MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: După 200 de ani de absență, 28 de zimbri s-au adaptat perfect în sălbăticie
România a redevenit după 2012 una din cele 9 țări europene în care zimbri trăiesc în zone sălbatice
Organizația Conservation Carpathia anunță că 28 de zimbri s-au adaptat în sălbăticie, la mediul natural din Munții Făgăraș, la trei ani de la începutul programului de reintroducere a acestor animale în zonă.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de Conservation Carpathia, la aproape trei ani de la debut, programul de reintroducere a zimbrilor în munții Făgăraș este un real succes, cu 28 de exemplare aflate în libertate. Inițiat la finalul anului 2019, proiectul de reintroducere a speciei celui mai mare mamifer din Europa (Bison bonasus) a înregistrat rezultatele așteptate. O dovadă a adaptării la condițiile de mediu sunt cei trei viței sănătoși care însoțesc turmele.
“Misiunea de a reface de la zero populația de zimbri în zona Munților Făgăraș a început cu eliberarea a 8 exemplare aduse din Germania și Polonia. Ulterior am adus din Suedia, Marea Britanie și din rezervațiile Vama Buzăului și Vânători Neamț. Inițial animalele au fost găzduite în țarcurile de carantină și de aclimatizare, iar din primăvara anului 2020 se bucură de habitatul natural propice din Munții Făgăraș. Un criteriu important în selecția exemplarelor îl reprezintă analiza pedigreeului, pentru a evita apariția fenomenului de consangvinizare”, a declarat Adrian Aldea, biolog, manager faună în cadrul Fundației Conservation Carpathia.
75 de exemplare până în 2024
Considerat de experți cel mai mare mamifer de uscat din Europa, zimbrul este o specie-cheie pentru menținerea zonelor cu natură sălbatică și a peisajului mozaicat. În trecut, el ocupa vestul, centrul și sud-vestul Europei și reprezenta un simbol al puterii. Cauzele care au dus la diminuarea populației sunt exploatările forestiere, vânarea excesivă, braconajul, competiția cu animalele domestice și distrugerea habitatelor naturale. Conform sursei citate, “cu mare efort”, România a redevenit după 2012 una din cele 9 țări europene în care zimbri trăiesc în zone sălbatice. Din 2020 acest lucru a devenit realitate și în Munții Făgăraș.
“Dispărut și din zona Carpaților românești, acum mai bine de 200 de ani, din cauza vânătorii excesive, zimbrul a fost reintrodus cu succes în alte câteva zone din țară, specia adaptându-se bine în libertate în Parcul Natural Vânători Neamț, la Armeniș (Caraș-Severin) sau în județul Hunedoara”, arată ONG-ul.
Ținta finală a proiectului de reintroducere în Munții Făgăraș este eliberarea a 75 de exemplare, până la jumătatea anului 2024. Pe măsură ce prezența zimbrilor va fi constantă în ecosistem, schimbările de mediu vor fi și ele mult mai vizibile: fauna va fi reintregită, iar poienile vor fi menținute prin pășunatul lor.
“Pentru fiecare zonă de reintroducere avem câte o echipă de rangeri angajați din comunitățile locale care monitorizează evoluția grupurilor. Observațiile sunt cu frecvență zilnică, fie în mod direct prin deplasări în teren, fie prin analiza informațiilor furnizate de colarele GPS și de camerele de monitorizare cu senzor de mișcare. Monitorizăm și pentru a ne asigura că grupurile de zimbri nu vor avea tendința să se apropie de comunități. Ne-am bucurat să constatăm că în fiecare an au aparut viței, semn că specia se adaptează la noile condiții de viață. Acum sunt trei pui. Au fost 5...”, a declarat Călin Șerban, specialist proiect reintroducere zimbri Fundația Conservation Carpathia.
Potrivit sursei citate, zimbrul are o influență benefică asupra naturii. Acesta produce multiple beneficii habitatului și, în aceeași măsură, este iubit și prețuit de oameni, fiind un animal pașnic. Mamifer cu o puternică prezență în folclorul și în istoria românilor, el reprezintă și un potențial economic, prin rolul pe care îl are în dezvoltarea turistică a zonelor adiacente sau de dezvoltare a unui brand local pentru anumite produse. “În semn de mândrie locală pentru reintroducerea speciei, autoritățile din comuna Lerești, comunitate aflată la poalele Făgărașilor, au decis ca echipa locală de fotbal să poarte zimbrul pe echipamentul de competiție”, a declarat Marian Toader, primarul comunei Lerești, Argeș.
Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru din Europa, putând ajunge până la 800-1.000 kg. Femela zimbru este mai mică, având o greutate de 320-540 kg. Acesta este un animal de turmă, care poate alerga cu o viteză de până la 60km/oră. Grupurile au, în general, 15-20 de indivizi și sunt conduse de o femelă lider, în timp ce masculii adulți devin fie solitari, fie formează grupuri de burlaci de mai mulți indivizi. Masculii se alătură grupurilor în perioada de împerechere și stau împreună până la 6 zile. Femelele se împerechează la fiecare doi ani, iar perioada de gestație ține, în medie, 9 luni. Puii se nasc, de obicei, primăvara, în mai sau iunie. O femelă zimbru poate da naștere la circa 9 pui pe durata vieții.
Programul de populare cu zimbri din Munții Făgăraș se realizează în cadrul proiectului “Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România”, LIFE18 NAT/RO/00108. Principalul scop al proiectului este reconstrucția habitatelor degradate și aplicarea unor măsuri de conservare, care să permită refacerea proceselor naturale și crearea de beneficii comunităților locale din zona Munților Făgăraș.
Proiectul este implementat de Fundația Conservation Carpathia cu partenerii între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Fundației Arcadia prin Endangered Landscapes Programme și din partea Comisiei Europene prin programul LIFE.
Bărbat din Craiova, reținut pentru că și-ar fi ucis în bătaie fosta soție
crima a avut loc anul trecut, dar dispariția femeii a fost anunțată abia vineri
Un bărbat din Craiova a fost reținut, fiind suspectat că, anul trecut, și-a ucis în bătaie fosta soție și i-a îngropat trupul. Femeia a fost dată dispărută vineri, de fiul său, care afirma că ea ar fi trebuit să ajungă în Italia la muncă și nu a mai putut-o contacta, iar cadavrul a fost găsit în comuna Șimnicu de Sus.
Ancheta a început după ce, vineri, polițiștii din Craiova au fost anunțați de un bărbat din comuna Seaca de Câmp despre faptul că, în luna martie 2021, mama sa, din municipiul Craiova, a plecat de la domiciliul său cu intenția de a ajunge în Italia, iar de la acea dată nu a mai putut lua legătura cu ea.
“În continuarea activităților de căutare privind plecarea voluntară a numei Albișoru Silvia, din municipiul Craiova, județul Dolj, în urma investigațiilor efectuate, au rezultat indicii rezolnabile privind săvârșirea infracțiunii de omor asupra unui membru de familie. Astfel, cauza a fost preluată în anchetă proprie de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, fiind întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor asupra unui membru de familie”, a anunțat, sâmbătă, Poliția Județeană Dolj.
“În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că, la sfârșitul lunii aprilie 2021, în locuința comună din municipiul Craiova, femeia ar fi fost agresată de fostul soț, agresiuni ce au condus la decesul acesteia. Ulterior, trupul femeii ar fi fost transportat în comuna Șimnicu de Sus unde ar fi fost îngropat. În noaptea de 01/02 iulie a.c., în comuna Șimnicu de Sus, s-a procedat la excavarea zonei, iar la o adâncime de 2 metri a fost găsit cadravrul unei persoane de sex feminin, în stare avansată de descompunere”, a precizat Poliția. În urma probatoriului administrat, bărbatul de 55 de ani, din municipiul Craiova, a fost reținut pentru 24 de ore.
Asociația Pro Infrastructura: Sunt patru constructori serioși în România pe infrastructură mare
Reprezentantul Asociației Pro Infrastructura Ionuț Ciurea afirmă că în România există patru mari antreprenori care lucrează la proiecte mari de infrastructură și sunt serioși. El vorbește despre alte două categorii care au relații contractuale cu statul pentru realizarea de infrastructură rutieră: cei care își onorează contractele în alte state, dar nu și în România, și alții veniți “la furat”, care încheie contracte de pe urma cărora vor să scoată bani, fără a executa lucrările. “La noi, în domeniul ăsta s-a întâlnit hoțul cu prostul. Pentru că sunt patru constructori serioși în România – pe infrastructură mare, antreprenori mari, vorbesc, nu sunt contractori, pentru că mai sunt și acolo – sunt patru feciori mari și lați. În România există doar patru companii constructoare mari, antreprenori generali mari care își respectă contractul. Câțiva sunt într-un grup select că mai inaugurează și autostrăzi înainte de termen și reușesc pentru că au putere financiară fie aici, în România, fie mai ales în țara mamă sau la nivel european, să pună bani de la ei, să facă autostrada și după aceea să-și recupereze banii din celebrele claim-uri, revendicări pe care le plătește tot România și alea nu sunt decontate de la Bruxelles. Dar măcar fac autostrada”, a afirmat Ionuț Ciurea într-o emisiune difuzată, sâmbătă, de Digi 24.
