul de rezidență influențează diferențele de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban și mediul rural”, arată INS.
În ceea ce privește cheltuielile totale, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 0,4% în anul 2021, respectiv, 0,5% în anul 2020). „Mediul de rezidență determină unele particularități în ceea ce privește mărimea și structura cheltuielilor totale de consum”, arată datele INS. Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP) în anul 2021, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut din consumul gospodăriilor, în medie, 33,4% (34,6%, în anul 2020).
Veniturile totale cuprind ansamblul încasărilor bănești provenite din diferite surse de proveniență pentru care nu există obligația de restituire și veniturile în natură (evaluate în lei). Cheltuielile totale cuprind ansamblul cheltuielilor bănești, indiferent de destinație și contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor.
Demisie surpriză a unui parlamentar: pleacă de la USR la PNL
n deputatul Oana Ozmen: „Nu pot rămâne într-o construcție politică fără o strategie și o viziune de viitor”
Deputatul Oana Marciana Ozmen a anunțat ieri că demisionează din USR și va activa în cadrul grupului parlamentar al PNL. Din păcate, nu pot rămâne într-o construcție politică fără o strategie și o viziune de viitor, care se confruntă cu o criză generată de lipsa unui dialog constructiv între conducerea partidului și membrii săi, spune ea în mesaj. „Azi am decis să plec din USR și îi asigur pe colegii mei că i-am reprezentat cu cinste la cel mai înalt nivel. Am demonstrat că se poate face opoziție constructivă și am arătat că politica înseamnă echilibru, dialog, respect pentru adversarul politic, iar argumentul trebuie să fie elementul central în susținerea opiniei politice. Cred cu tărie că putem face politică de calitate în România, în care arta negocierii, diplomația sunt atributele politicianului român în calitatea sa de reprezentant al cetățenilor. Am consolidat relațiile cu ceilalți parlamentari indiferent de culoarea politică și mi-am asumat să fiu un factor de coeziune și stabilitate”, scrie Ozmen pe Facebook. Potrivit deputatei, în acești doi ani de activitate parlamentară, s-a ocupat de tema eficienței energetice a clădirilor și standardele nZEB și a reușit, în urma conferințelor organizate în Parliament, să înregistreze un proiect legislativ de modificare a legislației în domeniu. Oana Marciana Ozmen continuă: „Vă asigur că întotdeauna veți găsi în mine un susținător al proiectelor bune pe care le veți promova, căci rolul fiecăruia dintre noi este acela de a face din România o voce puternică în rândul țărilor europene. Consider că locul meu este acum în PNL, un partid în care mă regăsesc, care împărtășește adevăratele principii liberale, de dreapta”. Ea menționează că anul trecut, participa la invitația colegilor din PNL la expoziția din Parlament care omagia 200 de ani de la nașterea lui Ion. C. Brătianu, personalitate marcantă a istoriei noastre și unul dintre cei mai influenți politicieni al vremurilor sale. Oana Ozmen a intrat în politică în iulie 2016. La bază, este avocat, cu specializare în dreptul comercial, insolvență și în consultanță de business.
Europol: Un polițist din stradă, care nu a fost acasă 7 din 8 weekend-uri, primește 2.809 lei
asta în timp ce ministrul Bode primește în jur de 22.000 lei, iar clientelei politice din administrație i se va mări salariul și cu peste 2000 lei, mai acuză sindicatul
Sindicatul Europol reclamă că polițiștii care lucrează în stradă, fără weekend-uri libere, cu ore de noapte, fiind în pericol tot timpul, primesc 2.809 lei pe lună, în timp ce ministrul Lucian Bode primește în jur de 22.000 lei. Ba mai mult, sindicaliștii reclamă creșterea salariilor „clientelei politice din administrație”, care va primi și 2.000 de lei în plus.
„Un polițist din stradă, în București:
- care a nu a fost acasă în 7 din cele 8 zile de weekend primește 14,5 lei pentru fiecare oră lucrată în aceste condiții,
- primește 131 lei pentru orele de noapte prestate;
- primește 199 lei pentru riscul de a fi atacat, lovit, vătămat sau chiar ucis în serviciu.
