MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Paradoxul României: Țara din UE cu cea mai mare scădere a populației, dar și cu regiunea care are cea mai mare creștere
Moldova rămâne fără tineri. Din 2007 până în 2019, numărul studenților din universitățile din Moldova a scăzut de la 128.000 la 56.000. Abia în ultimii trei ani se observă o creștere modestă de până la 59.000 a numărului studenților, arată o analiză Deutsche Welle.
Studii mai bune și șanse mai mari de angajare, condiții decente de trai, servicii publice și de sănătate, orașe frumoase, infrastructură: acestea sunt elementele care îi determină pe tineri să aleagă altă țară în care vor să-și înceapă viața de adult. Corupția care generează sărăcie în Republica Moldova le alimentează dorința de „evadare”, iar UE este, de cele mai multe ori, lumea mai bună pe care o descoperă și care îi primește. Tinerii încep pregătirile pentru plecare cu un an înainte de examenul de Bacalaureat și, odată plecați, puțini mai revin în țară. În topul preferințelor tinerilor moldoveni sunt România, Olanda, Germania, Franța, Italia și Austria. Dar exodul tinerilor are efecte dramatice asupra economiei și demografiei Republicii Moldova. Populația activă pleacă, iar țara îmbătrânește.
Siguranța europeană este ceea ce caută tinerii
Ion Mihalachi s-a întors anul trecut din Olanda. Este absolvent al Universității de Studii Aplicate din Arnhem. El ne-a spus că tinerii pleacă din Moldova nu doar pentru o diplomă internațională, ci mai degrabă din cauza condițiilor de trai pe care Moldova deocamdată nu le poate oferi. În opinia sa, plecarea tinerilor la studii în străinătate nu este o problemă. Problema este că ei nu mai revin.
„Societatea nu trebuie să-i condamne pentru că pleacă și rămân acolo. Asta înseamnă că țara lor nu a reușit să le ofere suficiente argumente ca să rămână și să-și construiască viitorul acasă. Dacă tot mai mulți tineri ar reveni în Moldova și împreună ar contribui la creșterea economiei țării și la integrarea europeană, am putea ajunge la același nivel de trai ca majoritatea țărilor europene”.
Ion și-a terminat studiile în domeniul logisticii, iar anul trecut a revenit acasă. „Decizia mea a fost influențată de entuziasmul provocat de parcursul pro-european al Moldovei. Tinerii sunt motorul schimbărilor. Au dorința și entuziasmul de a se implica și de a fi parte a schimbărilor. Am revenit pentru că vreau să mă implic. Un factor determinant a fost și deschiderea guvernării pentru tinerii care au acumulat cunoștințe peste hotare. Îmi amintesc cum urmăream discursurile și apelurile președintei Maia Sandu în care tinerii erau îndemnați să vină acasă, pentru că țara are nevoie de ei. Percepeam acele mesaje ca pe niște apeluri adresate mie personal. Atunci am înțeles că eu sigur vreau să revin acasă”, povestește Ion.
Și a revenit, iar din ianuarie 2022 lucrează în Guvernul Republicii Moldova cu un salariu de 11.600 de lei (aproximativ 600 de euro). Spune că atunci când a decis să revină în țară era conștient că va primi un salariu mic. Dar asta nu l-a descurajat. A vrut să se implice pentru ca, poate mai târziu, și funcționarii publici să aibă salarii mai mari.
Plecarea tinerilor, o bombă cu ceas pentru societate
„De la mine din liceu, din 32 de colegi 26 au plecat în străinătate, dintre care doar doi au revenit. Asta este cea mai mare problemă pentru societatea noastră. De obicei pleacă cei mai buni și mulți își găsesc locuri de muncă bine plătite în țările europene. Și rămân acolo”, explică Ion. El este convins că revenirea tinerilor în țară depinde de succesele guvernării. Această guvernare trebuie să reușească să impună un plan de dezvoltare de lungă durată – un plan bazat pe interesele tinerilor. Personal, Ion spune că simte o responsabilitate față de țară, de aceea a decis să aplice acasă toate cunoștințele acumulate peste hotare, pentru a contribui la integrarea Moldovei în UE.
Șansa unei Moldove europene
În următoarele luni se așteaptă un nou exod al tinerilor. Sute de elevi sunt deja așteptați de universitățile din Occident. A rămas doar să susțină câteva examene, să ia BAC-ul și să-și facă bagajele. „I-aș sfătui să adune cât mai multe cunoștințe, dar neapărat să revină acasă și să lucreze pentru această mică țară. Moldova are nevoie de ei și sunt sigur că și ei au nevoie de o Moldovă europeană – de o țară în care ei să-și poată găsi un loc de trai și un job bine plătit. Suntem o țară mică și avem nevoie de fiecare cetățean, de fiecare elev ager care înseamnă Moldova de mâine”, spune Ion Mihalachi.
