MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Încă un pas spre militarizarea României Proiect: SRI și SIE vor avea drept de inițiativă legislativă
Proiectele de lege privind organizarea SRI și SIE, aflate în dezbaterea coaliției de guvernare, prevăd că cele două servicii de informații pot avea drept de inițiativă legislativă, potrivit documentelor consultate de site-ul G4Media. Actuala legislație în vigoare nu prevede astfel de drepturi pentru SRI și SIE.
Constituția României prevede la articolul 74 că au drept de inițiativă legislativă doar guvernul, parlamentarii sau un număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Ce prevede proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații:
Art. 14 - Serviciul poate iniția proiecte de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate, conform prevederilor Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/ aprobării.
Ce prevede proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe:
Art. 5. - (1) În realizarea funcțiilor sale, Serviciul de Informații Externe are următoarele atribuții principale:
r) inițiază sau, după caz, avizează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate.
Proiectele de legi au fost elaborate, potrivit premierului Nicolae Ciucă, chiar de instituțiile vizate - servicii de informații, ministere. G4Media a publicat în ultimele patru zile o serie de articole care au reflectat cele mai importante schimbări aduse de aceste proiecte. Proiectele sunt acum în dezbaterea coaliției de guvernare și urmează să fie adoptate de guvern, apoi trimise la Parlament pentru dezbateri. Pot interveni modificări la aceste proiecte atât în dezbaterile din coaliție și guvern, cât și în Parlament. E vorba despre un pachet amplu de 10 legi care privesc funcționarea și organizarea serviciilor de informații, a armatei, ministerului de Interne și CSAT. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat pe 27 mai că proiectele sunt analizate în cadrul fiecărui partid din coaliție, iar într-o săptămână vor intra în dezbaterea Guvernului, pentru a fi trimise la Parlament. „Legile au fost elaborate la nivelul fiecărei instituții responsabile în parte, pachetul în deplinătatea sa se află la nivelul fiecărui partid, astfel încât comisiile de specialitate să poată să analizeze iar cred că nu mai târziu de o săptămână să putem să avem pachetul spre analiză și aprobare la nivelul guvernului astfel încât să fie înaintat Parlamentului”, declara premierul Nicolae Ciucă pe data de 27 mai.
Proiect PNL depus în Parlament și semnat și de parlamentari PSD: Directorii unităților de învățământ, obligați prin lege să cunoască limba română
Mai mulți deputați PNL au depus în Parlament un proiect de lege care instituie obligația directorilor unităților de învățământ de a cunoaște limba română. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2011 a educației naționale este semnată și de parlamentari de la PSD. Inițiatorii afirmă că funcția managerială implică relații instituționale cu autorități ale statului român, atât la nivel local cât și guvernamental, iar astfel de relații necesită o bună cunoaștere a limbii române. Potrivit inițiatorilor, se instituie obligativitatea pentru directorii unităților de învățământ de a cunoaște limba română, pentru a asigura capacitatea deplină de exercitare a funcției manageriale, în relația cu alte autorități ale statului.
Proiectul de lege mai elimină prevederile care restricționează baza de selecție pentru directori, potrivit expunerii de motive. În plus, spun inițiatorii, se asigură o mai bună reprezentare a cadrelor didactice care predau în limbile minorităților, în consiliul de administrație al unității de învățământ.
Parlamentarii PNL mai spun că actuala lege instituie obligația cunoașterii limbilor minorităților naționale, fără să instituie și obligația cunoașterii limbii române, deși funcția managerială implică relații instituționale cu autorități ale statului român, atât la nivel local cât și guvernamental, iar astfel de relații necesită o bună cunoaștere a limbii române, precum și capacitatea de înțelegere, interpretare și aplicare a legilor.
Astfel, pentru că scopul principal al legii trebuie să fie selecția celor mai competente persoane, din punct de vedere managerial, pentru conducerea unităților de învățământ, se propune eliminarea oricăror imixtiuni politice în selecția funcțiilor de conducere din învățământul preuniversitar, prin „eliminarea oricăror consultări, avize sau acvorduri din partea formațiunilor politice cu statut de partid politic, asociații sau uniiuni.
