MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cât de bogat este baronul PNL de Prahova, anchetat de DNA
Președintele Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu, vizat joi de percheziții DNA, este prim-vicepreședinte al PNL și unul dintre cei mai influenți oameni din partid, dar și un om politic extrem de discret, care evită aparițiile publice.
Procurorii DNA au efectuat ieri mai multe percheziții, inclusiv într-un imobil dintr-un complex rezidențial din Capitală în care locuiește Iulian Dumitrescu. Anchetatorii au descins și la sediul Consiliului Județean Prahova. DNA a precizat că avut au loc 19 percheziții într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și fals, săvârșite în perioada 2020 - prezent, de către funcționari publici în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.
În vârstă de 51 de ani, Dumitrescu este născut în județul Prahova, la Vălenii de Munte, însă mare parte a carierei sale politice s-a desfășurat în județul Călărași.
Iulian Dumitrescu a deținut două mandate de senator din partea PNL: 2012 - 2016 ca senator de Călărași, iar 2016 - 2020 ca senator de Prahova. Înaintea alegerilor locale din 2020, el a preluat șefia filialei Prahova a PNL, stabilindu-și domiciliul în orașul Plopeni. El a candidat din partea PNL pentru Consiliul Județean Prahova, obținând, în 2020, sprijinul USR. Președintele de la acea vreme al USR Prahova, Mihai Polițeanu, a anunțat public faptul că partidul îl va susține pe Dumitrescu pentru președinția CJ Prahova. Odată ce a obținut această funcție administrativă, Dumitrescu a susținut în alte funcții importante vechi colaboratori de-ai săi, pe care i-a adus în Prahova din județul Călărași, unde ocupaseră funcții în administrația din acel județ.
Un exemplu în acest sens este Dumitru Tudone, fost secretar general al Consiliului Județean Călărași, care și-a făcut mutație în județul Prahova pentru a lucra în administrația locală din acest județ. Familia lui Tudone este în Călărași, afirmă surse apropiate politicianului. La momentul în care a fost ales vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, Tudone era trimis în judeacă de DNA, fiind ulterior achitat.
În cei peste trei ani de când conduce CJ Prahova, Iulian Dumitrescu a fost acuzat că ajunge foarte rar la birou, adversarii săi politici afirmând, în discuții informale, că acesta conduce instituția „prin telefon”.
Iulian Dumitrescu a intrat în conflict direct cu primarul municipiului Ploiești, Andrei Volosevici care în acest mandat l-a acuzat pe președintele CJ Prahova că a făcut mai multe acțiuni sau a respins unele măsuri cu scopul de a prejudicia imaginea publică a edilului din Ploiești, deși cei doi au fost aleși sub sigla aceluiași partid.
Soția conduce un Lamborghini
Conform celei mai recente declarații de avere, completată iunie 2023, Iulian Dumitrescu deține împreună cu soția, un apartament de peste 150 de metri pătrați achiziționat în 2008 și unul de 45 de metri pătrați cumpărat în 2005, precum și un autoturism Range Rover din 2014. În 2023, Dumitrescu menționează, la capitolul împrumuturi, 45.000 de euro dați Partidului Național Liberal căruia, precum și trei împrumuturi către persoane fizice, totalizând 170.000 de lei și 70.000 de euro. Președintele CJ Prahova are mai multe conturi în lei care totalizează sub 70.000 de lei. La capitolul ”Datorii”, el menționează un credit de aproape 127.000 de euro la First Bank, scadent în 2036, precum și un împrumut de la o persoană fizică, în valoare de 180.000 de dolari, contractat în 2012 și scadent anul acesta.
În 2022, el a încasat 164.268 de lei de la CJ Prahova. În 2020 a vândut un teren de aproape un milion de lei unei societăți, teren situat în județul Ilfov și în aceeași zi a vândut pentru 775.000 de lei, aceleiași firme, un alt teren situat în județul Dâmbovița. Conform site-ului G4Media, soția lui Iulian Dumitrescu conduce un Lamborghini Urus de 250.000 de dolari.
A încercat să facă trafic de influență pe lângă Drulă
În vara lui 2021, Iulian Dumitrescu și senatorul liberal George Stângă au fost înregistrați de DNA în biroul lui Cătălin Drulă, atunci ministru al Transporturilor, căruia îi cereau să îi păstreze în funcție pe șefii Asociației Române de Salvare a Vieților Omenești pe Mare și Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, după cum rezultă din propunerea de arestare preventivă transmisă de procurorii DNA Tribunalului Constanța.
