Național

MOZAIC STIRI ECOOMICE: Putem ajunge UE din urmă abia peste 20 de ani

Ziarul de Vrancea
10 iun 2013 313 vizualizări
Economistul-şef al Băncii Naţionale a Romaniei, Valentin Lazea arată că dacă vom avea un avans de 2% faţă de creşterea economică din UE vom ajunge la nivelul lor în circa 23 de ani

Romania va avea nevoie de peste 20 de ani pentru a reduce decalajul privind PIB-ul pe cap de locuitor din UE, dar nu este obişnuită cu planurile pe termen lung, fiind o societate "cu respiraţie scurtă", a declarat, ieri, economistul-şef al Băncii Naţionale a Romaniei, Valentin Lazea. "O eroare a elitelor intelectuale romaneşti este să forţeze ritmul economic crezand că este dezirabil sau posibil să revenim la 5-6%, ritmul de creştere de dinainte, cu sau fără fonduri europene. Acest lucru nu se va întampla. Lucrul care transmis ca şi mesaj este că e nevoie de două generaţii....O generaţie a trecut. Putem să gandim că încă în 23 de ani vom ajunge la 75% (decalajul faţă de UE în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, n.r.). Este un efort pe termen lung. Romania nu este obişnuită cu planurile pe termen lung. Aici este o societate cu respiraţie scurtă. Totul e pe ecran, maine, în ziarul de maine, pe sticlă", a spus Lazea, la un seminar pe tema capitalismului. El a menţionat că declaraţiile sunt făcută în nume personal, fără să reprezinte poziţia băncii centrale. "Trebuie demontate anumite percepţii. În primul rand discursul actual potrivit căruia o creştere de 2% nu este importantă, cand nouă ne-ar trebui 4%. Nu se uită nimeni că în Europa de Vest ritmul este 0% şi că avem un diferenţial de 2%, nenorocit aşa cum este, faţă de Europa de Vest, ceea ce înseamnă o convergenţă. Anul trecut, dacă n-am fi avut un an agricol prost, nu am fi avut o creştere de 0,7%, ci am fi avut o creştere de 2,1%. Ceea ce înseamnă că şi atunci cand Europa de Vest stagnează, noi putem prin modelul pe care îl avem acum, să generăm un diferenţial de 2%. Dacă am păstra acest diferenţial de 2% timp de zece ani am ajunge de la 50% din PIB -ul pe locuitor la 60%. Vom ajunge într-o generaţie, în 23 de ani, la 75%", a adăugat Lazea. El s-a referit şi la modelul de creştere ecomică, menţionand că acesta s-a schimbat deja şi nu se mai bazează pe consum, ci pe export, iar datele privind balanţa comercială, pozitivă în primul trimestru, susţine acest aspect. Economistul-şef al BNR a mai spus că una dintre erorile fundamentale ale elitelor romaneşti pe tot parcursul istoriei moderne a fost că au crezut că soarta celor mulţi şi nevoiaşi este irelevantă pentru dezvoltarea economică. "Cu alte cuvinte, că se poate dezvolta Romania, chiar dacă «talpa ţării» o duce prost. Capitalismul romanesc după '89 nu a adus nimic nou sub soare, iar inegalităţile s-au accentuat şi s-a menţinut dezinteresul pentru «talpa ţării»", a afirmat Lazea. "Voi exemplifica acest dispreţ sau dezinteres al elitelor pentru «talpa ţării» cu patru exemple, patru politici care nu au ţinut deloc cont după 1990 de ceea ce se va întampla cu «talpa ţării»", a adăugat Lazea. Unul dintre acestea este eliminarea repartiţiilor obligatorii la ţară pentru medici şi profesori. "Era clar că dacă nu laşi o formă care să trimită profesori sau medici la ţară că va duce la depopularea acelor zone. Nu a interesat acest aspect elitele romaneşti", a spus Lazea.

