MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: “PSD se dovedește din nou partidul corupților”
Vicepreședinte la Curtea de Conturi, Niculae Bădălău i-ar fi promis unui primar 170.000 de euro pentru a oferi un contract unei firme administrate de o rudă a sa n USR a cerut ieri revocarea fostului baron PSD de la șefia instituției
Fostul senator PSD Niculae Bădălău a fost reținut, duminică seară, de DNA, într-un dosar de dare de mită și trafic de influență. Procurorii DNA susțin că Bădălău, în prezent vicepreședinte al Curții de Conturi, i-ar fi promis, în total, 170.000 de euro primarului unei comune pentru a oferi un contract unei firme administrate de o rudă a sa și a continua să facă plăți acelei societăți, în cadrul unui alt contract, chiar și pentru lucrări neconforme. Alături de Bădălău a fost reținut și reprezentantul unei firme.
“În datele de 09.08.2022 și 19.11.2022, inculpatul Bădălău Niculae, în calitatea menționată mai sus, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind «Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă…», estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăți administrată de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influență asupra unei persoane din conducerea Companiei Naționale de Investiții (C.N.I.), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanțarea a două proiecte depuse la această instituție de către primăria respectivă. În perioada 2021-2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeași primărie îl avea încheiat cu aceeași societate comercială, privind «Înființare rețea de alimentare cu apă …», inculpatul Bădălău Niculae, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plățile către firma respectivă, chiar și pentru lucrări neconforme”, au susținut procurorii, în ordonanță. Conform sursei citate, în același context, după ce, în 19 noiembrie 2022, Bădălău i-ar fi promis primarului remiterea a 7% din valoarea contractului menționat (4.903.959,97 lei fără TVA), dar și dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmărea să o obțină pentru aceeași firmă de la primăria respectivă, în 25 noiembrie 2022, prin intermediul aceluiași om de afaceri, i-ar fi remis edilului 35.000 lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă. În total, Bădălău i-ar fi promis primarului suma totală de 170.000 euro, ce reprezintă 7% din valoarea celor două contracte.
Baronul PSD Niculae Bădălău a fost deputat, senator și prefect de Giurgiu și ministru al Economiei și propus de fostul premier Viorica Dăncilă ministru interimar la Energie, în septembrie 2019.
În noiembrie 2018, Niculae Bădălău a fost audiat la Direcția Națională Anticorupție, el spunând că a “dat curs invitației”, ca “orice cetățean normal”, fără a preciza în ce dosar a dat declarații. “Nu pot să spun că a fost o surpriză plăcută, dar asta e”, a mai spus el atunci.
Potrivit G4Media, primarul pe care l-ar fi mituit Bădălău este Dan Păsat, primar al comunei Bucșani, județul Giurgiu. Dan Păsat, care a fost în trecut deputat PNL, a fost condamnat în 2013 la 3 ani de închisoare pentru șantaj. Surse G4Media susțin că în dosarul lui Bădălău, Dan Păsat este cel care a denunțat actele de corupție.
Condamnat pentru furt înainte de Revoluție
Președintele USR, Cătălin Drulă, a anunțat că formațiunea a solicitat, în Parlament, înlocuirea lui Niculae Bădălău din funcția de la Curtea de Conturi.
“PSD se dovedește din nou partidul corupților. Nicolae Bădălau, omul numit de Marcel Ciolacu la Curtea de Conturi a fost reținut de DNA pentru dare de mită și trafic de influență. Nicolae Bădălau a fost recompensat cu funcția de la Curtea de Conturi după ce nu a mai prins un loc pe listele PSD de la alegerile parlamentare pentru că a jignit de mai multe ori românii din diaspora”, a scris, pe Facebook, Cătălin Drulă. El a susținut că Bădălău nu avea nicio recomandare pentru a ajunge la Curtea de Conturi, ci, din contră, “în 1988 a fost condamnat pentru furt și a fost cercetat în mai multe dosare DIICOT și DNA”.
