MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Iohannis cere toleranță zero față de plagiat, dar tolerează un plagiator
Șeful statului a cerut ieri legi dure împotriva acestui “fenomen toxic” din mediul educațional, fără să spună un cuvânt despre problemele de integritate academică ale premierului Ciucă n cine este noul ministru al Educației
Președintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, la deschiderea anului universitar, că România are nevoie de toleranță zero în privința plagiatului, precizând că noile legi ale educației trebuie să includă prevederi explicite cu privire la prevenirea și sancționarea “acestui fenomen toxic al mediului educațional”.
Iohannis a fost prezent, luni, la festivitatea de deschidere a anului universitar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Președintele a transmis studenților că au marele atu că învață într-o societate democratică, precizând că lucrurile nu au stat întotdeauna așa. “Anii facultății nu sunt și nu au fost nicicând ușori, dar, spre deosebire de generațiile unora dintre profesorii voștri, voi aveți marele atu al unei studenții într-o societate democratică, într-un mediu al libertății academice și al autonomiei universitare, care vă sunt garantate. Lucrurile nu au stat întotdeauna așa. Înaintașii voștri, studenți și profesori, au suferit în trecut pentru convingerile lor. Dar nici în acele momente grele, ei nu și-au pierdut credința că actul de creație este o expresie a libertății și nu poate exista în lipsa acesteia”, a afirmat Klaus Iohannis.
El a transmis că este nevoie de o reformă profundă a sistemului educațional și de toleranță zero în privința plagiatului. “Sunt convins că avem nevoie de o reformă profundă a sistemului educațional, pentru a-l adapta nevoilor secolului XXI și valorilor europene în care credem. Una dintre aceste valori este integritatea, motiv pentru care îmi doresc o paradigmă radicală, lipsită de echivoc în garantarea integrității și eticii în viața academică. Pentru aceasta, avem nevoie de toleranță zero în privința plagiatului, iar noile legi ale educației trebuie să includă prevederi explicite cu privire la prevenirea și sancționarea acestui fenomen toxic al mediului educațional”, a adăugat Iohannis. Președintele consideră că obținerea unei diplome academice este o onoare și este condiționată exclusiv de un merit real. “Miza este însăși credibilitatea sistemului de învățământ superior și a cercetării din România, dar și viitorul nostru ca societate democratică. Trebuie să devină clar că obținerea unei diplome academice reprezintă o onoare și este condiționată exclusiv de un merit real. O Românie educată va trebui să fie o Românie corectă, fără nicio excepție. Apreciez atitudinea universității dumneavoastră față de orice încercare de fraudare și îmi doresc ca aceasta să constituie un exemplu de responsabilitate publică pentru comunitatea academică românească”, a mai declarat președintele Klaus Iohannis.
Reamintim că, în luna ianuarie, o anchetă publicată de pressone.ro arăta că teza lui Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138. Cu toate acestea, președintele Iohannis îl susține în continuare, fără rezerve, pe Nicolae Ciucă în funcția de premier.
Ligia Deca, la Educație
Consilierul prezidențial Ligia Deca a fost votată, luni, în ședința conducerii PNL, pentru a prelua portofoliul ministerului Educației. S-au înregistrat doar două voturi de abținere, care au venit din partea lui Florin Cîțu și Florin Roman.
Ligia Deca, 40 de ani, este doctor în științe politice, titlu acordat în 2016 de Universitatea din Luxemburg, și absolventă a unui program postdoctoral la New Europe College. Ea a colaborat în calitate de expert cu instituții precum Consiliul Europei și Comisia Europeană. În 2014, a fost invitată să facă parte din Grupul de Experți „Știința în educație” înființat la inițiativa Comisiei Europene. În perioada 2017-2020, a fost membru al Boardului Executiv al Comisiei Fulbright în România. Deca a fost numită Consilier de Stat în iunie 2015, iar în decembrie 2019 a fost numită în funcția de Consilier al președintelui Klaus Iohannis la Departamentul Educație și Cercetare.
Cîmpeanu se victimizează
Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat luni, la deschiderea anului universitar, despre demisia din funcția de Ministerul al Educației, că a fost “nedreaptă”. “Am considerat că această demisie este necesară pentru a nu periclita reforma în educație. Am considerat, în acest fel, că această demisie va permite o discuție atât de importantă, precum cea necesară promovării legilor educației România educată”, a spus fostul ministru, la deschiderea anului universitar.
Sorin Cîmpeanu și-a exprimat convingerea că, prin acest gest al demisiei, a ajutat la implementarea proiectelor legilor educației: “Îmi exprim convingerea că, în acest fel, nu prin propria demisia, nedreaptă, generată de către cei care înțeleg mult prea puțin specificul învățământului superior, voi putea să susțin aplicarea legilor România educată și apoi implementarea lor”.
