MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cine va face Guvern cu PNL, fără Orban?
Liderul PNL și-a depus aseară mandatul de premier, în urma unei discuții cu Iohannis n președintele anunță o coaliție de centru dreapta n cine ar putea fi premier și care este principalul scenariu privind o viitoare majoritate parlamentară n intră PMP în Parlament?
Premierul Ludovic Orban a anunțat aseară că își depune mandatul de prim-ministru. El a afirmat că negocierile care vor urma trebuie să ducă la un Guvern de centru-dreapta. Orban și-a exprimat convingerea că în viitoarele negocieri PNL va fi capabil să dea premierul și să constituide coloana vertebrală a viitorului Executiv. Conform premierului demisionar, obiectivul pe care îl are este acela de a construi o majoritate parlamentară care să nu cuprindă PSD. Orban, care și-a preluat funcția la Palatul Victoria în 4 noiembrie 2019, a declarat că își încheie mandatul de premier, după un an și o lună, în care România s-a confruntat cu o perioadă extrem de dificilă, în care românii, alături de ceilalți cetățeni ai lumii, s-au confruntat cu o pandemie și cu o criză economică fără precedent. El aprecizat că Guvernul va fi condus, după demisia sa, de un membru al Cabinetului care va fi desemnat de președintele României. Liberalii au pus pe hârtie mai multe nume care i-ar putea lua locul lui Ludovic Orban la Palatul Victoria. Pe lista favoriților, primul este ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, au declarat pentru site-ul HotNews.ro surse liberale. Printre variantele vehiculate în tabăra PNL mai sunt Ilie Bolojan, acesta nu ar dori o astfel de poziție la București preferând să rămână la șefia CJ Bihor. Pe lista liberalilor mai sunt ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, și Iulian Dumitrescu, însă șansele lor de a-l succeda pe Orban par a fi reduse.
Demisia lui Orban vine după o discuție între patru ochi cu președintele Iohannis. Premierului i s-ar fi transmis de către președinte că nu va mai fi nominalizat pentru funcția de prim-ministru, la negocierile pentru viitorul guvern. Mulți dintre liderii PNL și-au exprimat nemulțumirea legată de modul în care Ludovic Orban a gestionat atât guvernarea, criza Covid dar și campania electorală. O parte dintre liberali și-ar dori o reformă a partidului, o schimbare la vârf, ceea ce s-ar putea realiza la Congresul partidului, în luna aprilie. Deocamdată aceste nemulțumiri sunt transmise în partid doar neoficial și niciodată deschis în fața lui Orban sau a președintelui Klaus Iohannis.
Iohannis: PNL și USR au obținut mai multe voturi decât în 2016
Președintele Klaus Iohannis a declarat ieri că nu există un câștigător al alegerilor parlamentare, că PNL și USR au obținut mai multe voturi decât în 2016, concluzia sa fiind că centru-dreapta are peste 50%, iar PSD poate să rămână în afara deciziei politice. “Peste câteva zile voi convoca consultări cu partidele care se vor regăsi în noul parlament. Noul Guvern care va fi format, va gestiona măsurile necesare în pandemie, va prezenta urgent măsuri de reformă mult așteptate și de multe ori amânate, va gestiona campania de vaccinare și cu siguranță, în cel mai scurt timp, va prezenta un proiect de buget pentru anul 2021, împreună cu modul în care vor fi atrași banii europeni”, a conchis Klaus Iohannis.