Ciurea a vorbit despre alte două categorii de firme implicate în relația cu statul în ceea ce privește construcția de drumuri. “Ceilalți, care sunt neserioși, în momentul în care s-au blocat în teren din diverse motive, birocratice sau că țin lucrurile astea de ei – nu au putere financiară să finanțeze pe termen scurt, nu au motorină să-și transporte pământul pe care să-l pună pe autostradă – în momentul ăla se blochează totul. Nici nu mai vorbesc de management, mai ales că sunt mulți prezenți în România care sunt prezenți la nivel internațional, dar la nivel internațional fac treabă, la ei în țară fac treabă. De ce? Pentru că sunt alte state, mai serioase decât statul român. Și sunt alții care sunt la furat, care în loc să facă treabă nu știu cum să tragă mai tare de contracte, de fiecare chichiță, să vină aici să facă claim-uri, eventual să nu facă nimic”, a mai spus Ciurea.
El a adăugat că, în opinia sa, aceste din urmă firme plătesc mai mulți avocați decât ingineri sau șoferi de basculantă.
Lotul României a câștigat locul I în clasamentul pe națiuni la Olimpiada Balcanică de Matematică
Lotul României a câștigat patru medalii de aur, două medalii de argint și locul I în clasamentul pe națiuni la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori/JBMO, desfășurată la Sarajevo, stabilind un record în istoria competiției în privința scorului general pe echipe. Doi dintre elevii români au obținut punctajul maxim.
“Lotul olimpic de juniori al României a obținut un palmares absolut impresionant la a XXVI-a ediție a Olimpiadei Balcanice de Matematică pentru Juniori/JBMO (Sarajevo, 26 iunie – 3 iulie): patru medalii de aur (dintre care două cu punctaj maxim), două medalii de argint și locul I în clasamentul pe națiuni cu 224 de puncte (din 240 posibile). Acest punctaj stabilește un record în istoria competiției în privința scorului general pe echipe, echipa României fiind prima care reușește să-l atingă”, a transmis, sâmbătă, Ministerul Educației.
Elevii medaliați cu aur sunt Aida Mitroi (Școala Gimnazială Nr.16 „Take Ionescu” din Timișoara), Victor-Vasile Dragoș (Colegiul Național „Vasile Lucaciu” din Baia Mare), Radu-Ionuț Stoleriu (Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași) și Andrei Vila (Liceul Internațional de Informatică din București).
Aida Mitroi și Victor-Vasile Dragoș au încheiat probele de concurs cu punctaj maxim (40 de puncte).
Medaliile de argint au fost adjudecate de David Ghibu (Liceul Internațional de Informatică din București) și Emanuel Mazăre (Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Pitești). Toți cei 6 componenți ai lotului sunt elevi în clasa a VIII-a.
Echipa a fost coordonată de prof. Marius Perianu (Colegiul Național „Ion Minulescu” din Slatina) – leader, prof. Cristian-Teodor Mangra (Colegiul Național „Tudor Vianu” din București) - deputy leader și Cristian Lazăr (Colegiul Național din Iași) - observator.
La ediția din acest a Olimpiadei Balcanice de Matematică pentru Juniori (competiție rezervată elevilor cu vârste sub 15 ani și jumătate) au participat concurenți din 18 țări (11 țări cu statut de membru: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cipru, Grecia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia și Turcia, respectiv 7 cu statut de invitat: Arabia Saudită, Azerbaidjan, Croația, Franța, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan). Echipele sunt formate, de regulă, din 6 elevi, iar țara-gazdă poate înscrie două echipe în concurs.
Omul de afaceri Peter Imre a încetat din viață
Omul de afaceri Peter Imre a încetat din viață vineri seară, la un spital din București. Imre avea 60 de ani și suferea de cancer.
A lucrat pentru Phillip Morris România, pentru Kraft Jacobs Suchard România și Austria, a fost director general al Adevărul Holding. Peter Imre era căsătorit din 2006 cu Marina, fiica fostului ministru de Externe Teodor Meleșcanu.
Peste 500 de minori români, opriți la graniță, de la începutul vacanței școlare
Polițiștii de frontieră au fost nevoiți, de la începutul vacanței școlare, să întrerupă călătoria a peste 500 de cetățeni români minori, ca urmare a faptului că părinții/însoțitorii nu dețineau documentele necesare pentru a călători în afara țării împreună cu minorul. Numărul reprezintă aproximativ o treime din totalul celor aflați în această situație de la începutul anului și până în prezent - aproximativ 1.600 cetățeni români minori. Poliția de Frontieră amintește care sunt condițiile de călătorie în străinătate pentru copiii români minori. “Conform Legii 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cetățenii români minori pot ieși din țară în baza unui document de călătorie valabil – pașaport sau carte de identitate (minorii peste 14 ani) - numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră și cu acordul părinților”, a informat, duminică, Poliția de Frontieră.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