Kingfisher vrea magazinele bauMax Romania
retailerul britanic de bricolaj a achiziţionat recent reţeaua Bricostore

Retailerul britanic de bricolaj Kingfisher, care a preluat recent reţeaua Bricostore din Romania, caută în continuare achiziţii la nivel internaţional şi ar putea avea opţiunea de cumpăra magazine din Romania şi Turcia ale lanţului austriac bauMax, a declarat şeful companiei, Ian Cheshire. Compania caută "destul de tare" oportunităţi de achiziţii, a declarat Cheshire, într-un interviu pentru Bloomberg, notand că pe piaţa europeană evoluţia indică ieşirea unor jucători sau consolidare în următorii ani. Retailerul britanic ar fi interesat de achiziţia unor magazine Praktiker din Polonia, dacă acestea vor deveni disponibile, a afirmat Cheshire. Praktiker derulează în prezent un proces de restructurare a operaţiunilor. Ar putea să apară oportunităţi şi pentru cumpărarea în Turcia şi Romania de magazine deţinute de retailerul austriac de bricoloaj bauMax, a declarat şeful Kingfisher. Bloomberg nu a putut contacta un reprezentant al bauMax pentru comentarii. bauMax deţine în Romania 15 magazine, potrivit site-ului companiei. De asemenea, ar putea putea exista oportunităţi de achiziţie a unor magazine în Franţa, unde Kingfisher este lider prin lanţul de magazine Castorama, iar jucătorii mai mici, care funcţionează în regim de franciză, au dificultăţi din cauza încetinirii cererii de consum şi a termenelor mai scurte de plată către furnizori. "Cred că la un moment dat în doi ani vom începe să vedem achiziţii", a spus el. Kingfisher concurează pe piaţa romanească cu retaileri precum Ambient, bauMax, Dedeman, Hornbach, Mr. Bricolage, OBI, Praktiker şi Leroy Merlin. Kingfisher a anunţat în aprilie preluarea de la compania franceză de retail Group Bresson a celor 15 magazine Bricostore din Romania, cu vanzări de 131 milioane de euro anul trecut. Kingfisher a informat la momentul respectiv că ia în calcul posibilitatea creşterii afacerii pe termen lung la circa 50 de magazine. Magazinele din Romania urmează să fie reconfirgurate în formatul Brico Dépôt, utilizat de compania britanică în Franţa şi Spania. Kingfisher nu a prezentat valoarea tranzacţiei, dar la momentul respectiv o sursă apropiată situaţiei a declarat Bloomberg că retailerul britanic a convenit plata a 75 de milioane de euro pentru cele 15 magazine Bricostore din Romania, sumă mai mică decat valoarea netă a activelor, întrucat dreptul absolut de proprietate se exercită pe 60% din magazinele implicate în tranzacţie. După preluarea celor 15 magaizne, Kingfisher a ajuns la aproximativ 1.050 de unităţi în nouă ţări din Europa şi Asia. Kingfisher a înregistrat vanzări de 10,57 miliarde de lire sterline (12,3 miliarde de euro) pentru anul fiscal încheiat în ianuarie, în scădere cu 2,4% faţă perioada similară a anului anterior.

Statul va plăti penalităţI la creanţele pe care le are de achitat

USL a agreat, ieri, ca amendamentul votat deja de Comisia de revizuire a Constituţiei prin care creanţele împotriva statului au aceleaşi regim juridic ca şi contribuţiile fiscale să fie instrodus în noua Constituţie, stabilind, însă, ca articolul să cuprindă şi adăugirea "în condiţiile legii". "Referitor la articolul privind creanţele statului, am convenit ca acest articol să fie introdus - e un principiu important, cu precizarea «în condiţiile legii»", a declarat, ieri, după şedinţa conducerii USL, preşedintele Senatului, Crin Antonescu. El a precizat că, fără această adăugire ("în condiţiile legii", n.r.), articolul respectiv ar crea "riscul" unor interpretări "abuzive", care ar genera probleme de natură "practică". "Fără această precizare, ar exista riscul unor intrerpretări maximaliste, abuzive, care ar genera probleme de natură practică. Articolul va fi menţinut cu această precizare", a spus Antonescu. Membrii Comisiei pentru revizuirea Constituţiei au adoptat un amendament al grupurilor parlamentare PNL, susţinut de Tudor Chiuariu, care modifică articolul 44, alineat 1, din Legea fundamentală. "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele împotriva statului, sunt garantate. Creanţele împotriva statului au acelaşi regim juridic ca şi contribuţiile fiscale", a fost amendamentul adoptat în unanimitate. Potrivit formei actuale a Constituţiei, "dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate". "Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", se mai arată în Constituţie. Premierul Victor Ponta a declarat, luni, înainte de şedinţa USL, că principiul potrivit căruia creanţele împotriva statului au aceleaşi regim juridic ca şi contribuţiile fiscale este corect şi poate rămane în Constituţie, el arătand că este necesar să se facă şi o prioritizare a resurselor existente.

