MOZAIC NATIONAL: Ponta le-a pus gand rău "căpşunarilor"
Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate ar trebui scoşi din listele electorale din România dacă trăiesc efectiv în altă ţară, a declarat vineri premierul Victor Ponta. El a revenit ulterior printr-un comunicat de presă al Guvernului în care a susţinut că aceştia îşi vor păstra dreptul de vot. "Cine nu se află pe listele electorale nu înseamnă ca nu are drept de vot. Clarificarea acestei situaţii este necesară pentru a răspunde solicitărilor primite din partea Curţii Constituţionale din România. Din punctul de vedere al Guvernului, în conformitate cu legea, toţi cetăţenii români au drept de vot şi trebuie incluşi în calculele privind cvorumul, alături de cei din listele electorale permanente, Curtea Constituţională fiind cea care va decide cu privire la acest lucru", a precizat Guvernul. "La Evidenţa Populaţiei, cei care au evidenţa informatizată a persoanei, apar 500 de mii - 490.000 de cetăţeni romani cu domiciul în străinătate. Dacă sunt mai mulţi, e o realitate dar nu o avem înregistrată. Este datoria autorităţilor publice locale de a actualiza aceste liste", a mai spus vineri Ponta.
Actualizarea listelor electorale presupune organizarea unui "mini-recensămant". A spus-o vineri într-un interviu la RFI ministrul de Interne, Ioan Rus. El a explicat că romanii vor fi vizitaţi acasă de un om al Primăriei şi că întreaga procedură va dura "trei secunde". La nivelul comunităţilor rurale, de exemplu, întrebi vecinul: «mă, Popescu Vasile există?». «Există de-adevăratelea». Acolo, dacă merg primarul şi caţiva locuitori de nădejde ai satului, rezolvă asta în trei zile, în fiecare sat. La oraş va fi mai complicat. O să vedem. Am cerut tuturor primăriilor, prefecţilor, pană marţi să ne dea şi sugestii şi eventuale probleme care ei anticipează că pot apărea, astfel încat să le putem rezolva",
Care este miza?
Pe lista electorală permanentă în baza căreia s-a organizat referendumul erau trecuţi 18.292.464 votanţi, conform BEC, din care au votat 8.459.053, adică 46,24%. Dacă din totalul votanţilor scădem 490.000 (adică numărul menţionat de Victor Ponta), rezultă că lista electorală permanentă va avea 17.802.464 votanţi. Raportat la acest total, numărul voturilor exprimate reprezintă 47,51%, adică o creştere semnificativă a prezenţei la vot. Reamintim că pentru validarea referendumului de demitere a lui Traian Băsescu e nevoie ca numărul voturilor exprimate să reprezinte minimum 50% plus unu din totalul alegătorilor înscrişi pe listele permanente.
PDL: Planul USL este să scoată 1,4 milioane de persoane de pe liste
Răspunsul PDL nu s-a lăsat aşteptat. Prim vicepreşedintele partidului Cezar Preda a apreciat că Victor Ponta a spus vineri "o nouă prostie fără margini", şi anume că cetăţenii români care domiciliază în străinătate trebuie scoşi de pe listele permanente. "Domnul prim-ministru, cine are CNP românesc nu poate fi scos de pe listă oriunde ar domicilia şi oriunde s-ar afla. Continuaţi în spatele uşilor închise să spuneţi altceva decât ce spuneţi oficial. Aţi transmis acest ordin autorităţilor locale şi prefecţilor în teleconferinţă şi vă somăm să retrageţi în acest moment acest ordin ilegal de a se modifica listele electorale cu cei care au dreptul legal să fie pe listele electorale. Transmitem USL că actualizarea listelor electorale are reguli foarte stricte şi nu numai cele de a număra morţi şi de a da afară din listă copiii, fraţii sau părinţii noştri care au plecat pentru o lună sau mai mult să muncească în străinătate", a susţinut Cezar Preda. El a arătat că PDL are experienţa conducerii Ministerului de Interne şi că nu pot fi diferenţe mai mari de 0,1% atunci când se face reactualizarea listelor electorale, liste care în general sunt actualizate periodic. Cezar Preda a mai spus că prima acţiune a lui Victor Ponta a fost să scoată de pe liste "tot ce se poate", deoarece planul USL este să micşoreze listele cu 1,4 milioane de oameni pentru a împiedica revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni.
Băsescu: "Revenirea la Cotroceni nu mai este principala mea miză"
Preşedintele suspendat Traian Băsescu a afirmat, vineri, că pentru el revenirea la Palatul Cotroceni nu mai este principala miză, mai important fiind ca instituţiile să constate dacă la referendum s-au produs fraude. Totodată, el a glumit cu jurnaliştii, întrebându-i de ce nu sunt la numărat de cetăţeni împreună cu ministrul de Interne, Ioan Rus.