Și pentru toate aceste condiții, primește un salariu net de 2809 lei!!! Adică mai puțin decât un angajat dintr-un supermarket”, au transmis reprezentanții Sindicatului Europol.
Potrivit acestora, „în timp ce polițiștii mai au de primit restanța de 2 tranșe prevăzute de lege, ministrului Bode i se calculează salariul prin înmulțirea coeficientului din Legea salarizării, care se aplică în cazul lui, cu salariul minim brut garantat în plată, adică primește în jur de 22.000 lei”.
„Surpriza vine însă azi din Parlament, unde clientelei politice din administrație i se va mări salariile chiar și cu peste 2000 lei, adică 70% din salariul lunar al unui polițist. Așa că, polițiștii vor munci exact după nivelul la care sunt plătiți. Vor munci de 2809 lei…”, au mai transmis sindicaliștii.
A8, tot mai deparrte de finanțarea prin PNRR
n liberalul Siegried Mureșan: Trebuie să includem în PNRR acele mari proiecte de autostrăzi, căi ferate, care sunt în faze avansate, unde există studii de fezabilitate și lucrările pot începe repede n lucreările nefinalizate până în 2026 nu vor fi decontate n A8 este mult în urma altor proiecte n
Eurodeputatul PNL Siegried Mureșan a declarat luni, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre proiectele mari de autostrăzi, spitale, care ar avea nevoie de o renegociere, din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcție, că trebuie incluse în PNRR acele mari proiecte de autostrăzi, căi ferate, care sunt în faze avansate, unde există studii de fezabilitate și lucrările pot începe repede. Dacă nu sunt finalizate până în 2026, nu vor fi decontate, a spus el. „Regulamentul european prevede că toate investiile din PNRR trebuie începute până la 31 decembrie 2023 și trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. După aceea, Comisia Europeană nu mai poate deconta, de aceea spun că larile proiecte de infarstructură sau spitale, trebuie incluse în PNRR acele proiecte care într-adevăr vor putea fi finalizate până în 2026”, a spus Siegfried Mureșan.
Eurodeputatul PNL a precizat că „trebuie să includem în PNRR acele mari proiecte de autostrăzi, căi ferate, care sunt în faze avansate, unde există studii de fezabilitate și lucrările pot începe repede. „Dacă nu se temină în 2026, nu vor putea fi decontate de Comisia Europeană. (..) Există și la spitale și la autostrăzi proiecte avansate, care pot fi construite ușor”, a mai spus Siegfried Mureșan, dând exemplul acelor proiecte de autostradă de la câmpie, unde se construiește mai ușor, decât în zona de munte. Ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș s-a declarat” rezervat” în ceea ce privește succesul pe care România poate să-l înregistreze în ceea ce privește construcția de spitale regionale din bani europeni. „Soluția corectă, nu mă feresc să spun acest lucru, ar fi ca autoritățile locale să-și preia soarta în mâini și să ne uităm cum putem să folosim acești bani pentru oameni . (...) Să nu ratăm această oportunitate istorică doar de dragul unor mecanisme funcționale gândite pentru funcționari”, a spus Marcel Boloș.
Poșta Română dotează peste 1.000 de poștași cu biciclete electrice
fiecare bicicletă costă 4.000-5.000 lei
De asemenea, Poșta Română a demarat o altă procedură pentru achiziția altor 1.000 de biciclete, prețul acestora fiind estimat între 4.000 și 5.000 lei bicicleta, a declarat luni Valentin Ștefan, directorul general al Companiei Naționale Poșta Română, într-o conferință de presă.