Exportatorii au turat iar motoarele

Deficitul comercial a scăzut în primele patru luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 4,2 miliarde lei (971,3 milioane euro), la 7,31 miliarde lei (1,67 miliarde euro), exporturile avand un ritm de creştere mai mare decat cel al importurilor, potrivit datelor anunţate ieri de INS. Exporturile FOB au totalizat 68,79 miliarde lei (15,66 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 76,11 miliarde lei (17,33 miliarde euro). "Comparativ cu perioada 1.I-30.IV 2012, exporturile au crescut cu 8,1% la valori exprimate în lei (7,2% la valori exprimate in euro), iar importurile au crescut cu 1,3% la valori exprimate în lei (0,5% la valori exprimate in euro)", se arată înttr-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri în perioada analizată a fost de 48,57 miliarde lei (11,08 miliarde euro) la expedieri şi de 58,53 miliarde lei (13,35 miliarde euro) la introduceri, reprezentand 70,7% din total exporturi şi 77% din total importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri a atins 20,22 miliarde lei (4,58 miliarde euro) la exporturi şi de 17,58 miliade lei (3,98 miliarde euro) la importuri, reprezentand 29,3% din total exporturi şi 23% din total importuri. În luna aprilie exporturile FOB au însumat 17,94 miliarde lei (4,08 miliarde euro), iar importurile CIF 20,55 miliarde lei (4,68 miliarde euro). Comparativ cu aprilie 2012, exporturile au crescut cu 15,9% la valori exprimate în lei (15,5% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 5,3% la valori exprimate în lei (5% în euro). Faţă de martie exporturile au urcat cu 2,1% la valori exprimate in lei (2% în euro), iar importurile cu 2,5% atat la valori exprimate în lei cat şi la valori exprimate în euro.

Brokerii nu sunt interesaţi de listarea Aeroportului Timişoara

Ministerul Transporturilor nu a primit oferte de la brokeri pentru lisarea la bursă Aeroportului Traian Vuia din Timişoara nici la a doua licitaţie, organizată la patru luni de la prima încercare din acest an de a găsi un intermediar. Termenul de depunere a ofertelor a expirat luni, 10 iunie, la ora 12:00. Lipsa de interes brokerilor este explicabilă prin valoarea mică a ofertei, avand în vedere că pachetul de acţiuni scos la vanzare este de doar 5%. În plus, cheltuielile aferente pregătirii şi derulării operaţiunii sunt suportate de intermediar, astfel că este posibil ca acestea să fie mai mari decat încasările brokerului. Raportat la valoarea acţiunilor deţinute de Fondul Proprietatea, oferta la Aeroportul Traian Vuia ar fi de aproximativ 1,6 milioane lei. Ministerul Transporturilor a mai încercat să selecteze intermediari pentru listarea aeroportului şi în luna februarie, cand a organizat o licitaţie pentru alegerea intermediarilor şi pentru Administraţia Porturilor Maritime şi aeroportul din Constanţa. Atunci statul a primit ofertă doar pentru intermedierea listării Administraţiei Porturilor Maritime, din partea casei de brokeraj Swiss Capital. Listarea Administraţiei Porturilor Maritime era cea mai mare dintre cele trei oferte pe care statul intenţiona să le deruleze pentru vanzarea a cate 5% din acţiuni. Raportat la valoarea acţiunilor deţinute de Fondul Proprietatea, la acea dată oferta la Administraţia Portutilor Maritime era estimată la circa 17 milioane lei. Ministerul Transporturilor a reluat în luna ianuarie procedurile pentru listarea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a cate 5% din acţiunile deţinute la opt companii din portofoliu, operaţiune îngheţată la jumătatea anului 2010 din cauza crizei financiare.