Pensiile speciale s-au umflat în pandemie
Pensia specială medie a crescut de peste 3 ori mai mult decât pensia medie a românilor obișnuiți, în timpul pandemiei, relevă o analiză a USR n „Politrucii PSD și PNL doar mimează eliminarea lor, pentru că tot ei sunt cei care le-au introdus în 2015-2016”, acuză un parlamentar de opoziție n
Deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, afirmă că pensia specială medie a crescut de peste 3 ori mai mult decât pensia medie a românilor obișnuiți, în timpul pandemiei, și arată că „eliminarea pensiilor speciale este posibilă, și s-a mai întâmplat, dar politrucii PSD și PNL doar mimează eliminarea lor, pentru că tot ei sunt cei care le-au introdus în 2015-2016”. „Pensia specială medie a crescut de peste 3 ori mai mult decât pensia medie a românilor obișnuiți, în timpul pandemiei. Între 2020 și 2022, când populația a trecut prin stările de urgență sau de alertă. Haideți să vedem cum au evoluat pensiile, conform datelor oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice, care are în plată “doar” 6 categorii de pensii speciale”, afirmă Năsui. El precizează că pensia medie a crescut cu 397 de lei. „Numărul pensionarilor a scăzut cu aproximativ 60.000 de persoane. În același timp, ce să vedeți, numărul pensionarilor speciali a crescut. Cu încă 300 de beneficiari. Cifra pare mică, dar e mare prin comparație cu scăderea numărului de pensionari în total. Ce este cel mai important, și trebuie să știm cu toții, e că pensia specială medie în plata Casei Naționale a crescut cu 1.300 de lei. De peste 3 ori mai mult decât pensia românilor obișnuiți”, arată Năsui.
Potrivit lui, „încă de la început, USR a spus că sistemul pe două viteze al pensiilor speciale pe care l-a creat PSD-PNL trebuie să dispară”. „Între 2017-2020, proiectele USR de abrogare a pensiilor speciale au fost blocate sistematic de vechea clasă politică. Când s-au apropiat alegerile, PNL și PSD au schimbat discursul, și s-au prefăcut că susțin eliminarea pensiilor speciale. În realitate, nu, n-au făcut nimic despre asta. Și vor tot tergiversa o decizie de acest gen. Țineți minte eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor? Ar fi putut să adopte proiectul USR depus cu ani în urmă și care parcursese toate procedurile legislative. De ce nu au făcut-o? Vă zic șmecheria la care au apelat să-și păstreze privilegiile. A depus PSD un proiect nou într-o zi, și l-au adoptat în 24 de ore cu încălcarea procedurilor constituționale. Fiindcă știau că în final legea PSD, făcută intenționat pe repede înainte, va fi anulată”, explică deputatul. „Un lucru este cert: eliminarea pensiilor speciale este posibilă, și s-a mai întâmplat, dar politrucii PSD și PNL doar mimează eliminarea lor. Este și normal, tot ei sunt cei care le-au introdus în 2015-2016”, mai scrie Năsui.
WhatsApp lucrează la o funcție de editare a mesajelor
Mesajele trimise cu greșeli pe WhatsApp vor putea fi corectate, în sfârșit, după trimitere, în cadrul unei viitoare versiuni a celei mai populare aplicații de comunicare. Una dintre marile lacune pe care WhatsApp le are când este comparată cu alte aplicații de chat vine din faptul că nu există o funcție de editare, care să le permită utilizatorilor să modifice un mesaj trimis.