Alexandru Prohnițchi are 19 ani și tocmai se pregătește să plece la facultate în Olanda. Spune că pleacă cu gândul că va reveni, dar că nu exclude faptul că, în cei cinci ani cât vor dura studiile, s-ar putea răzgândi.
Pasionat de univers, tânărul va studia inginerie aerospațială, urmând să învețe planificarea și construcția de rachete, avioane și sateliți. Industria producerii rachetelor este străină Moldovei, iar un absolvent al unei astfel de facultăți mai mult ca sigur că își va găsi un loc de muncă peste hotare. Totuși, el spune că și-ar dori să revină.
Alexandru crede că progresul rapid în domeniul educațional, economic, juridic sau în inginerie este posibil doar cu ajutorul specialiștilor instruiți peste hotare. Faptul că tinerii moldoveni pot studia peste hotare este un avantaj. Chiar dacă nu vor reveni toți, cei care o vor face vor implementa tot ce au învățat acolo.
Mulți dintre colegii lui Alexandru învață la universități din Europa de Vest, în țări mai dezvoltate decât cea din care vin, iar nivelul de trai și condițiile la facultățile de acolo sunt, pentru ei, factori importanți care îi determină să rămână.
Ambasadorul SUA: Sper ca în timpul mandatului meu să fie eliminate vizele pentru America
Ambasadorul SUA la București, Kathleen Kavalec, a declarat, într-un interviu pentru site-ul G4Media.ro, că speră ca în mandatul său la București să fie eliminate vizile pentru românii care călătoresc în Statele Unite și că anul acesta ar putea fi stabilit un record în ce privește numărul vizelor acordate.
”Sper ca în timpul mandatului meu în România să putem vedea România acceptată în program. Cred că mergem în direcția absolut corectă, așa că sunt optimist în această privință. Ar trebui să mai spun, totuși, că emitem multe vize în acest moment. Marea majoritate a cererilor sunt aprobate”, a spus Kavalec. Ea a salutat numirea unui coordonator național pentru aderarea României la programul de vize al Statelor Unite ale Americii, precizând că din experiența altor țări precum Polonia sau Croația care au avut astfel de coordonatori aceasta reprezintă o bună practică și care asigură că pașii se realizează în mod rapid.
”După cum am menționat, există câteva părți în acest proces de acceptare în programul de scutire de vize. Prima are legătură cu acordurile privind schimbul de informații, iar noi lucrăm în mod activ la aceste acorduri chiar acum. Și există o serie de reuniuni care au loc. Cred că săptămâna viitoare va avea loc una la Washington pentru a stabili termenii acestor acorduri. Cealaltă parte are legătură cu măsurarea numărului de refuzuri ca procent din vizele emise. Legislația americană are o cerință specifică ca rata de refuz, așa-numita rată de refuz, să fie sub 3 procente”, a mai explicat ambasadorul SUA.
România, pe ultimul loc în UE la educația terțiară
Ținta UE este ca 45% din populația europeană cu vârste de 25-35 de ani să fi absolvit o formă de educație terțiară (orice formă de învățământ superioară liceului – n.r.) până în 2030. Statele UE aflate la coada clasamentului sunt România (25%), Italia (29%) și Ungaria (32%), arată un raport Eurostat citat de Rador.
În vârful clasamentului se află Irlanda, cu 62%, urmată de Luxemburg cu 61% absolvenți de învățământ terțiar în categoria de vârstă 25-35.
Celelalte țări care au atins deja ținta UE sunt Cipru (59%), Lituania (58%), Olanda (56%), Suedia (52%), Belgia și Spania (ambele 51%), Franța (50%), Danemarca (49%), Slovenia (47%), Letonia (46%) și Grecia (45%).
Anul trecut proporția celor din categoria respectivă de vârstă care au absolvit o formă de educație terțiară a crescut cu 1%. Creșterea de la 41 la 42% e totuși cu 3% sub ținta asumată pentru 2030. Se poate remarca la populația europeană o disparitate de gen la nivelul educației terțiare. În categoria-țintă, 48% din femei au absolvit o formă de educație terțiară, comparativ cu numai 37% din bărbați.