Procurorii arătau în propunerea de arestare că intervenția celor doi liberali ar fi avut loc la rugămintea liderului PNL Constanța, Bogdan Huțucă, dar și pentru ca senatorul Stângă să demonstreze că are influență politică și pentru ca să câștige astfel conducerea PNL Galați, potrivit susținerilor lui Stângă și Iulian Dumitrescu.
Preotul singurei abații cisterciene din România a fost handbalist de divizia „A” și coleg cu președintele Iohannis
Michael Reger, preotul evanghelic care slujește în fosta abație a ordinului cistercian, ridicată în Cârța începând cu anul 1202, a fost handbalist de divizia „A” și coleg în două școli și la Liceul „Brukenthal” cu președintele Klaus Iohannis.
Michael Reger conduce, de aproape trei decenii, abația cisterciană de la Cârța acolo unde este omul pe care întreaga comunitate îl respectă și îl prețuiește, conform unei postări de pe pagina de Facebook a Consiliul Județean Sibiu.
Născut în localitatea Roșia, județul Sibiu, fostul jucător de handbal devenit preot, a studiat la Sibiu, unde a fost coleg de clasă cu Klaus Werner Iohannis, cel care, la rândul său, avea să devină profesor, inspector școlar general, primar al Sibiului și președinte al României: „Am fost colegi începând cu clasa a V-a, prima dată la Școala nr. 3, apoi, la Școala nr. 2, dar și la Liceul „Brukenthal”. Klaus era foarte bun la fizică și la matematică. A fost un elev cu adevărat excepțional. Era singurul care ridica mâna la aceste materii și spunea profesorului: „Dacă-mi permiteți, eu am o metodă mai elegantă de rezolvare a problemei”. Și o rezolva în felul său”.
Pe diploma de Bacalaureat a lui Michael Reger a fost trecută, la absolvire, meseria „lăcătuș”. După liceu a efectuat stagiul militar și, ulterior, a devenit jucător la „Independența – Carpați Mârșa”, echipă care funcționa pe lângă Întreprinderea de Construcții Mașini Mârșa, un colos industrial cu peste 10.000 de angajați: „Am fost încadrat ca lăcătuș și aveam un salar de 1.958 lei. Nu lucram în producție, ajungeam în fabrică doar în zilele de salar”.
În comuna aflată pe malul stâng al Oltului, cunoscută și sub denumirea de Cârța Săsească, Kierz - în dialectul săsesc, Kerz - în germană și Kerc - în maghiară, majoritatea sătenilor îi spun preotului Reger „Herr Pfarrer”, adică „domnul părinte”. Cei aproape 2 metri înălțime și alura sportivă îi confirmă din plin statutul de fost jucător de handbal care, între 1981 și 1987 a evoluat la „Independența - Carpați Mârșa”, echipă cu care a ajuns în diviza „A”.
La echipă a avut colegi care au făcut istorie în handbalul românesc: Ștefan Birtalan (devenit campion mondial), Werner Stöck (campion mondial și olimpic, ulterior antrenor în RFG), Gavril Kicsid (campion olimpic) și Aihan Omer, handbalist de origine tătară ce avea să ajungă antrenor al naționalei de handbal masculin a României. „Ca sportiv, am funcționat după deviza Jocurilor Olimpice „Citius, Altius, Fortius” – mai rapid, mai înalt, mai puternic. Asta mi-a fost mentalitatea atunci. Când am devenit preot, mi-am spus: Suntem toți frați și surori. Nimeni nu rămâne în spate”, spune Reger din casa parohială.
