MOZAIC STIRI NATIONALE; Fenechiu vrea ca Tarom să renunţe la aeronava prezidenţială
Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Bogdan Oprea, a spus că nu comentează acest subiect.
Şi premierul Victor Ponta s-a declarat nemulţumit, în decembrie anul trecut, de costurile pentru bugetul de stat ale operării aeronavei prezidenţiale, el referindu-se la posibilitatea ca şeful statului şi consilierii săi să meargă în vizitele externe cu zboruri de linie.
Administraţia Prezidenţială a solicitat în 2010 Tarom să efectueze cursele speciale pentru deplasările şi vizitele externe ale şefului statului. Compania de stat a pus la dispoziţie pentru acestea unul dintre cele două avioane Airbus A 310, achiziţionate la începutul anilor '90 şi care sunt destinate a fi folosite în special pentru cursele pe distanţe lungi, transcontinentale.
"Date şocante" despre infractorii romani, în presa britanică
Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, afirmă, într-un drept la replică către Daily Express, că statisticile Poliţiei Metropolitane indică o infracţionalitate în rândul locuitorilor britanici de 9,16%, fiind mai mare decât procentul de 7,9% aferent românilor din Regatul Unit.
Daily Express menţionase în ediţia electronică de miercuri, în articolul "Cum infractorii români ne terorizează străzile", că imigranţii români din Marea Britanie ocupă locul doi, după polonezi, în privinţa arestărilor pentru comiterea de infracţiuni în această ţară, potrivit unor date obţinute de la Poliţia Metropolitană. Potrivit publicaţiei, "date şocante" arată că Poliţia Metropolitană a efectuat în ultimii cinci ani 27.725 de arestări în rândul imigranţilor români pentru infracţiuni care includ violuri şi crime, în contextul în care, în prezent, în Marea Britanie trăiesc 68.000 de imigranţi români. După deschiderea frontierelor, prevăzută anul viitor, această rată - de aproximativ unu din trei imigranţi români arestaţi pentru infracţiuni - ar putea creşte, aprecia Daily Express.
Jinga: Infracţiunile comise de romani sunt mai puţin grave
"Infracţionalitatea trebuie abordată ca un fenomen, dar nu legată de etnie sau naţionalitate", afirmă Jinga în dreptul la replică publicat pe site-ul Ambasadei României la Londra. El arată că datele Poliţiei Metropolitane trebuie interpretate corect. "În primul rând, raportul Poliţiei Metropolitane vorbeşte despre «suspecţi de infracţiuni», care nu au fost neapărat şi condamnaţi. Apoi trebuie făcută distincţie între numărul de persoane arestate, cei condamnaţi şi cei deţinuţi. Potrivit statisticilor oficiale, un număr total de 5.485.164 infracţiuni au fost comise în Anglia şi Ţara Galilor în 2012, iar instanţele britanice au dat în acelaşi an 9.450 de condamnări împotriva unor cetăţeni români, care reprezintă 0,17% din numărul total de infracţiuni comise. Însă, din cei 9.450, la sfârşitul lui 2012 numai 624 de cetăţeni români erau deţinuţi în Marea Britanie, cifra incluzând şi pe cei condamnaţi anul anterior", argumentează ambasadorul Jinga. El arată şi că numărul de 9.450 de condamnări e aferent pentru 7,9% dintre membrii comunităţii româneşti din Marea Britanie dacă e luată în considerare o "prezenţă românească de aproximativ 100.000-120.000 de persoane". "Dacă luăm în seamă că în multe cazuri e vorba de persoane care au fost condamnate de mai multe ori pe durata aceluiaşi an, aceste 9.450 de condamnări au fost pronunţate împotriva unui număr mult mai redus de infractori români. Ca să ţinem cont de proporţii, la 60 de milioane de locuitori din Regatul Unit sunt aproape 5,5 milioane de infracţiuni, rata totală a infracţionalităţii fiind de 9,16%, care este ceva mai mare decât cea din rândul românilor de de 7,9%", subliniază Jinga. De asemenea, el arată că trebuie avut în vedere şi că infractorii români din Marea Britanie au fost implicaţi mai ales în infracţiuni cu gravitate redusă (64% din total fiind furturi), iar criminalitatea de risc înalt este foarte redusă în rândul românilor, fiind numai 10 români arestaţi ca suspecţi de crimă în ultimii cinci ani.