Cum ar putea arăta noul Guvern
După ce ultimele voturi vor fi numărate, iar Biroul Electoral Central va anunța rezultatele finale ale alegerilor parlamentare 2020, președintele Klaus Iohannis va convoca la Palatul Cotroceni consultări cu partidele care au intrat în Parlament.Potrivit articolului 103 din Constituție „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”. Astfel, fiind în situația în care niciunul dintre partide nu a obținut o majoritate de 50%^1 în Parlament, președintele Klaus Iohannis poate propune orice variantă de premier, în urma consultărilor cu partidele parlamentare. Cea mai plauzibilă variantă de guvern este unul format din partidele de dreapta. Dacian Cioloș a declarat luni, după alegeri, că USR PLUS este gata să intre într-un guvern împreună cu PNL, iar UDMR a devenit „indispensabil”. „Este posibilă crearea unei majorități decente”, a declarat și Dan Barna. Un semn de întrebare rămâne însă în legătură cu PMP. Dacă va reuși să treacă pragul de 5%, PMP reprezinta o variantă pe care atât liberalii cât și președintele o iau în calcul pentru a forma guvernul. Formațiunea lui Eugen Tomac face parte din același grup politic european și a fost un partener al liberalilor în ultima perioadă. Dacă PMP intră în Parlament s-ar putea însă opune cooptării USR PLUS în Guvern. Matematic, după redistribuire, PNL - USR PLUS - UDMR și minoritățile naționale ar putea avea o majoritate la limită. Dacă PMP intră în Parlament, Guvernul ar pute avea o susținere mai mare, spre 60%.
O altă variantă de guvern ar putea fi una construită în jurul Partidului Social Democrat. Totuși, acestă variantă este una foarte puțin probabilă din două motive. Primul: Klaus Iohannis va refuza să nominalizeze un premier de la PSD, fie acesta și Alexandru Rafila. Al doilea motiv ține de șansele constituirii unei majorități parlamentare care să dea Guvernul, PSD fiind izolat oarecum în Parlament.
Grindeanu, despre o colaborare cu AUR: Șanse foarte puține spre zero
Reprezentanții PSD afirmă că aceste alegeri parlamentare pot fi considerate “un referendum”, iar președintele Klaus Iohannis “trebuie să înțeleagă mesajul votului și să asculte voința românilor”. “Altfel, mandatul lui și al oricărei formule guvernamentale formată de Orban și partidele de dreapta va fi lipsit de legitimitate”, spun aceștia. “Românii au decis că PSD rămâne principala lor speranță pentru a scoate România din criza sanitară și cea economică în care au dus-o Orban și PNL! Azi, PSD este gata să se pună în slujba țării cu o echipă de profesioniști și un program de guvernare solid! Suntem gata să conducem România cu energie, profesionalism și competență pentru a readuce țara pe drumul cel bun”, au afirmat reprezentanții PSD, ieri, într-o postare pe Facebook. Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu a declarat că, în opinia sa, sunt șanse foarte puține spre zero să existe o colaborare între partid și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), însă a precizat că nu este o decizie încă luată de social-democrați în Consiliul Politic Național unde va fi hotărât și premierul pe care îl va propune formațiunea. Consiliul Național al PSD va avea loc undeva la jumătatea acestei săptămâni, în vreo două zile, a mai anunțat Grindeanu. Întrebat dacă s-a întâlnit vreodată cu George Simion, co-președinte al AUR, Grindeanu a răspuns: „În perioada în care eram premier m-am întâlnit cu multă lume, dar nu țin minte să mă fi întâlnit cu domnul George Simion”.Marcel Ciolacu a declarat, întrebat dacă PSD ar colabora cu partidul AUR pentru a forma o majoritate parlamentară, că încă nu a avut o discuție cu George Simion, co-președintele Alianței pentru Unirea Românilor.
Intră PMP în Parlament?
Președintele PMP, Eugen Tomac, a declarat ieri că așteaptă cu optimism rezultatul final al alegerilor parlamentare, exprimându-și speranța că partidul său va reuși să treacă pragul electoral. “Mai sunt necesare câteva buletine de vot să fie numărate și sperăm să existe voturi și pentru PMP”, a precizat Tomac. El a spus că, după ce vor fi anunțate rezultatele finale ale alegerilor, PMP se va pronunța în legătură cu o eventuală alianță la guvernare cu PNL și USR. “În mod sigur, PMP nu se va așeza alături de PSD”, a transmis Eugen Tomac.Potrivit acestuia, PMP a obținut “foarte multe” voturi în Republica Moldova, ceea ce arată că românii din Basarabia au rămas atașați de partid. Și europarlamentarul Traian Băsescu a afirmat ieri că PMP “și-a luat «aurul» înapoi” din ultimele cinci secții de votare numărate din Republica Moldova.