Sondaj INSCOP: 55% dintre români preferă un independent la Președinție
50,4% ar opta pentru un președinte de dreapta și doar 20% pentru unul de stânga n mai mult de jumătate preferă un bărbat la Cotroceni
Mai mult de jumătate dintre români ar prefera un independent la Președinție în detrimentul candidatului unui partid politic, iar un procent similar ar opta pentru un președinte de dreapta, în timp ce puțin peste 20% ar prefera unul de stânga, indică un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Tot peste 50% preferă un bărbat ca președinte, varianta unei femei la Cotroceni fiind aleasă de 31% dintre cei chestionați. În ceea ce privește vârsta viitorului președinte, procentele sunt apropiate. Același sondaj mai relevă că, dintre votanții PSD, aproape o treime îl consideră pe Marcel Ciolacu cel mai potrivit candidat la Președinție al partidului, urmat de Mircea Geoană și de Victor Ponta. Dintre votanții PNL, 15,1% îl indică drept candidatul cel mai potrivit din partea formațiunii pe Nicolae Ciucă, urmat de Emil Boc și de Mircea Geoană, care sunt la egalitate. Peste jumătate dintre votanții AUR, îl consideră pe George Simion candidatul cel mai potrivit pentru Cotroceni, iar 17,8% optează pentru o candidatură a Dianei Șoșoacă. În cazul votanților Alianței Dreapta Unită, 21,2% consideră că cel mai potrivit candidat la Președinție ar fi liderul USR Cătălin Drulă, acesta fiind urmat de Mircea Geoană, Dan Barna, Ludovic Orban, Laura Codruța Koveși. Mircea Geoană este indicat ca prezidențiabil și de votanți ai PSD, și de votanți ai PNL, precum și de unii dintre cei ai Alianței Dreapta Unită, în toate cele trei cazuri fiind a doua opțiune..
Întrebați pentru ce fel de președinte ar opta între un independent și un membru al unui partid politic, 55% dintre cei chestionați spun că ar alege un independent, 36.1% un membru al unui partid politic, iar 9% nu știu sau nu răspund. Își exprimă preferința pentru un candidat independent politic mai ales: femeile, gulerele gri, locuitorii din urban, cei cu un venit mai redus. Bărbății, persoanele cu educație primară, cei inactivi potențial activi, locuitorii din regiunile sudice ar prefera cel mai mult un membru al unui partid politic pentru funcția prezidențială.
Bărbat versus femeie
46.8% dintre români ar prefera un președinte mai tânăr, chiar dacă nu are suficientă experiență, iar 48.9% un președinte mai cu experiență, chiar dacă este mai vârstnic. Își exprimă preferința pentru un președinte mai tânăr în special: votanții Alianței Dreapta Unită și ai AUR, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu educație medie sau superioară, angajații la privat. Votanții PSD și ai PNL, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, inactivii pasivi ar prefera într-o proporție mai mare decât media un președinte mai cu experiență, chiar dacă este mai vârstnic.
53.8% dintre participanții la sondaj spun că ar prefera un președinte care să fie bărbat, iar 31% un președinte femeie. 15.2% nu știu sau nu răspund.
Votanții PSD, ai PNL și ai AUR, bărbații, cei cu vârsta peste 60 de ani, inactivi pasivi, locuitorii din urbanul mic, angajații la stat își exprimă preferința pentru un președinte bărbat într-o proporție mai mare decât celelalte categorii de populație. Ar prefera un președinte femeie mai ales: femeile, persoanele cu vârsta sub 30 de ani, cei inactivi potențial activi.
Întrebați care cred că ar fi cel mai potrivit candidat pentru funcția de președinte al României din partea PSD, 32.3% dintre votanții Partidului Social Democrat îl indică spontan pe Marcel Ciolacu, 18.8% pe Mircea Geoană, 9.8% pe Victor Ponta, 4.9% pe Gabriela Firea, iar 3.9% altul. 29.1% dintre votanții PSD nu știu sau nu pot aprecia, iar 1.2% nu răspund.
15.1% dintre votanții PNL indică spontan drept candidatul cel mai potrivit din partea PNL pe Nicolae Ciucă, 7.7% pe Emil Boc, 7.7% pe Mircea Geoană, 1.5% pe Ilie Bolojan, 0.4% pe Rareș Bogdan, iar 10% altul. 56.9% dintre votanții liberali nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.7% nu răspund.
53.6%% din votanții AUR indică spontan drept candidatul cel mai potrivit al formațiunii pe George Simion, 17.9% pe Diana Șoșoacă, 0.3% pe Claudiu Târziu, iar 3.2% altul. 25% dintre votanții AUR nu știu sau nu pot aprecia.
21.2% din votanții Alianței Dreapta Unită indică spontan drept candidatul cel mai potrivit pe Cătălin Drulă, 8.2% pe Mircea Geoană, 5.4% pe Dan Barna, 4.1% pe Ludovic Orban, 3.4% Laura Codruța Kovesi, 0.2% Eugen Tomac, iar 11.8% altul. 45.8% dintre votanții Alianței Dreapta Unită nu știu sau nu pot aprecia.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenției de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 16 - 24 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.
