MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Numărul mediu de pensionari a scăzut cu 9.000 de persoane în primul trimestru
Pensia medie lunară a crescut cu 12,6%, la 2.101 lei
Numărul mediu de pensionari a fost de 4,983 milioane persoane, în trimestrul I 2023, în scădere cu 9.000 persoane față de trimestrul IV 2022, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari - de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.- plătite de casele de pensii) a crescut cu 12,6% faṭă de trimestrul precedent, la 2.101 lei. „În trimestrul I 2023, numărul mediu de pensionari a fost de 4.983.000 persoane, în scădere cu 9.000 persoane față de trimestrul IV 2022; numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4.599.000 persoane, în scădere cu 5.000 persoane faṭă de trimestrul precedent; pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari - de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.- plătite de casele de pensii) a fost de 2.101 lei, în creṣtere cu 12,6% faṭă de trimestrul precedent; pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2.003 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) și câștigul salarial mediu net a fost de 52,8% (comparativ cu 49% în trimestrul precedent); indicele pensiei medii reale față de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale și indicele prețurilor de consum a fost de 110,5%”, arată datele INS.
Trimestrul I 2023 comparativ cu trimestrul I 2022
Comparativ cu trimestrul I al anului precedent numărul mediu de pensionari a scăzut cu 41.000 persoane, iar cel al categoriei aparținând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 18.000 persoane.
Pensia medie lunară și pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu același trimestru al anului precedent, cu 13,8% , respectiv cu 13%.
Trimestrul I 2023 comparativ cu trimestrul IV 2022
Numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 9.000 persoane față de trimestrul precedent, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în scădere cu 5.000 persoane. Pensia medie lunară ṣi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut faṭă de trimestrul precedent, cu 12,6% ṣi respectiv cu 12,7%.
Trimestrul I 2023
Pensionarii de asigurări sociale dețin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,3% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (79,9%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale.
Pensionarii cuprinși în categoriile de pensii – anticipată și anticipată parțial - au reprezentat 2,2%. Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 8 la 10; acest raport prezintă variații semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariați în Municipiul București și judeṭul Ilfov, la 15 pensionari la 10 salariaṭi în județul Teleorman, respectiv la 14 pensionari la 10 salariați în judeṭul Vaslui.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanțe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă și cea maximă fiind de 1.078 de lei (1.588 lei în județul Botoṣani, 1.602 lei în judeṭul Giurgiu, 1.603 lei în judeṭul Vrancea față de 2.666 lei în judeṭul Hunedoara, 2.540 lei în Municipiul București ṣi 2.347 lei în judeṭul Braṣov).
Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG2nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent - indemnizație socială), în trimestrul I 2023, a fost de 1.149.900 persoane, din care: 1.029.500 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 22,4% din totalul pensionarilor din această categorie; 114.500 persoane din rândul pensionarilor proveniți din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 64,8% din totalul acestora; 5.900 persoane din sistemul militar, reprezentând 3% din totalul acestei categorii.
Oficial ungar: În România a încetat situația avantajoasă pentru maghiari, cea a participării UDMR la guvernare
Un rezultat pozitiv al ultimei perioade de peste un deceniu este că astăzi nimeni nu contestă justețea gândirii în termenii unei națiuni maghiare unite, a declarat sâmbătă, la Budapesta, Gergely Gulyás, ministrul care conduce Cancelaria premierului Ungariei. Conform MTI, el s-a referit la situația maghiarilor din Ucraina și din România, afirmând, în cazul Ucrainei, că nu respectă drepturile minorităților naționale, iar în cel al României, că plecarea UDMR de la guvernare va determina o perioadă mai dificilă pentru maghiari. „Această teză este astăzi necontestată în viața publică maghiară (…) de aceea trebuie să considerăm cauza tuturor părților națiunii care trăiesc în afara granițelor țării ca fiind a noastră”, a declarat Gergely Gulyás la ceremonia de absolvire a programelor publice ale Mathias Corvinus Collegium (MCC), în cadrul căreia au fost înmânate diplomele absolvenților școlii politice din Transilvania și ai școlii de pregătire a conducătorilor din Transcarpatia, relatează MTI. Ministrul a afirmat că perioada actuală este dificilă pentru maghiari: „Indiferent care parte a națiunii o examinăm, putem identifica cele mai mari dificultăți cu care se confruntă maghiarii de peste hotare”.