Ulterior, PSD i-a solicitat lui Niculae Bădălău să își depună demisia de la Curtea de Conturi. Potrivit unui comunicat oficial, “PSD consideră că în contextul în care DNA a început o anchetă penală și a dispus reținerea domnului Niculae Bădălău, acesta nu își mai poate continua activitatea la Curtea de Conturi a României. Prezența sa în această funcție ar afecta grav credibilitatea instituției”.
Curtea de Conturi a transmis că susține actul de justiție și își exprimă încrederea că autoritățile competente vor soluționa acest caz în conformitate cu prevederile Constituției și cu reglementările incidente. Instituția precizează că membrii Curții și auditorii publici externi sunt suspendați din funcții în momentul trimiterii în judecată.
Rafila: Spitalele regionale nu s-au făcut din cauza procedurilor greoaie
cât spune ministrul că vor costa cele trei spitale regionale și de ce aceste sume ar putea crește cu 20%
Ministrul Sănătății Alexandru Rafila a declarat într-un interviu acordat News.ro că au fost semnate cele trei contracte de proiectare pentru spitalele regionale, cel din Iași, cel din Cluj și cel din Craiova, urmând ca în 2023 să se treacă efectiv la procedurile de achiziție pentru construirea lor. Alexandru Rafila spune că fondurile din care vor fi realizate aceste spitale sunt pe de o parte fondurile europene, pe de alta, de la bugetul de stat, în cea mai mare parte printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiții. Ministrul a precizat și sumele necesare construirii fiecărui spital regional în parte, dar și că aceste sume ar putea crește din cauza creșterii prețurilor materialelor de construcții sau ale diverselor echipamente necesare.
„Spitalele regionale sunt finanțate din două surse: una este reprezentată de fondurile europene și cealaltă, mai mare decât cea reprezentată de fondurile europene, de la bugetul de stat, iar aceste finanțări trebuie să curgă până la sfârșitul anului 2027, mai avem în fața noastră vreo 5 ani până aceste spitale vor fi realizate, din cele două surse la care făceam referire, fondurile publice vor fi în cea mai mare parte reprezentate de un împrumut de la Banca Europeană de Investiții. Sumele inițiale au fost cunoscute, circa 500 de milioane pentru Iași, 540 pentru Cluj și în jur de 600 – 610 milioane pentru Craiova, ele vor fi modificate datorită creșterii costurilor cu materialele de construcții, cu diverse alte echipamente care au un cost crescut, dar opinia mea este că aceste costuri nu vor crește cu mai mult de 20%”, a declarat Ministrul Sănătății.
De ce nu s-au făcut spitalele regionale? Ministrul Sănătății consideră că printre motive sunt cele legate de procedurile greoaie, printre care și organizarea separată a licitațiilor pentru proiectare și a celor pentru construcție. Rafila consideră că trebuie găsite mijloace astfel încât și contestațiile depuse de firmele implicate să poată fi rezolvate mult mai repede.
„Cele mai dificile lucruri cred că sunt legate de procedurile greoaie și inflexibile legate de achizițiile publice și de faptul că atunci când dezvoltăm un astfel de proiect nu gândim integrativ, vă dau un exemplu foarte simplu: în loc să faci o licitație pentru proiectare și o altă licitație construcție și ulterior să apară și probleme pentru că există divergențe între proiectant și constructor, lucrurile astea trebuie făcute la pachet, trebuie proiectare și construcție împreună, cred că timpii necesari pentru adjudecare trebuie de asemenea scurtați, atunci când există contestații să existe și o procedură care să permită soluționarea lor rapidă sau excluderea celor care fac acest lucru în mod abuziv, iar beneficiile unor astfel de măsuri vor genera investiții care se și termină în România. E aceeași situație pe care o găsim și în alte domenii, la construcția de șosele, autostrăzi sau căi ferate, infrastructura mare în România se poate face dacă suntem înțelepți și dezvoltăm o legislație care să încurajeze nu să descurajeze investițiile în acest sector”, a spus ministrul.