Inundaţiile au “închis” fabrica Suzuki din Ungaria

Fabrica Suzuki din oraşul Esztergom, Ungaria, a fost închisă luni din cauza inundaţiilor provocate de nivelul record al apelor Dunării, însă compania estimează că nu va avea nicio dificultate să accelereze producţia după reluarea activităţii. Inundaţiile au împiedicat mulţi dintre cei 3.100 de angajaţi ai fabricii să ajungă la serviciu. Compania nu poate încă să afirme cu certitudine cand vor fi reluate operaţiunile, a declarat un purtător de cuvant, potrivit portalului Nol.hu, citat de cotidianul Portfolio. Principalul factor care împiedică accesul angajaţilor este închiderea unui pod peste Dunăre care asigură legătura oraşului Esztergom cu Slovacia. Mulţi dintre angajaţii uzinei locuiesc în Slovacia. Aprovizionarea cu componente nu a fost afectată, iar Suzuki nu va avea probleme să accelereze activitatea pentru a recupera producţia pierdută, de circa 740 de maşini zilnic, a spus purtătorul de cuvant.


Cel mai bine plătit executiv din Marea Britanie

Directorul general al Burberry, Angela Ahrendts, a devenit cel mai bine plătit executiv din Marea Britanie anul trecut, cu o compensaţie financiară în valoare totală de 16,9 milioane lire sterline (20 milioane euro), potrivit unui raport citat de The Guardian. Ahrendts (53 de ani), de origine americană, a transformat compania dintr-un producător de pardesiuri într-un brand global de modă, cu venituri de 6,3 miliarde lire sterline (7,4 miliarde euro) pe an. CEO-ul Burberry a stabilit totodată un precedent, devenind prima femeie care urcă în topul ierarhiei celor mai bine plătiţi executivi din Marea Britanie. Ea conduce detaşat în top, locul secund fiind la o distanţă de peste 5 milioane de lire sterline, potrivit studiului realizat de Manifest şi MM&K, citat de The Guardian. Raportul acoepră cele mai mari 350 de companii britanice listate la bursă. Compensaţia financiară a Angelei Ahrendts include numeroase bonusuri, inclusiv sporuri eşalonate pe termen lung, în funcţie de anumiţi indicatori de performanţă.


Hollande a proclamat sfarşitul crizei din Europa

Preşedintele francez Francois Hollande a proclamat sfarşitul crizei datoriilor de stat din zona euro, în timpul unei întalniri la Tokyo cu investitorii japonezi, însă pieţele financiare nu au reacţionat la declaraţia liderului de la Paris, iar analiştii se arată sceptici. "Ceea ce trebuie să înţelegeţi aici în Japonia este că criza din Europa a luat sfarşit", a declarat Hollande într-o întalnire cu liderii mediului de afaceri din Japonia, în timpul unei vizite în Asia, potrivit BBC. Europa este însă în recesiune, iar şomajul stabileşte lună de lună noi recorduri. Realtiv recent, în luna aprilie, existau încă temeri legate de supravieţuirea zonei euro, din cauza controverselor provocate de acordul de bailout încheiat cu Cipru. În ultimii trei ani, UE şi FMI au intervenit pentru prevenirea unor crize financiare în Grecia (de două ori), în Irlanda şi Portugalia, iar Spania a obţinut finanţare de la UE pentru recapitalizarea băncilor. Şomajul din zona euro este de peste 12%, cu aproape 20 de milioane de şomeri, iar regiunea este în recesiune de şase trimestre consecutive - un an şi jumătate.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.