Alegerile din România, în presa străină: Absenteism record, rezultat surprinzător pentru stânga și extremismul de dreapta
Presa din Spania, Marea Britanie, Italia și Statele Unite vorbește despre absenteismul la urne în alegerile parlamentare din România, pe care îl văd ca o consecință a pandemiei, dar și despre rezultatele „surprinzătoare” ale social-democraților și extremiștilor de dreapta. TVE notează: „Stânga română este surpriza în alegerile generale și contestă victoria Centru-dreapta”. Televiziunea națională spaniolă subliniază că, înainte de încheierea numărării voturilor, opoziția socialistă PSD conduce PNL, de centru-dreapta, care a pornit ca favorit în alegeri, și că formațiunea naționalistă AUR, debutantă anul acesta, care se caracterizează drept apărătoare a suveranității României, este marea surpriză. „Chiar dacă va fi confirmată victoria PSD, este puțin probabil ca social-democrații să poată forma Guvernul”, mai scriu spaniolii. Ei subliniază că președintele, care în ciuda obligației constituționale de a rămâne neutru a făcut campanie pentru PNL, se pronunță în favoarea unei coaliții PNL - USR PLUS.
BBC scrie: „Opoziția din România are un avans redus în urma alegerilor”.
„Este puțin probabil ca social-democrații să preia conducerea, având în vedere că partidul prim-ministrului Ludovic Orban are mai mulți potențiali aliați. Mai multe formațiuni mici vor influența balanța puterii, ce pare să favorizeze o coaliție condusă de liberali”. Și britanicii vorbesc despre absenteismul la vot, despre intrarea în Parlament a partidului extremist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și văd posibile două coaliții: PNL-USR PLUS și PNL-UDMR. Analistul Nick Thorpe spune că rezultatul este dezamăgitor pentru Orban și liberali, dar poate fi suficient pentru a rămâne la putere. New York Times titrează: „Liderul României este testat prin alegeri strânse”. Prim-ministrul Ludovic Orban „trebuie să își mențină alianța cu un partid mai mic pentru a rămâne la putere, după o surprinzător de strânsă cursă”.
Se extind categoriile de persoane ce se pot pensiona mai devreme
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, ieri, legea care prevede extinderea categoriilor de persoane ce beneficiază de reducerea cu doi ani a vârstei standard de pensionare pentru că au locuit cel puțin 30 de ani în zone cu poluare remanentă, fiind introduse încă 27 de localități, printre care Bacău, Onești, Năvodari, Baraolt, Târgoviște și Titu. Legea are ca obiect de reglementare modificarea alineatului 5 al articolului 65 din Legea nr. 263/2010, urmărindu-se extinderea categoriilor de persoane care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani, fără penalizare, dacă au locuit cel puțin 30 de ani în unele zone afectate de poluarea remanentă, precum și pe o rază de 8 km în jurul sitului contaminat. Potrivit actului normativ, este vorba despre persoane care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracției, preparării și arderii cărbunelui sau a șisturilor bituminoase, a extracției și preparării minereurilor de uraniu, a extracției și prelucrării minereurilor feroase și neferoase cu conținut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac și derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu ori de radiații din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice și/sau de cocs metalurgic, a prelucrării țițeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a țițeiului parafinos și neparafinos, a distilării țițeiului în vederea producerii păcurii și a uleiurilor.
Peste 3.600 de noi infectări
Grupul de Comunicare Strategică a anunțat ieri 3.660 de cazuri noi de infectare cu coronavirus. În ultimele 24 de ore, 127 de persoane au decedat, numărul total ajungând la 12.447. În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.762. Dintre acestea, 1.280 erau internate la ATI. Până ieri, la nivel național, au fost prelucrate 4.264.272 de teste. Dintre acestea, 8.791 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 6.532 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.259 la cerere.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