Critici dure la adresa Ucrainei
Gergely Gulyás a reamintit că „maghiarii din Transcarpatia suportă toate ororile și suferințele” provocate de războiul din Ucraina. În acest timp, „statul ucrainean, pe care noi îl sprijinim financiar, moral și cu acțiuni umanitare, crede că acest sprijin trebuie răsplătit prin elaborarea și adoptarea unor norme incompatibile cu toate standardele europene privind drepturile omului, care penalizează grav naționalitățile și calcă în picioare drepturile fundamentale ale minorităților”. Ungaria consideră că nerespectarea de către un stat a drepturilor minorităților naționale nu este calea prin care se ajunge în Europa, a spus politicianul maghiar, care a invocat apoi Constituția Ungariei, argumentând că apartenența la o naționalitate reprezintă o valoare. „Ungaria este solidară cu Transcarpatia, precum și cu Ucraina atacată de Rusia, care încalcă Dreptul internațional”, a afirmat ministrul, subliniind că toți maghiarii pot conta întotdeauna pe patria mamă.
„Situația avantajoasă pentru maghiari a încetat în România”
În România a încetat situația avantajoasă pentru maghiari, cea a participării UDMR la guvernare, în consecință va urma o perioadă mai dificilă pentru naționalitatea maghiară din această țară, a spus în continuare Gergely Gulyás. El a afirmat că un lucru esențial este să existe tineri, atât în Transcarpatia, cât și în Transilvania, care consideră importantă soarta propriei comunități, de la entitatea cea mai mică, familia, până la cea mai mare, națiunea. În discursul său de felicitare, Zoltán Szalai, director general al MCC, a informat că anul acesta 19 studenți își încheie studiile la școala politică din Transilvania, iar alți 15 la școala de pregătire a conducătorilor din Transcarpatia. István Székely, vicepreședinte executiv al UDMR, a declarat că la ultimul congres al partidului programul acestuia nu a fost modificat, deoarece sunt convinși că schimbarea va fi sarcina următoarelor generații, a tinerilor cărora trebuie să li se dea posibilitatea de a-și regândi situația: „Fără o regândire a binelui comun nu va exista o nouă generație politică”. Anna Bogya, fost secretar de stat în cabinetul viceprim-ministrului român, i-a felicitat pentru curaj pe tinerii care își asumă funcții publice, având în vedere neîncrederea față de politicieni, care a luat amploare în viața publică românească. Politiciana UDMR a apreciat că partidul său a părăsit guvernul României cu fruntea sus, în timp ce obiectivul său a rămas același: îmbunătățirea vieții comunității maghiare din România. Adresându-se proaspeților absolvenți, ea a subliniat: „Acumularea cunoștințelor reduce la minimum posibilitatea de a fi influențat, iar noi avem nevoie de asemenea lideri”.
Maramureș: Polițiștii de frontieră au găsit 4.000 de pachete de țigări de contrabandă în mașina unui bărbat
Polițiștii de frontieră din Maramureș au găsit 4.000 de pachete de țigări de contrabandă în mașina unui bărbat, atât marfa, cât și autoturismul fiind confiscate. Poliția de Frontieră a transmis duminică, printr-un comunicat, că polițiștii de frontieră au desfășurat sâmbătă, o acțiune pentru combaterea contrabandei cu țigări și au oprit pentru control, în localitatea Mara, un autoturism Audi, înmatriculat în România. “Cu ocazia verificărilor, s-a constatat că la volan se afla un cetățean român în vârstă de 49 de ani, domiciliat pe raza județului Maramureș. Colegii noștri i-au solicitat conducătorului auto să deschidă portbagajul, moment în care acesta a devenit agitat și le-a spus polițiștilor de frontieră că sistemul de deschidere nu funcționează”, a precizat Poliția de Frontieră. În urma verificărilor polițiștii de frontieră au găsit 4.000 de pachete de țigări.
“S-a luat măsura conducerii persoanei și a autovehiculului la sediul instituției, în vederea efectuării unui control amănunțit. Aici, șoferul a deschis portbagajul folosind un buton improvizat care se afla în partea stângă a banchetei din spate, sub un element din piele. În urma inventarierii, a rezultat cantitatea de 4.000 pachete de țigări de proveniență Duty Free, în valoare de 46.800 lei”, a menționat sursa citată.