De asemenea, Băsescu i-a atras atenţia şefului de la Evidenţa Populaţiei, chestorul Constantin Manoloiu, că "a minţit" ori înainte, ori după referendum, transmiţându-i: "Nu ştiu dacă-i bine, domnul chestor! Mă tem că eu v-am făcut chestor". "Pe data de 2 august, Ioan Rus a dat dispoziţia să blocheze decizia CCR. Chestorul nu a făcut decât să se execute. Dar ei trebuiau să ştie următorul lucru, cazul Năstase: omul politic care a dat dispoziţia a luat 2 ani de închisoare, iar funcţionarul care a executat a primit 7 ani. Cred că domnul chestor nu a învăţat nimic din cazul Năstase", a mai spus Băsescu.
Curtea Constituţională (CC) a anunţat vineri că s-a decis preschimbarea termenului stabilit pentru examinarea respectării procedurii pentru organizarea referendumului din 12 septembrie în 31 august, în vederea asigurării soluţionării cu celeritate a cauzei.
De la Protecţia Consumatorului la Autoritatea Electorală
Preşedintele interimar, Crin Antonescu, l-a numit, vineri, în funcţia de vicepreşedinte al AEP pe Dan Vlaicu, fost preşedinte al ANPC, pentru un mandat de opt ani. Dan Vlaicu a fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, în perioada guvernării Tăriceanu. Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un preşedinte, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţă comună. Preşedintele este ajutat de doi vicepreşedinţi, cu rang de secretar de stat, unul numit de preşedintele României, iar celălalt de primul-ministru.
La spital, ca la hotel
Coplata, stabilită în funcţie de categoria unităţii sanitare
Pacienţii internaţi în spital mai mult de o zi vor da, la externare, o coplată între 40 şi 80 de lei, în funcţie de categoria unităţii sanitare, cu excepţia copiilor, gravidelor şi a pensionarilor cu venituri mici, potrivit unui proiect de HG elaborat de Ministerul Sănătăţii.
Coplata va fi percepută în asistenţă medicală primară, asistenţă medicală ambulatorie de specialitate, inclusiv recuperare, medicină fizică şi balneologie, cât şi asistenţă medicală spitalicească. Potrivit proiectului, asiguraţii vor da coplată pentru serviciile medicale spitaliceşti acordate atât prin spitalizare de zi, cât şi prin spitalizare continuă, prevăzute în pachetul de servicii medicale de bază şi în pachetul facultativ în asistenţa medicală cu excepţia serviciilor medicale spitaliceşti acordate în secţiile de îngrijiri paliative, a internărilor obligatorii pentru bolnavii psihici din anumite categorii. Astfel, pentru serviciile medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi coplata este de 60 de lei la categoriile I şi I M (cea mai înaltă pentru spitalele monospecialitate), 50 de lei la categoriile II şi II M, 40 de lei la categoria III, 30 de lei la categoria IV şi 20 de lei la categoria V şi la spitalele neclasificabile. În unităţile care sunt autorizate de Ministerul Sănătăţii să acorde servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare de zi şi care nu acordă servicii medicale în spitalizare continuă, coplata este de 20 de lei, conform proiectului.
Pentru spitalizarea continuă, nivelul coplăţii este de 80 de lei la categoriile I şi I M, 70 de lei la categoriile II şi II M, 60 de lei la categoria III, 50 de lei la categoria IV şi 40 de lei la categoria V şi la spitalele neclasificabile.
Potrivit proiectului, nivelul minim al coplăţii se încasează pentru consultaţiile acordate de medicul fără grad profesional şi cu grad profesional specialist şi este de 4 lei pe consultaţie, iar cel maxim, care se încasează pentru consultaţiile acordate de medicul cu grad profesional primar, este de 5 lei pe consultaţie.
Dacă se efectuează una până la cinci analize de laborator, nivelul coplăţii este de 5 lei. Dacă sunt efectuate între şase şi 10 analize de laborator, nivelul coplăţii este de 10 lei, iar pentru mai mult de 10 analize, de 20 lei.
În asistenţa medicală ambulatorie, coplata pentru radiologie, imagistică medicală şi explorări funcţionale este de 5 lei, prevede acelaşi proiect.
Pentru investigaţii de înaltă performanţă din ambulatoriul de specialitate, nivelul coplăţii va fi următorul: RMN nativ - 150 de lei, RMN cu substanţă de contrast - 250 de lei, CT nativ - 100 lei, CT cu substanţă de contrast - 150 de lei, angiografie - 80 de lei şi scintigrafie - 100 de lei. Toate tarifele de coplată sunt valabile pentru servicii oferite în baza unui bilet de trimitere.