Senatori PNL: Guvernul Ponta lucrează dictatorial
Senatorii PNL Bihor Valeriu Boeriu şi Cristian Bodea declară că Guvernul Ponta face aceeaşi greşeală pe care au făcut-o guvernele PDL, respectiv lucrează "dictatorial" şi nu furnizează parlamentarilor USL informaţii despre proiectele majore pe care intenţionează să le adopte. Cei doi au spus că oamenii îi întreabă despre regionalizare şi ei nu ştiu ce să răspundă, fiind în aceeaşi situaţie în care se află majoritatea parlamentarilor USL. "Noi am numit Guvernul Ponta, noi va trebui să votăm regionalizarea, aşadar nu este normal ca despre acest proiect să aflăm detalii doar de la televizor şi din presă. Să vină (n.r. – Liviu Dragnea) şi să ne explice ce e cu regionalizarea!", a afirmat senatorul Cristian Bodea. La rândul său, senatorul Valeriu Boeriu a afirmat că regionalizarea reprezintă o schimbare majoră. "Tocmai de aceea noi, parlamentarii care va trebui să o votăm, trebuie să cunoaştem detalii legate de ceea ce gândeşte Guvernul în această privinţă. Iar asta înseamnă că Guvernul ar trebui să comunice cu noi, să ne ceară părerea. Însă, din păcate, asta nu se întâmplă", a afirmat Boeriu. Cei doi parlamentari sunt de părere că, prin modul "defectuos" în care gestionează relaţia chiar şi cu propriii parlamentari USL, Guvernul Ponta "ori nu ştie, ori nu vrea să comunice".
DNA: Numărul condamnaţilor definitiv a crescut cu 150%
Numărul condamnaţilor definitiv a crescut anul trecut cu 150 la sută, respectiv 743 de persoane au primit sentinţe de condamnare, dintre care opt sunt demnitari, potrivit bilanţului activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Raportul, dat publicităţii, ieri, menţionează că a continuat pronunţarea unor soluţii de condamnare în dosarele de mare corupţie, printre persoanele condamnate definitiv sunt opt demnitari: un ministru, un deputat (secretar de stat la momentul faptei), un senator (comandant al Statului Major al Forţelor Terestre), un secretar de stat şi un director al Companiei Naţionale Lignitul Oltenia (CNLO), un secretar general adjunct în Ministerul Agriculturii, doi directori adjuncţi ai unui serviciu de informaţii cu rang de subsecretari de stat şi un subprefect. Potrivit DNA, s-a menţinut rata mare a condamnărilor şi a celorlalte decizii prin care instanţele de judecată au stabilit vinovăţia, respectiv 90 la sută din totalul persoanelor faţă de care s-au pronunţat hotărâri defintve în 2012.
Elena Udrea crede că moţiunea ei e compatibilă cu a Monicăi Macovei
Candidatul la şefia PDL Elena Udrea susţine că vede posibilă o susţinere în turul II al alegerilor la Convenţia Naţională a PDL între moţiunea sa şi a Monicăi Macovei, care au "puncte comune". "Atât moţiunea mea, cât şi cea a colegei mele Monica Macovei au puncte comune referitoare la reforma din partid, referitor la mesajele pentru electorat. Cred că o susţinere în turul II între moţiuni este posibilă. Ce vă asigur este că, dacă ar fi un tur II, dacă nu voi câştiga din primul tur această competiţie, în mod cert nu voi susţine moţiunea lui Vasile Blaga", a spus Udrea. Întrebată, ulterior, ce va face dacă nu va câştiga funcţia de preşedinte al PDL, ea a răspuns că rămâne simplu membru al partidului. "Voi câştiga alegerile", a precizat însă Elena Udrea.
Convenţia Naţională a PDL, la care urmează să aibă loc alegeri interne, va avea loc în 23 martie. Până acum şi-au anunţat candidaturile la şefia PDL Vasile Blaga, Elena Udrea şi Monica Macovei.
Peste 2.000 de persoane au murit în 2012 în accidente rutiere
Anul trecut au murit 2.040 de persoane în urma accidentelor rutiere produse pe şoselele ţării, numărul fiind puţin mai mare decat în 2011, însă cu mult mai mic decat în anul de maxim 2008, arată datele prezentate de Poliţia Rutieră. În statisticile poliţiei au fost înregistrate în total 27.000 de accidente rutiere, în 10% dintre acestea fiind implicate maşini înmatriculate în străinătate. În 2012 s-au produs 9.355 de accidente rutiere grave în care au fost rănite aproape 8.900 de persoane. Numărul de decese s-a apropiat de 2.050, cu 1% peste 2011, însa cu 30% mai puţin decat în 2008 cand 3.000 de persoane şi-au pierdut viaţa pe şosele, arată datele Poliţiei. În 2008 şi numărul de răniţi a fost mai mare, peste 9.400, iar cel al accidentelor grave a trecut de 10.500. Ca şi cauze, viteza şi neatenţia pietonilor sunt cele mai importante.
Ghica şi Danileţ au atacat decizia revocare din CSM
Judecătorii Alina Ghica şi Cristi Danileţ au atacat la secţia de contencios a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) decizia Consiliului Superior al Magistraturii din 26 februarie prin care au fost revocaţi din funcţia de membri ai Consiliului. Cele două acţiuni au fost înregistrate ieri în instanţă, însă, deocamdată, ÎCCJ nu a stabilit un termen pentru judecarea celor două dosare.
Marţi, în urma votului plenului CSM, Alina Ghica a fost revocată cu 11 voturi pentru şi 7 împotrivă, în timp ce în cazul lui Cristi Danileţ s-au înregistrat 14 voturi pentru şi 4 împotrivă. Procedura revocării din CSM a celor doi judecători a fost declanşată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea şi Curtea de Apel Cluj.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