Peste 60% din tinerii români consideră că România merge într-o direcție greșită
numărul tinerilor care părăsesc definitiv România s-a dublat în ultimii 10 ani
România se confruntă cu un fenomen îngrijorător, arată o analiză bazată pe informații furnizate de Comisia Europeană (Eurostat), Institutul Național de Statistică, precum și date extrase din cercetarea sociologică Barometrul Tinerilor din România 2022: Peste 60% din tinerii români consideră că România merge într-o direcție greșită și nu au încredere în Parlament, Guvern și Președinție, iar numărul tinerilor care părăsesc definitiv România s-a dublat în ultimii 10 ani, arată documentul întocmit de Alexandru Manda, cu sprijinul IRES și al Societății Academice Române.
Conform datelor Comisiei Europene, la 1 ianuarie 2021, în România trăiau 3.039.883 de tineri cu vârste între 15 și 29 de ani, adică aproape 16% din totalul populației României. Deși se află printre primele locuri în UE la numărul de tineri în cifre absolute, ca procent din totalul populației, România se află sub media UE27 (16,3%).
O explicație ar fi scăderea masivă a populației tinere din România, în jur de 1,2 milioane de persoane cu vârste între 15-29 de ani emigrând doar în ultimul deceniu. O altă explicație ar fi sporul natural, care s-a prăbușit în aceeași perioadă, atingând un minim istoric în perioada pandemiei de COVID-19. Spre exemplu, în 2020 și 2021, sporul natural a fost de -96802, respectiv -154175, comparativ cu perioada 2011-2019, cu un maxim de -35534 (2013) și un minim de -56791 (2015).
În acest context, modul în care se raportează tinerii la societatea în care trăiesc trage un semnal de alarmă asupra modului în care va arăta viitorul: 64% dintre tinerii 18-29 de ani consideră că România merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 35% apreciază direcția ca fiind una bună. Mai mult decât atât, percepția tinerilor este uniformă în raport cu mediul din care provin sau studiile pe care le au. Altfel spus, 2 din 3 tineri cred că țara se îndreaptă într-o direcție eronată.
Cumva în legătură cu această percepție este și nivelul foarte scăzut în trei dintre cele mai importante instituții pentru mersul societății: Parlamen, Guvern și Președinție. “Conform Barometrului, 63% dintre tinerii români 18-29 de ani declară că nu au deloc sau aproape deloc încredere în Guvern, diferențele fiind nesemnificative statistic dacă privim datele defalcat pe mediul de rezidență sau nivelul studiilor. Relevant este totuși faptul că procentul celor 18-24 de ani care declară că nu au încredere deloc sau aproape deloc în Guvern este de 57%, în timp ce la grupa de vârstă 25-29 de ani se înregistrează un procent de 72%. Astfel, observăm că pe măsură ce înaintează în vârstă tinerii români încep să își piardă dn ce în ce mai mult încrederea în mediul politic”, arată analiza citată.
Nici Parlamentul, care reprezintă coloana vertebrală pentru o democrație, fiind forul democratic suprem al populației, nu stă mai bine, dimpotrivă, rezultatele sunt și mai îngrijorătoare: “65% dintre aceștia declarând că nu au încredere deloc sau aproape deloc în autoritatea legislativă a statului. Observăm, din nou, că nu există nicio diferență în funcție de mediul de rezidență, dar înregistrăm o neîncredere cu 8% mai mare în rândul tinerilor cu studii elementare față de cei cu studii superioare. Totodată, 75% dintre tinerii 25-29 de ani declară că nu au încredere deloc sau aproape deloc în Parlament, față de 57% în rândul celor din grupa de vârstă 18-24”, arată analiza.
Doar președintele României stă puțin mai bine la nivelul de încredere, dar doar comparativ cu Parlamentul și Guvernul: “Președintele României, deși stă mai bine în încrederea tinerilor decât Parlamentul sau Guvernul, înregistrează o rată de neîncredere de 59%. Totodată, similar Parlamentului, și în cazul instituției prezidențiale observăm o încredere mai ridicată cu 8% în rândul tinerilor cu studii superioare, raportat la cei cu studii elementare, precum și nicio diferență dacă privim datele defalcat pe mediul de rezidență”, se mai arată în studiul citat.
Octombrie în România: Nopți reci, dar și temperaturi “estivale”
Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, vremea menținându-se însorită pe parcursul a mai multor zile, chiar dacă nopțile vor deveni tot mai reci și în majoritatea zonelor țării va apărea fenomenul de brumă, se arată în caracterizarea climatică a lunii în curs, publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Meteorologii precizează că, uneori, din cauza pătrunderii unor mase de aer tropical pe teritoriul țării, în luna octombrie se mai pot înregistra temperaturi maxime “estivale” ce depășesc 35 - 38 de grade Celsius.
Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la stațiile meteorologice din rețeaua ANM, temperatura medie multianuală a lunii octombrie are valori cuprinse între 10 și 12 grade Celsius în zonele de câmpie și deal din Oltenia, Muntenia, Banat, Crișana, în cea mai mare parte a Dobrogei și pe areale mai restrânse din Moldova.
Temperatura maximă absolută a acestei luni în România este de 39 de grade Celsius și s-a înregistrat în ziua de 3 octombrie 1952, la Armășești (județul Ialomița). În topul anilor cu cele mai calde luni octombrie, la nivelul României, se regăsesc 2020, 2019, 2018, 2012, 2001, 1984 și 1966.
Tot în această lună, advecțiile de aer artic produc adesea răciri bruște și intense ale vremii, temperatura minimă coborând chiar și sub minus 15 grade Celsius. Temperatura minimă absolută din octombrie în România este -21,3 grade Celsius și a fost înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988.
O ambulanță a accidentat mortal un biciclist
O ambulanță care avea în funcțiune semnalele luminoase și transporta un bolnav a accidentat mortal un biciclist, luni dimineață, pe DN24, între localitățile Munteni și Tecuci, județul Galați. Conform IPJ Galați, ambulanța ar fi surprins și accidentat mortal un biciclist care s-ar fi deplasat în apropierea axului drumului în același sens de mers. În urma impactului, biciclistul, un bărbat de 30 ani, din comuna Vânători, a decedat. Acesta nu purta nici un element reflectorizant iar bicicleta nu era echipată cu lumini sau elemente reflectorizante, în afară de catadioptrii de la pedale. În plus, zona producerii acestui accident rutier este neiluminată.
Polițiștii au deschis dosar penal pentru infracțiunea de ucidere din culpă, urmând a stabili împrejurările în care s-a petrecut accidentul rutier.
Bărbat de 41 de ani, jandarm, găsit decedat într-un imobil, în Otopeni
Un bărbat de 41 de ani, jandarm, a fost găsit decedat luni dimineață, într-un imobil din Otopeni. “Astăzi 3 octombrie a. c., în jurul orei 8:34, Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov a fost sesizat de către o femeie, cu privire la faptul că, într-un imobil din localitatea Otopeni, un bărbat este decedat în locuința sa. La fața locului s-au deplasat polițiștii orașului Otopeni pentru efectuarea de activități din competență”, a anunțat IPJ Ilfov.
Echipajul medical sosit la fața locului a declarat decesul bărbatului. Surse apropiate anchetei au declarat pentru News.ro că bărbatul, în vârstă de 41 de ani, lucra la Jandarmeria București și a fost sportiv la Clubul Dinamo.
Cazul a fost preluat de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Ilfov.
Arad: Un copil de șase ani dispărut de acasă, găsit decedat în albia unui râu
Un copil de șase ani, a cărui dispariție a fost anunțată la 112 duminică seară, a fost găsit de polițiști decedat, în albia unui râu, în localitatea arădeană Chisindia, a informat, luni, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad. “Polițiștii orașului Sebiș au fost sesizați prin 112 despre dispariția unui băiețel de 6 ani, din Chisindia. De îndată a fost constituită echipa operativă și au pornit căutările, împreună cu mai mulți cetățeni din localitate. După aproximativ 30 de minute de la sesizare, în spatele unui imobil, în albia râului din localitate, în apă, a fost găsit trupul neînsuflețit al copilașului”, arată IPJ.
Echipajul de pe ambulanță a efectuat manevrele de resuscitare, dar fără rezultat.
Trupul neînsuflețit urmează a fi transportat la Serviciul Județean de Medicină Legală în vederea efectuării autopsiei, iar polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cauzele care au dus la producerea tragediei.
Procurorii au pus ochii pe Aurel Bălășoiu
Procurorii Parchetului General analizează imaginile care au declanșat scandalul sexual în care este implicat ex-deputatul PSD Aurel Bălășoiu pentru a hotărî dacă deschid dosar penal, au declarat surse juridice pentru site-ul G4Media. Este verificată suspiciunea că partenerul ar fi minor, conform surselor citate.
Un scandal sexual a izbucnit sâmbătă seară, când au apărut imagini cu un tânăr gol cu care deputatul ar fi întreținut relații sexuale, iar informațiile inițiale sugerau că tânărul este minor. Surse din cadrul poliției spun însă că tânărul are 22 de ani și “nu există nicio anchetă pentru că nu există vreo plângere”.
Bălășoiu a fost deputat social-democrat de Argeș și se află la primul mandat. PSD l-a exclus din partid și i-a cerut să demisioneze din Parlament, altfel social-democrații vor cere ridicarea imunității parlamentare. PSD a transmis că “nu tolerează în niciun fel încălcarea legii, a demnității umane și a moralei creștine”.
Aurel Bălășoiu susține că nu este el în imagini și a transmis că nu va demisiona din Parlament. Deputatul a mai spus că a studiat imaginile și nu îl cunoaște pe tânăr.