Un stomatolog român din Cernăuți a transformat un autobuz în clinică mobilă pentru soldații ucraineni
“Vă dați seama cum e să stai în tranșee, în vânt și frig și să te mai doară și dinții?”, povestește el
Un medic din comunitatea românească din Cernăuți a transformat un autobuz într-o clinică stomatologică mobilă, care se deplasează în cele mai fierbinți puncte ale războiului din Ucraina și acordă asistență medicală gratuită militarilor care luptă împotriva Rusiei.
Viorel Răducan deține o clinică stomatologică în orașul Cernăuți, iar, după declanșarea războiului de către Federația Rusă, a decis să acorde servicii gratuite tuturor militarilor cu probleme stomatologice. De curând, acesta a achiziționat un autobuz, pe care l-a amenajat și l-a transformat în clinică stomatologică pe roți.
Săptămâna trecută, Viorel Răducan, alături de câțiva colegi ai săi, a urcat în autobuz și s-a deplasat în zona Bahmut, unde a oferit consultații și tratament la peste 30 de militari care luptă pe flancul estic al Ucrainei. "Sunt militari de-ai noștri fără dantură, cu dureri cronice, care nu se tratează. Când au fost luați pe front, au fost luați nepregătiți la război. Am mulți colegi care au fost luați pe front și care cunosc foarte bine problemele militarilor. Ei ne-au cerut ajutorul și ne-au rugat să mergem în zonele respective. Am pus banii mei personali, pe care i-am câștigat din lucrările de implantologie, și am cumpărat un autocar din România, l-am echipat cu două scaune stomatologice, cu paturi, și am plecat pe front, ca să îi ajutăm acolo", a declarat, pentru Agerpres, medicul din Cernăuți.
Medicul din comunitatea românească din Cernăuți susține că starea de sănătate a militarilor de pe front nu este cea mai bună, iar astfel de ajutoare medicale sunt bine-venite. "Acum când am fost spuneau că Dumnezeu ne-a trimis. Vă dați seama cum e să stai în tranșee, în vânt și frig și să te mai doară și dinții? Era cineva care avea și o sinuzită și nu avea ce face. Avea temperatură, avea febră. L-am tratat chiar acolo în autocar. Zece zile l-am ținut pe paturile din autocarul nostru și l-am stabilizat. Am avut peste 30 de persoane care aveau boli acute și cronice", a adăugat Viorel Răducan.
“Doar motorina pentru o cursă costă 700 - 800 de euro"
Întors de la Bahmut, autocarul a plecat în această săptămână într-o nouă cursă, în zona de nord a Ucrainei, la Rivne, având la bordul său o altă echipă de medici și asistenți. Viorel Răducan recunoaște că un astfel de proiect necesită o amplă finanțare, însă este convins că atât prin eforturile sale financiare, cât și cu sprijinul pe care îl va primi atât din Ucraina, cât și din România, va continua să acorde asistență medicală stomatologică militarilor care luptă pentru apărarea Ucrainei.
"Mai sunt cinci destinații unde vom merge, acesta este doar începutul eforturilor noastre comune. Aceasta a fost prima cursă, de test, care a fost foarte reușită. Ar fi bine dacă vom fi sprijiniți, măcar cu motorină, pentru că doar motorina pentru o cursă costă 700 - 800 de euro", a mai spus Răducan. Medicul stomatolog face înțelegeri cu militarii de pe front astfel încât, atunci când vor pleca în permisie, aceștia să poată beneficia de noi servicii gratuite la clinica din Cernăuți.
Iohannis: SRI funcționează impecabil
Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că din evaluarea sa, SRI funcționează impecabil și nu trebuie nimeni să-și facă probleme, pentru că întreaga conducere militară este în funcție și nu are director civil. ”SRI este condus de prim-adjunctul generalul Ionescu și cred că el conduce SRI foarte bine, întreaga conducere militară este în funcție”, a spus președintele la Bruxelles, întrebat despre faptul că nu a numit încă un șef la SRI. Șeful statului a precizat că ”SRI nu are director civil”.