Procurorii susțin că se vor produce discriminări între magistrați prin creșterea vârstei de pensionare
Adunările generale ale procurorilor de la Parchetul General, DNA și DIICOT, întrunite la solicitarea CSM, au adoptat un punct de vedere în care susțin că proiectul de lege privind creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani propus în prezent are drept consecință directă crearea unei discriminări imediate între magistrați. Într-un comunicat transmis de DIICOT, procurorii solicită adoptarea unui sistem real de etapizare a vârstei standard de pensionare, care să evite disfuncțiile și inechitățile din sistemul judiciar, cu asigurarea previzibilității și respectării statutului constituțional al magistraților.
"Trebuie evitată instituirea oricărei discriminări viitoare între beneficiarii pensiei de serviciu, modul de etapizare a vârstei de pensionare propus în prezent având drept consecință directă crearea unei discriminări imediate între magistrați, prin impunerea unei condiții similare de vârstă pentru majoritatea acestora, fără nicio diferențiere reală în raport de vechimea în magistratură acumulată până în acest moment", susțin procurorii. În același timp, spun aceștia, aplicarea intempestivă și fără niciun studiu prealabil de impact al acestor modificări are aptitudinea de a crea disfuncționalități majore în sistemul judiciar, atât prin pensionarea imediată a unui număr semnificativ de judecători și procurori, cât și prin afectarea severă a capacității de atragere în profesie de noi magistrați, cu riscul producerii unor consecințe grave, pe termen lung, pentru buna funcționare a sistemului judiciar, grevat oricum de o criză de personal fără precedent.
Reacția procurorilor vine după ce ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat săptămâna trecută că vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani pentru toți românii, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană privind eliminarea pensiilor speciale. Modificarea urmează să fie aplicată prin introducerea unor amendamente în Parlament.
Vaslui: Copilul acroșat de o betonieră a decedat
Copilul în vârstă de 13 ani, accidentat, miercuri, pe DN 15D, pe raza comunei Ștefan cel Mare, a decedat, au informat reprezentanții Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui. "Victima a fost găsită în stare de inconștiență și cu multiple traumatisme produse în urma accidentului rutier. Copilul a fost transportat la Unitatea de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, însă medicii ai fost nevoiți să declare decesul", a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Vaslui, Marius Stanciu.
Polițiștii au deschis un dosar de cercetare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
"Din primele informații se pare că minorul în vârstă de 13 ani, aflat cu bicicleta pe DN 15 D, ar fi fost acroșat de un autovehicul mare. În cauză au fost demarate cercetări pentru stabilirea cu exactitate a circumstanțelor în care s-a produs accidentul", a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, Bogdan Gheorghiță.
Polițiștii iau în calcul varianta conform căreia șoferul betonierei ar fi acroșat copilul cu bara, fără să-și dea seama, după care și-a continuat drumul.
Ungaria a pus în libertate 777 de cetățeni străini, inclusiv români, condamnați pentru trafic de persoane
Ungaria a pus în libertate în ultimele săptămâni 777 de cetățeni străini, în majoritate sârbi, ucraineni și români, condamnați pentru trafic de persoane, a anunțat miercuri direcția ungară pentru închisori (BvOP).
Potrivit BvOP, închisorile ungare găzduiesc 2.636 de indivizi condamnați pentru trafic de persoane, un număr de 808 dintre aceștia fiind cetățeni străini eligibili pentru eliberare. "Încarcerarea cetățenilor străini costă închisorile ungare miliarde de forinți în fiecare an", a subliniat biroul de presă al BvOP.
Acesta a mai precizat în răspunsul său că, dacă cei eliberați nu părăsesc teritoriul ungar în 72 de ore și sunt prinși de poliție, vor fi obligați să rămână în închisoare pentru tot restul pedepsei.
În aprilie, premierul ungar Viktor Orban a decretat eliberarea a sute de cetățeni străini condamnați pentru trafic de persoane, invocând suprapopularea închisorilor. Această decizie a stârnit proteste din partea Austriei învecinate, destinație prioritară pentru migranții care se îndreaptă către centrul Uniunii Europene, via Ungaria, venind din Balcani. În opinia Vienei, eliberarea acestor traficanți constituie o amenințare la adresa securității.
Ruta ungară rămâne atractivă pentru mulți migranți, în pofida intensificării patrulelor la graniță și a gardului de metal construit de Ungaria la granița de sud, cu Serbia, după criza migrației din UE din 2015. Ajunși în Ungaria, migranții pot traversa frontierele în general deschise ale spațiului Schengen către țări occidentale mai prospere, ca Austria sau Germania.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