„Am cumpărat 25 de biciclete anul trecut, le-am testat. Am mai demarat procedura de achiziție pentru 350 la începutul anului. Procedura de achiziție s-a finalizat, urmează să semnăm contractul și în maxim două luni să le avem. Tot acum am demarat o altă procedură de cumpărare a 1.000 de biciclete, care va dura șase luni-un an de zile până când le vom lua. Am estimat undeva între 4.000 și 5.000 lei bicicleta”, a declarat luni Valentin Ștefan, care a spus că nu știe cine a câștigat contractul. În noiembrie anul trecut, Poșta Română a achiziționat 25 de biciclete electrice, într-o etapă pilot, menite să contribuie la reducerea emisiilor de carbon și la diminuarea impactului asupra mediului, tocmai pentru că activitatea poștală se desfășoară cu intensitate în aglomerarea urbană. „Bicicletele electrice Devron sunt confecționate din aluminiu pentru o greutate redusă și rezistență crescută, sunt dotate cu un motor de 250 W și au o autonomie de 60-80 km, viteza fiind limitată la 25 km/h. Totodată, sunt echipate cu furcă cu sistem de amortizare a șocurilor și un șezut comfort line care asigură o deplasare comodă a factorilor poștali. Valoarea totală a contractului este de 120.000 lei și reprezintă atât contravaloarea bicicletelor, cât și a dotărilor opționale specifice, respectiv geantă portbagaj în spate și coș de metal în față”, anunța atunci compania, relatează news.ro. Acest lot de biciclete urma să ajungă deocamdată la factorii poștali din județul Ilfov și București. n
Salariile primarilor vor crește până la 23.000 de lei brut
Primarii din România se vor bucura de o majorare „bruscă” de câteva mii de lei în plus față de cât sunt acum. Astfel edilii vor ajunge să câștige până la 23.000 de lei brut. Salariul minim pe economie este 1.524 de lei net. Proiectul de lege trebuie trecut din nou în această săptămână prin Camera Deputaților. Aceste salarii cresc în timp ce România trece deja printr-o criză economică, iar statul a ajuns la împrumuturi mari pentru a susține toate cheltuielile cu pensii și salarii. Deocamdată nu se știe de ce cresc aceste salarii, mai ales că aleșii din coaliția de guvernare au încercat să facă această modificare pe șest în Parlamentul României, însă nu le-a ieșit. Acum, salariile primarilor sunt calculate în funcție de salariul minim pe economie, iar acestea au fost plafonate la salariul minim pe economie aflat în plată în 2019, de 2.080 lei. Amendamentul a fost însușit de deputatul PSD Adrian Solomon.
Camion încărcat cu peste 400 de oi, răsturnat pe DN 1A
Un camion care transporta peste patru sute de oi s-a răsturnat, luni seară, pe Drumul Național 1 A, la limita dintre județele Prahova și Brașov. Autocamionul încărcat cu peste 460 de ovine s-a răsturnat pe o parte, într-o curbă din localitatea Măneciu, circa 20% din animale murind. Potrivit Poliției județene Prahova, autocamionul este răsturnat într-un șanț. Șoferul, un bărbat în vârstă de 53 de ani, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. DN 1A este drumul care leagă Ploieștiul de Brașov. În cursul săptămânii pe timp de zi și în zilele de week-end este tranzitat de numeroase TIR-uri, al căror acces este interzis pe DN 1, pe Valea Prahovei.
Jurnalistul britanic Charlie Ottley, tâlhărit de doi băieți și o fată cu vârste între 10 și 14 ani
Doi băieți și o fată, cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani, sunt principalii suspecți în cazul tâlhăriei comise asupra jurnalistului britanic Charlie Ottley. Aceștia au fost duși la sediul Secției 1 Poliție Urbană Timișoara pentru audieri. „În urma investigațiilor efectuate, polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliției municipiului Timișoara au reușit identificarea și depistarea, în zona Pieței 700, a trei minori (2 băieți și o fată), cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani, care ar fi bănuiți de sustragerea unei drone din Parcul Civic, din Timișoara, ce aparținea unui bărbat”, a transmis, luni seară, IPJ Timiș. Drona a fost sustrasă, alături de echipamente de filmare, de la jurnalistul britanic Charlie Ottley, cunoscut pentru seria „Wild Carpathia”, în zona centrală a municipiului Timișoara. Jurnalistul a povestit cum a fost jefuit în zona centrală a Timișoarei, afirmând că stătea pe bancă, iar cineva s-a apropiat și i-a luat rucsacul în care se aflau echipamente de filmare și a fugit. Ottley a precizat că s-a luat după hoț, dar acesta era mai bine antrenat. El a făcut apel la cel care a furat echipamentele să îi înapoieze cardul cu imaginile filmate.