În principiu, o funcție de editare este utilă pentru corectarea unui mesaj trimis cu greșeli, lucru care se întâmplă frecvent în cazul tastaturilor virtuale ale telefoanelor mobile, dar nu numai. Din fericire, se pare că WhatsApp lucrează deja la o opțiune prin care pot fi modificate mesajele trimise, conform descoperirilor făcute în codul versiunii beta a aplicației pentru Android. Problema este, cel puțin în stadiul actual, că WhatsApp nu ține o evidență a modificărilor, cum fac alte aplicații, inclusiv Telegram. O evidență a modificărilor poate ajuta destinatarul să vadă ce modificări au fost făcute, pentru a ști dacă o modificare reprezintă doar o corectare sau schimbă complet sensul unei idei. Este posibil, însă, ca până în momentul lansării, WhatsApp să adauge și un istoric al modificărilor. Facebook, serviciu deținut tot de Meta, are istoric de modificări, ceea ce înseamnă că această funcție nu este străină inginerilor WhatsApp. Chiar dacă indiciile legate de funcția de editare a mesajelor au fost descoperite în aplicația de Android, cu siguranță că această opțiune va fi lansată inclusiv pe iOS și desktop.
Grevă la Statistică
Angajații Institutului Național de Statistică se află, luni, în grevă japoneză, nemulțumiți de „discriminările salariale” la care sunt supuși față de alte categorii de bugetari, și anunță că vor întrerupe activitatea, ceea ce va avea „implicații majore în punerea în aplicare a măsurilor economice și sociale ale Guvernului sau respectarea termenelor de transmitere a datelor către Eurostat”. Totodată, sindicaliștii solicită demisia conducerii INS, pentru modul cum a gestionat problemele angajaților. Potrivit unui comunicat de presă transmis de Federația Națională a Sindicatelor din Administrație, Sindicatul din Institutul Național de Statistică București (SINSB) organizează, luni, greva japoneză pe durata întregii zile de muncă. Această acțiune de protest vine după ce timp de două săptămâni, salariații INS s-au întâlnit în fiecare zi, timp de 15 minute, în fața instituției, pentru a protesta față de discriminările salariale la care sunt supuși în raport cu alte categorii de bugetari. „Sătui de amăgirile și promisiunile nerealizate ale reprezentanților Guvernului României, precum și de lipsa de implicare a conducerii INS în rezolvarea problemelor cu care se confruntă salariații în interiorul instituției, și anume: lipsa de interes și implicare față de discriminarea salarială la care sunt supuși salariații INS; gestionarea deficitară a resursei umane, fapt ce a condus la un deficit de personal și migrație către alte instituții publice; lipsa implicării și asumării pentru uniformizarea salarială în interiorul instituției, unde există o grilă salarială internă deficitară cu mai multe variante de salarii pentru aceeași funcție și gradație, ca urmare a măsurilor și procedurilor interne aplicate incorect și care au creat frustrări și discriminare în rândul angajaților; delegarea constantă de atribuții de către conducerea INS pentru a fugi de răspundere, fapt ce a condus în ultimii ani la blocaje în desfășurarea normală a activității INS, Sindicatul din Institutul Național de Statistică București notifică Guvernul României că va declanșa procedurile de întrerupere a activității, demers cu implicații majore în punerea în aplicare a măsurilor economice și sociale ale Guvernului sau respectarea termenelor de transmitere a datelor către Eurostat și alte organisme internaționale”, se arată în comunicat.
De asemenea, salariații, reprezentați de către sindicat, solicită demisia conducerii INS, respectiv a președintelui Tudorel Andrei și a vicepreședinților Marian Chivu și Beatrix Gered, pentru motivele legate de modul în care conducerea instituției a gestionat situația internă.
Poliția de Frontieră: scade numărul ucrainenilor care intră în România
Poliția de Frontieră anunță că 6.960 de cetățeni ucraineni au intrat duminică în România, în scădere cu 17,4 % față de ziua precedentă. „În data de 05.06.2022, în interval de 24 de ore, la nivel național, prin punctele de frontieră au intrat în România 94.534 de persoane, dintre care 6.960 de cetățeni ucraineni (în scădere cu 17,4% față de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 3.526 cetățeni ucraineni (în scădere cu 19,8%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 922 cetățeni ucraineni (scădere cu 14,3%)”, a transmis luni Poliția de Frontieră.
De la declanșarea acestei crize (24.02.2022), până la data de 05.06.2022, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 1.129.716 cetățeni ucraineni. De asemenea, începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în țara noastră 1.164.245 ucraineni.
