Ponta scoate artileria grea
În urma demisiei anunţate ieri dimineaţă de Ioan Rus de la şefia Ministerului Administraţiei şi Internelor, premierul Victor Ponta a propus o mică remaniere guvernamentală. El i-a nominalizat ca miniştri pe Mircea Duşa la Interne, pe Radu Stroe ca ministru delegat pentru Administraţie Publică, pe Titus Corlăţean la Ministerul de Externe, pe Dan Şova pentru Relaţia cu Parlamentul şi pe judecătorul Mona Pivniceru la Justiţie. Ponta a precizat că propunerile au fost acceptate de către preşedintele interimar Crin Antonescu. Surse politice susţin că Andrei Marga, care a pierdut Ministerul de Externe, ar putea fi trimis ambasador în Germania.
Referitor la nominalizarea Monei Pivniceru pentru postul de ministru al Justiţiei, şeful Guvernului a arătat că aceasta este o persoană neimplicată politic, dar cu suficientă experiență în domeniul justiției.
Pivniceru: Mandatul lui Morar nu trebuie prelungit
Deşi Victor Ponta a susţinut ieri că Guvernul va evita disputele politice cu Traian Băsescu şi PDL, nominalizările făcute pentru portofoliile rămase libere sugerează exact contrariul. Mona Pivniceru, Dan Şova şi Radu Stroe s-au făcut remarcaţi tocmai în urma unor contre avute cu actualul preşedinte suspendat.
Judecătoarea Mona Pivniceru este membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Născută la Huşi, ea este judecător de 22 de ani şi a absolvit cursurile Facultăţii de Drept din Iaşi în 1982. Mona Pivniceru a devenit celebră pentru dispută verbală pe care a avut-o în 2009 cu preşedintele Băsescu la o şedinţă a CSM. Ea i-a reproşat şefului statului că a venit la CSM cu o opinie deja făcută, referitoare la protestele magistraţilor din acea perioadă, şi i-a cerut să-i asculte solicitările. Pivniceru mai declara, într-un interviu acordat România Liberă, că mandatul lui Morar în fruntea DNA nu ar trebui prelungit. De asemenea, în octombrie 2011, plenul CSM a sesizat inspecţia judiciară privind o serie de declaraţii făcute de Daniel Morar la TVR, printre cei mai nemulţumiţi fiind chiar Pivniceru. Inspecţia judiciară a contrazis-o.
Prietenă cu familia Costiniu şi "avocat" al procurorului Bălan
Pe 10 iulie 2012, CSM a adoptat o poziţie prin care cere ca, în perioada de interimar prezidenţial, să nu fie numiţi şefii la DNA şi la Parchetul General, decizie contestată de Mona Pivniceru. O zi mai tarziu, judecătoarea afirma că nu crede informaţiile referitoare la anchetarea procurorilor George Bălan şi Marcel Sampetru, acuzaţi şi-ar fi negociat şefia DNA şi a Parchetului General. Ea spunea că procurorul Bălan este "stupefiat" şi că nu ştie acuzaţiile care i se aduc, "iar la acest moment se afla în biroul său".
În aprilie 2010, Mona Pivniceru, judecător la Secţia civilă a ICCJ, a formulat o cerere de abţinere în procesul privind arestarea lui Cătălin Voicu motivand că se afla într-o relaţie de prietenie cu familia judecătorului Florin Costiniu, implicat şi el în caz.
La începutul anului 2011, revista Kamikaze scria că Mona Pivniceru locuieşte într-un imobil din zona Kiseleff - 1 mai, închiriat de către Camera de Comerţ şi Industrie a României de la RAAPPS cu aproape 3.000 de euro lunar. Locuinţa ar fi aparţinut şefului Camerei de Comerţ, avocatul ieşean Mihail Vlasov.
Monica Macovei a declarat ieri că Mona Pivniceru este un personaj exotic şi că, potrivit Constituţiei, trebuie să-şi dea demisia din funcţia de judecător care este incompatibilă cu "orice altă funcţie publică, deci şi cu cea de ministru".
De la "călcatul în picioare" a unei senatoare, la Relaţia cu Parlamentul
Social-democratul Dan Sova, jurist şi coleg de facultate cu Victor Ponta, s-a remarcat recent printr-o declaraţia prin care nega efectele pogromului de la Iaşi. Tot el a fost acuzat de fosta senatoare PDL de Iaşi, Mihaela Popa, în prezent colegă cu Şova în USL, că a ameninţat-o, în pauză unei emisiuni televizate, că o va "călca în picioare". Şi liberalul Radu Stroe este cunoscut ca adversar politic al lui Traian Băsescu, el având cu actualul preşedinte suspendat multe divergenţe în timp.