Urși în Harghita: Patru mesaje RO-ALERT, în mai puțin o oră și jumătate
Autoritățile din județul Harghita au emis, sâmbătă seară, patru mesaje Ro-Alert, în decurs de mai puțin de o oră și jumătate, avertizările vizând prezența unor urși în orașe sau comune. Conform datelor furnizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Harghita, sâmbătă seară, începând cu orele 21:15, au fost emise patru mesaje de avertizare a populației cu privire la apariția unor urși în zone locuite de oameni.
Primul astfel de mesaj a fost transmis persoanelor aflate în Miercurea Ciuc, pe strada Brașovului. Zece minute mai târziu, un al doilea mesaj a fost transmis populației din municipiul Toplița. În scurt timp, a fost semnalată prezența unui urs în zona comunei Joseni, în satul Borzont, fiind emis un al treilea mesaj de avertizare a populației. Al patrulea mesaj a fost primit de către localnicii din comuna Mărtiniș, cu puțin înainte de ora 22:30.
Rafila: Această poveste a pericolului holerei care afectează litoralul românesc mi se pare deplasată
Ministrul Sănătății Alexandru Rafila a afirmat că nu există niciun pericol de holeră pe litoralul românesc și îi sfătuiește pe toți românii să meargă la mare și a precizat că această poveste a pericolului holerei la Marea Neagră este neadevărată, dar și deplasată. „Nu există niciun pericol și eu sfătuiesc toți românii să meargă la mare, nu e niciun fel de pericol din acest punct de vedere. Aș vrea să vă spun câteva opinii care nu sunt legate neapărat de calitatea mea de ministru, ci mai degrabă de cea de microbiolog . Vibrionul holeric produce îmbolnăviri atunci când este înghițit în cantitate mare din ape care sunt poluate, dar nu se referă la apa de mare. În general, nu bem apă de mare. Discutăm de cetățenii ucraineni care ar putea să fie forțați să bea apă contaminată. Nici acolo măcar nu există această problemă, pentru că în urma acestor inundații, ei au fost aprovizionați cu apă, care este sigură din punct de vedere microbiologic așa că această poveste a pericolului holerei care afectează litoralul românesc mie mi se pare, dincolo de faptul că este neadevărată, este deplasată”, a afirmat Alexandru Rafila, întrebat sâmbătă la Antena 3 CNN dacă ne îmbolnăvim de holeră în cazul în care mergem la Marea Neagră.
El a precizat că apa de mare este monitorizată în timpul sezonului estival. „Noi în fiecare an, începând cu data de 1 iunie, facem o monitorizare a așa numitei boli diareice acute, care include și holera. Nu ne referim la boala diareică, doar la holeră, sunt multe alte microorganisme care produc boală diareică. Această monitorizare săptămânală este realizată de direcțiile de sănătate publică și de unitățile medicale, iar în zona de litoral, începând cu data de 1 iunie, DSP Tulcea și DSP Constanța iau probe de apă de îmbăiere, de data aceasta discutăm de apa din mare. Nu am avut niciun fel de problemă. Toată această discuție este la nivel teoretic, nu are legătură cu situația din Ucraina. Una este să monitorizezi și altceva este să creezi panică, să transmiți mesaje care, sincer să fiu, nu înțeleg de ce au așa de mare intensitate, pentru că pe de o parte nu sunt bazate pe realitate, iar pe de altă parte sunt lansate de persoane care nici măcar nu cunosc cum se transmite această boală și cum se manifestă”, a transmis ministrul Sănătății.
Ministrul PSD a mai fost întrebat în acest caz de ce a venit acea alertă din partea Organizației Mondiale a Sănătății. „Nu a venit niciun fel de alertă. Îmi pare rău, este o informație, de asemenea, care nu corespunde realității. Nici Organizația Mondială a Sănătății, nici Centrul European de Control al Bolilor, și vă spun de ultimul raport din această săptămână, din săptămâna care tocmai a trecut nu precizează un pericol legat de holeră. Dar întotdeauna când există o inundații de mari proporții într-o țară, care afectează zeci de mii de persoane și unde accesul la apă potabilă poate să fie discutabil, Organizația Mondială a Sănătății și Centrul European de Control al Bolilor sunt în teren și monitorizează acest lucru. Dar de aici până la a genera o alertă în România și mai ales un soi de isterie legată de riscurile care pot să apară atunci când te deplasezi pe litoral sau te îmbăieze în apa de mare este foarte mare distanță”, a explicat Rafila.