Aurescu: În zilele următoare “toți ochii” vor fi ațintiți spre București
România găzduiește, în următoarele zile, primul eveniment de nivel înalt al Alianței Nord-Atlantice într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a NATO, după agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei. “Alegerea Bucureștiului ca loc de desfășurare a Ministerialei (Reuniunea șefilor diplomațiilor din statele membre NATO - n.r.) are multiple semnificații. Și mă bucur că în zilele următoare “toți ochii” vor fi ațintiți spre București, pentru că, în mod real, timp de câteva zile, cele mai importante subiecte pentru securitatea regională, europeană și euroatlantică vor fi dezbătute aici. Este un semnal clar al faptului că România, în această parte a lumii, contează, atât la nivelul NATO și al Uniunii Europene, cât și la nivel internațional, în general”, a declarat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, într-un interviu difuzat de Agerpres.
Șeful diplomației române a subliniat că “pentru România, momentul are și o încărcătură simbolică aparte, având în vedere că anul acesta se împlinesc 20 de ani de la primirea de către țara noastră a invitației de aderare la NATO la Summitul de la Praga din 21 - 22 noiembrie 2002, moment care va fi marcat în marja reuniunii”. “În plus, este prima reuniune aliată formală la nivel înalt din România după Summitul de la București din 2008. Dar este și prima reuniune a miniștrilor de externe aliați după Summitul de la Madrid din iunie, deci un moment care ne permite să examinăm stadiul implementării deciziilor foarte importante ale acestuia, mai ales pentru Flancul Estic. Și mă bucur pentru faptul că, tot în mod simbolic, avem oportunitatea de a aduce în atenția opiniei publice importanța rolului NATO și valorile pe care Alianța le reprezintă, garanțiile ample de securitate pe care ni le oferă”, a afirmat Bogdan Aurescu.
În ce privește substanța reuniunii, el a menționat, în interviu, că “proximitatea Mării Negre, regiunea cea mai serios afectată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, este de asemenea în centrul atenției”. “Alegerea Bucureștiului, în baza unor eforturi diplomatice intense și de durată, eforturi pentru care le mulțumesc și pe această cale tuturor colegilor mei care au contribuit la acest demers și la toate eforturile organizatorice, indică și importanța strategică a Mării Negre pentru NATO și pentru securitatea euroatlantică în integralitatea sa, așa cum a fost aceasta consacrată în documentele Summitului de la Madrid. Putem spune, așadar, că reuniunea de la București reprezintă o expresie a solidarității aliate cu statele Flancului Estic, precum și a angajamentului NATO de a continua susținerea pentru Ucraina și de a sprijini celelalte state partenere din regiune, precum Republica Moldova și Georgia. De altfel, țara noastră joacă un rol deosebit de activ la nivel regional, european și euroatlantic, mai ales în contextul războiului ilegal purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Acest rol este cât se poate de pragmatic și concret: de la sprijinul necondiționat acordat celor peste 2,9 milioane de refugiați din Ucraina care ne-au trecut granițele, până la implicarea extensivă în gestionarea efectelor acestei crize, inclusiv prin facilitarea tranzitului de cereale ucrainene către destinații terțe - peste 8,4 milioane de tone de cereale și alte produse agricole ucrainene până în prezent”, a punctat Aurescu.
Totodată, a subliniat ministrul Afacerilor externe, “nu este o coincidență nici faptul că prima participare formală a unui ministru al Afacerilor Externe din Republica Moldova la o reuniune ministerială a NATO are loc aici, la București”.
Conform șefului diplomației de la București, “este în pregătire o Declarație comună a miniștrilor de Externe, al cărei text se află în curs de negociere”. “O astfel de practică nu este comună reuniunilor miniștrilor Afacerilor Externe, ceea ce demonstrează încă o dată importanța reuniunii de la București. Sunt încrezător că eforturile diplomației române și ale celorlalți aliați vor rezulta într-o Declarație care să reflecte interesele și obiectivele majore ale României, ca parte a intereselor și obiectivelor comune ale statelor NATO, inclusiv în pregătirea viitorului Summit de la Vilnius, din 2023, dar și în scopul reafirmării abordării hotărâte și vizionare a Alianței”, a declarat Bogdan Aurescu.