”Evaloarea mea și am făcut câteva evaluări, este că Serviciul funcționează impecabil. Deci, din acest punct de vedere, nu trebuie nimeni să-și facă probleme”, a arătat președintele Iohannis.
Medic din Arad, prins când primea 20 kilograme de cannabis
Un medic ortoped din Arad a fost prins în flagrant, în timp ce primea 20 de kilograme de cannabis pentru care urma să plătească 2.000 de euro. El a fost reținut 24 de ore pentru trafic de droguri. Potrivit unor surse judiciare, procurorii DIICOT din Timișoara au organizat operațiunea de prindere în flagrant a medicului, care este ortoped la Spitalul Județean Arad.
Acesta a preluat drogurile de la două persoane care le-au adus din Timișoara.
Drogurile proveneau din Spania, iar tranzacția a avut loc în cartierul Micalaca din Arad. Cele două persoane care transportau cannabis au fost prinse la Timișoara și au colaborat cu achetatorii. Medicul a fost reținut pentru 24 de ore și va fi cercetat pentru trafic de droguri.
Migrant ucis pe stradă, în Timișoara
Un tânăr migrant, cel mai probabil din Afganistan, a fost ucis în noaptea de miercuri spre joi, pe o stradă din Timișoara. Bărbatul a fost înjunghiat în inimă, iar atacatorul a fugit imediat de la locul faptei, fiind căutat de polițiști.
Crima a avut loc pe strada Căprioarei din cartierul Fabric, în Timișoara. Un trecător l-a văzut pe tânărul migrant prăbușit la pământ și a sunat la numărul de urgențe 112. Medicii de la ambulanță nu au mai putut să îi salveze viața bărbatului în vârstă de 28 de ani, acesta fiind declarat decedat. Din primele date, tânărul a fost ucis cu trei lovituri de cuțit. Acesta se pare că era cetățean afgan, iar agresorul se pare, de asemenea, că este un conațional. Polițiștii încearcă să dea de urma criminalului. Au reținut imediat doi migranți, posibil martori la atacul sângeros.
Locuitorii din zonă spun că pe strada Căprioarei, într-una dintre case, stau mai mulți cetățeni asiatici.
În aprilie 2021, tot la Timișoara, a avut loc o altă crimă sângeroasă între migranți. Atunci două grupuri de transfugi s-au încăierat pe stradă, un migrant a fost înjunghiat mortal, iar un altul a fost grav rănit. Autorul crimei, un cetățean afgan, a fost prins două luni mai târziu, în Grecia, la Atena.
Interlopul Fane Căpățână a înșelat cu mii de euro mai mulți ucraineni
Un bărbat în vârstă de 55 de ani din București a fost reținut de polițiști, fiind suspectat de furt calificat și uzurpare de calități oficiale, după ce ar fi oprit în trafic un autoturism în care se aflau mai mulți ucraineni cărora le-ar fi sustras din portofelele suma de 3.800 de euro. Fapta s-ar fi petrecut în noaptea de 21 spre 22 ianuarie când, potrivit unor surse judiciare, o mașină în care se aflau cetățeni din Ucraina a fost oprită în trafic de un polițist care s-a prezentat ca făcând parte din serviciul Antidrog.
"Ieri, 31 ianuarie, polițiștii de investigații criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Buzău au reținut, pentru 24 de ore, un bărbat cercetat pentru furt calificat și uzurpare de calități oficiale. În fapt, în noaptea de 21 spre 22 ianuarie, în jurul orei 01,00, polițiștii din Buzău au fost sesizați, prin apel 112, de către un cetățean străin cu privire la faptul că, în timp ce conducea un autovehicul pe DN 1B - E577, din direcția Buzău către Ploiești, la ieșire din municipiul Buzău, a fost oprit în trafic de către un bărbat. Acesta, folosindu-se de calități oficiale, i-ar fi solicitat documentele pentru control, atât lui, cât și pasagerilor. În acest context, bărbatul ar fi sustras din portofelele ocupanților mașinii 3.800 de euro", a transmis IPJ Buzău.
Potrivit unor surse judiciare, bărbatul cercetat pentru furt calificat și uzurparea de calități oficiale ar fi Ștefan Dinu, cunoscut și sub numele de Fane Căpățână.
În anul 2022, Ștefan Dinu a mai fost reținut de oamenii legii pentru că s-ar fi dat drept polițist și i-ar fi luat unui cetățean străin suma de 2.500 de lei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