Corlăţean şi Dobre, puşi la zid de PNL. Vosganian, vădit interesat de DNA
O nouă stenogramă atribuită PNL şi datată 3 august a fost publicată ieri de junalistul Dan Tapalagă pe contul lui de Facebook. În aceste convorbiri, senatorul PNL de Iaşi, Varujan Vosganian, îi cere "veşti bune" lui Crin Antonescu despre Daniel Morar, procurorul şef al DNA.
Varujan Vosganian: "Spune-ne de Daniel Morar ceva... Numai de bine.
Crin Antonescu: În romană sau în engleză? Ca să ştiu să fac şi eu un efort...Da. Deci, mandatele lui Daniel Morar se prelungesc în mod legal de către ea (n.r. – Codruţa Kovesi) atata vreme cat decizia ministrului justiţiei de a nu face o altă propunere se produce.
Varujan Vosganian: Da' stai puţin, el poate fi demis, dacă după aceea lucrurile se normalizează, nu trebuie să mai stăm 7 luni cu el, nu?
Sorin Roşca Stănescu: Dar decizia asta nu se poate da de către preşedintele interimar?
Crin Antonescu: Nu, nu.
Relu Fenechiu: Toată lumea trebuie să înţeleagă, nu e vinovată Kovesi aici, aici e vinovat ministrul (n.r – Titus Corlăţean). Kovesi trebuie să pună un şef la DNA."
În aceeaşi şedinţă, preşedintele PNL Caraş Severin, Marcel Vela, cere retragerea sprijinului politic pentru ministrul Administraţiei Victor Paul Dobre, deoarece "Ministerul Administraţiei şi Internelor nu a fost alături de noi, alături de romani, alături de liberali".
Dan Tapalaga precizează că a verificat autenticitatea stenogramelor şi mai multe surse participante au confirmat că discuţiile au avut loc "cuvant cu cuvant".
Şeful de la Evidenţa Persoanelor, urmărit penal
n el este acuzat de abuz în serviciu după ce a trimis Curţii Constituţionale o adresă prin care nu îşi asuma "veridicitatea" listelor electorale permanente n CCR a precizat ieri că nu a cerut niciodată reactualizarea acestor liste n Ioan Rus, victimă a presiunilor făcute pentru schimbarea numărului de alegători?
Şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, chestorul Constantin Manoloiu, a fost pus ieri oficial sub acuzare, împotriva ofiţerului de poliţie fiind declanşată urmărirea penală pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. "Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, s-a reţinut faptul că învinuitul nu a respectat dispoziţiile legii pentru stabilirea măsurilor organizatorice privind referendumul naţional din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea preşedintelui României", arată Ministerul Public. Procurorii precizează că Manoloiu a trimis CCR o adresă
prin care arăta că MAI "nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deoarece această atribuţie revine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente(AEP)". Această adresă comunicată Curţii relevă "o îndeplinire defectuoasă cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu" din partea chestorului Manoloiu, cel care a semnat documentul, spun procurorii. Prin această faptă ar fi fost cauzată "o tulburare însemnată relaţiilor sociale privind evidenţa persoanelor cu drept de vot", mai spun anchetatorii.
Pe 2 august 2012, urmare a datelor contradictorii care au fost transmise în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate (INS, MAI şi AEP), Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri privind validarea referendumului.
"Mini-recensămantul", lăsat fără obiect
Curtea Constituţională a revenit ieri cu o adresă către Guvern în care precizează că a solicitat listele electorale permanente actualizate şi nu actualizarea listelor electorale. În anexa comunicatului CCR se arată că preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, "având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului", precizează că plenul "a solicitat Executivului listele electorale permanente, actualizate, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu". Confuzia privind solicitarea adresată Guvernului s-ar fi produs din cauza unei comunicări făcută de un judecător al Curţii, care i-ar fi dictat unui magistrat asistent cererea către Executiv, au declarat ieri surse oficiale. Astfel, s-ar fi cerut Guvernului "actualizarea listelor" de alegători şi "nu listele electorale permanente actualizate", precizează sursele citate.
Cu alte cuvinte, în lumina ultimelor precizări al CCR, "mini-recensămantul" dictat de Victor Ponta rămane fără obiect.
Ioan Rus îl acuză pe Crin Antonescu de presiuni
Ioan Rus a anunţat ieri dimineaţă că şi-a înaintat demisia de onoare din funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor, pentru că este un politician corect, iar în ultimele zile asupra lui au fost făcute presiuni începând de la Traian Băsescu şi continuând cu Crin Antonescu. El a mai spus că speră ca cei care vor veni după el la MAI să nu permită implicarea instituţiei în bătălii pentru putere. Rus a adăugat că, în opinia lui, referendumul a fost organizat suficient de bine, chiar bine" şi că el este un politician "onest, corect". El a anunţat că şi ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, şi-a înaintat demisia din funcţie. Ministrul demisionar a mai spus că nu poate accepta ca MAI să fie părtaş "la ceva ce nu înseamnă respectarea legii în România".