CNMT: Șansele României la Schengen, mai bune dacă guvernul ar accepta soluționarea problemelor maghiarilor
Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT) a transmis, printr-o rezoluție, că sprijină aderarea României la spațiul Schengen, dar că șansele de aderare ar fi mult mai bune dacă guvernul român ar accepta soluționarea unor probleme importante care țin de comunitatea maghiară. Potrivit documentului, soluționarea problemelor maghiarilor este posibilă doar printr-un dialog onest, care trebuie să includă și realizarea autodeterminării și autonomiei comunității.
CNMT a menționat, de asemenea, că atunci când România a aderat în 2007 la UE, Uniunea Europeană a stabilit o listă de sarcini pentru țară, pe care s-au regăsit mai multe aspecte cu privire la comunitățile naționale. “Trebuie să constatăm, cu tristețe, că România nu și-a îndeplinit angajamentele cu privire la domeniul restituirilor, universitatea și învățământul superior de stat în limba maghiară și educația ceangăilor”, se arată în rezoluție. Cu toate acestea, potrivit consiliului, cel mai îngrijorător lucru este faptul că în ultimii 30 de ani, în ciuda presiunii de a demonstra că România a meritat integrarea, sentimentul anti-maghiar nu a scăzut, iar cazurile de incitare împotriva maghiarilor nu au fost pedepsite în mod corespunzător”, consideră CNMT, citat de MTI.
“Este trist și îngrijorător și faptul că în ultimii ani, incitări la ură și discursuri de ură la adresa maghiarilor au avut loc și la nivel de prim-ministru și de președinte de stat”, se mai precizează în rezoluție. Cu toate acestea, consiliul a subliniat că susține aderarea României la spațiul Schengen, însă și acum – la fel ca în cazul aderării la Consiliul Europei, la NATO și la Uniunea Europeană – aderarea trebuie să fie o decizie bazată pe performanță, care să țină cont nu numai de promisiunile elitei politice, ci și de dezvoltarea reală a țării.
Anterior, presa din România a dedicat mult spațiu poziției Consiliului Național Secuiesc (CNS), care a solicitat ministerelor de Externe ale statelor membre ale spațiului Schengen ca înainte de a decide cu privire la primirea României să solicite informații de la liderii bisericilor maghiare și de la organizațiile de reprezentare a intereselor maghiare din România despre situația din țară a drepturilor fundamentale ale omului, printre care și a drepturilor minorităților naționale.
O decizie cu privire la aderarea la Schengen a României, Bulgariei și Croației poate fi luată la cadrul ședinței Consiliului Justiție și Afaceri Interne a Uniunii Europene, din 8 decembrie.
Lucian Romaşcanu: „Pisaniile lui Ştefan cel Mare au fost găsite în Herson”
Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii, a anunţat pe Facebook că pisaniile lui Ştefan cel Mare au fost găsite în Herson. „În urma unei noi discuţii purtate, sâmbătă, cu ministrul ucrainean al Culturii, Olexandr Tkacenko, am aflat cu mare bucurie că pisaniile lui Ștefan cel Mare au fost găsite în Herson! Sunt neatinse, în siguranţă, le puteţi vedea în fotografia ataşată. Din nefericire, toate icoanele muzeului din Herson au fost furate de agresorul rus, crimă culturală care se repetă peste tot pe unde armata rusă a ajuns în Ucraina. Am discutat cu ministrul Tkacenko despre posibilitatea de a evacua pisaniile şi alte artefacte în România pentru a le păstra în siguranţă până la încetarea conflictului. Aşteptăm decizia oficialilor ucraineni, suntem gata să ajutăm”, a scris ministrul Culturii.
Pisaniile moldoveneşti ale lui Ştefan cel Mare, artefacte din secolul al XV-lea, luate de pe zidurile Cetăţii Albe de pe Nistru, ar fi fost furate de la muzeul din Herson şi duse în Crimeea de către armata lui Putin.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