Înainte de a-şi anunţa demisia, Ioan Rus a explicat evoluţia numărului persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele electorale permante între alegerile locale şi referendumul pentru demiterea preşedintelui, menţionând că la cel de-al doilea scrutin au fost cu 21.366 mai puţine persoane.
Funeriu a demisionat de la Cotroceni
Consilierul prezidenţial Daniel Funeriu a declarat ieri că şi-a dat demisia, negând afirmaţiile potrivit cărora ar fi fost demis de Crin Antonescu. "Mi-am dat demisia pentru că nicio persoana onorabilă nu poate sta lângă Crin Antonescu. Tot ce a obţinut politic e bazat pe minciună şi fraudă, aşadar îl poate lua consilier pe Victor Ponta, simbolul fraudelor şi plagiatului din Europa", a afirmat Daniel Funeriu. Potrivit lui Funeriu, Antonescu trebuia "să ia poziţie faţă de modul abject în care guvernul Ponta a desfiinţat şi înfiinţat după plac comisii de etică, pentru a acoperi ceea ce o lume întreagă vede: un furt intelectual ordinar". Funeriu a mai spus despre preşedintele interimar că nu a făcut acest lucru, "deci este complice".
Daniel Funeriu a mai spus, tot despre Crin Antonescu, că trebuia să reacţioneze şi faţă de politizarea fără precedent a educaţiei şi faţă de propunerile ridicole de modificare a legislaţiei în învăţământ vehiculate de guvernul Ponta.
Cod portocaliul în sudul şi estul ţării
Meteorologii au emis o avertizare cod portocaliu de caniculă şi disconfort termic pentru Bucureşti şi 22 de judeţe din estul şi sudul ţării, unde temperaturile ajung până la 42 de grade, celelalte judeţe fiind avertizate cu cod galben. Avertizarea cod portocaliu de caniculă este valabilă pentru Bucureşti şi judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Olt, Vâlcea, Argeş, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Ialomiţa, Călăraşi, Brăila, Galaţi, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamţ, Iaşi şi Botoşani. În aceste zone, temperaturile maxime vor atinge frecvent 38 - 40 de grade şi izolat în Câmpia Română se vor înregistra 41- 42 de grade. Celelalte judeţe sunt avertizate cu cod galben, meteorologii precizând că valul de căldură va persista astăzi în sud, centru şi est.
Maine, temperatura aerului va scădea în toate regiunile, astfel încât doar în sudul ţării vor mai fi valori maxime de 35- 37 de grade.
Iliescu: Românii plecaţi din ţară să nu mai fie în listele permanente
Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, a declarat ieri că vede necesară elaborarea unei legi "care să statueze că românii plecaţi din ţară mai mult de şase luni, eventual un an, trebuie să fie scoşi din listele electorale permanente". "Noi am pierdut în mod natural, anual, între 100.000 şi 200.000 de oameni. La asta s-a adăugat, după 2004, mai ales după 2008, exodul masiv de români spre Europa - două-trei milioane", spune Iliescu, potrivit căruia, însumând aceste date, în România, la ora actuală, au rămas cel mult 15-16 milioane de alegători. "Acesta este bazinul nostru electoral. Astfel, cele opt milioane de votanţi de la referendum, nu sunt 50 la sută, ci aproape 60 la sută din cifra reală a românilor cu drept de vot, din ţară", susţine fostul preşedinte. Ion Iliescu consideră că, în aceste condiţii, unul din învăţămintele pe care guvernul Ponta şi societatea românească ar trebui să le tragă este statuarea prin lege a faptului că românii plecaţi din ţară mai mult de şase luni - eventual, de un an - nu vor mai face parte din listele electorale permanente. "Aceşti oameni au dreptul, dacă sunt întâmplător în ţară, să se înscrie pe liste suplimentare şi să voteze; afară, dacă merg la ambasade ori consulate, să voteze acolo. Atât. Să nu afecteze voturile celor care sunt statornici, votanţi permanenţi în România", a declarat Ion Iliescu.
Nou ministru pentru Mediul de Afaceri
Lucian Isar a demisionat ieri din funcţia de ministru delegat pentru Mediul de Afaceri. Vicepreşedintele PNL Mihai Voicu a confirmat aseară informaţia şi a precizat că demisia acestuia a intervenit "din motive strict personale". Voicu a menţionat că el este cel care va prelua acest portofoliu, propunerea fiind aprobată în şedinţa PNL. Decizia lui Isar vine în contextul remanierii guvernamentale de ieri.
xxxxxxxx