A încetat din viaţă pianista Mihaela Ursuleasa
Pianista Mihaela Ursuleasa a fost găsită decedată în apartamentul ei din Viena, joi, de către impresara artistei, Andreea Butucariu. Poliţia austriacă exclude ipoteza de sinucidere sau crimă în cazul decesului, indicând drept cauză probabilă o "hemoragie cerebrală".
Mihaela Ursuleasa trebuia să susţină două concerte la Bucureşti, cu Orchestra Naţională de Tineret, care au fost anulate din cauza stării de sănătate a artistei. De asemenea, ea trebuia să concerteze, pe 4 august, în sala mare de la Konzerthaus Berlin, alături de Orchestra Naţională de Tineret, în cadrul Young Euro Classic, cel mai important festival internaţional pentru orchestre de tineret. Născută pe 27 septembrie 1978, Mihaela Ursuleasa a avut şansa, la vârsta de 13 ani, să fie ascultată de celebrul dirijor Claudio Abbado, care i-a oferit posibilitatea de a-şi construi întreaga pregătire muzicală printr-o bursă de studii la Viena, la clasa profesorului Heinz Medjimorec. Momentul decisiv al carierei sale a fost câştigarea marelui premiu la una dintre cele mai importante competiţii internaţionale, "Clara Haskil", din Elveţia - în 1999. În anul 2006, San Francisco Chronicle spunea despre Mihaela Ursuleasa că este "un fel de Beethoven".
Caniculă în weekend
Capitala şi 26 de judeţe din estul, sudul şi vestul ţării vor fi sub cod galben de caniculă de sâmbătă până luni. Potrivit avertizării transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie, vremea va fi caniculară în sudul şi sud-estul ţării, "unde se vor înregistra frecvent valori termice de 35 - 38 de grade şi pe arii restrânse, în Câmpia Română, chiar 39 de grade". Duminică şi luni, valul de căldură va cuprinde şi regiunile vestice. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi pragul critic de 80 de unităţi al disconfortului termic, la început în zonele de câmpie, apoi şi în cele de deal şi de podiş. Codul galben de caniculă a fost emis pentru Bucureşti şi judeţele Iaşi, Vaslui, Bacău, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş, Arad şi Bihor. Canicula va persista şi în prima parte a săptămânii viitoare, a precizat Administraţia Naţională de Meteorologie.
Contabilă la ADR, reţinută pentru o fraudă de 1,8 milioane de euro
O contabilă a Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi a societăţii IRCETT a fost reţinută, joi, de procurorii anticorupţie clujeni pentru că în complicitate cu soţul ei a falsificat ordine de plată în valoare de 1,8 milioane de euro, transferând banii în contul unei firme a familiei sale.
Potrivit DNA, Cosmina Druţă a profitat de calitatea de angajată a ADR Nord -Vest şi SC IRCETT SA, astfel încât, în perioada ianuarie 2011-iulie 2012, cu complicitatea soţului său, Naica Vasile, a falsificat ordine de plată în baza cărora suma totală de 7.667,212,88 lei (1,8 milioane euro) a fost transferată din contul celor două instituţii la care era contabil în contul SC VANGHER SRL, societate la care era asociat şi administrator
Ministrul german de Interne: "Intrarea Romaniei în Schengen, imposibilă în acest moment"
România şi Bulgaria ar putea să nu fie pregătite să adere la Spaţiul Schengen anul acesta, chiar şi parţial, cu spaţiul aerian şi maritim, a declarat ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich pentru cotidianul Rheinische Post. "Cred că deschiderea frontierelor pentru România şi Bulgaria este imposibilă la acest moment", este citat Friedrich.
Germania şi Franţa au propus anterior un plan de aderare a celor două ţări în doi paşi care propunea aderarea cu spaţiul aerian şi maritim şi amânarea unei decizii cu privire la frontierele terestre, precizează publicaţia germană, citată de Bloomberg.
Codruţa Kovesi i-a prelungit mandatul lui Daniel Morar la şefia DNA
Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a dispus, vineri, prelungirea delegării lui Daniel Morar în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), începând din 13 august, pentru şase luni.
Conform procedurii, Daniel Morar şi-a înaintat, joi, consimţământul de a rămâne în poziţia de şef al DNA până la desemnarea unui succesor, potrivit unor surse judiciare. Având în vedere că ministrul Justiţiei nu a făcut încă o propunere de numire în funcţia de procuror şef al DNA, delegarea lui Daniel Morar în această funcţie putea fi prelungită, potrivit legii, pentru încă şase luni.
Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, declara, în 19 iulie, că numirea procurorului şef al DNA trebuie făcută într-o perioadă de calm, de pace, iar în condiţiile în care vremurile sunt "prea fierbinţi", orice propunere avansată acum va produce scandal, va fi contestată.
Raportul Comisiei Europene (CE) privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare notează că "viitoarele numiri în funcţie a noului procuror general şi a procurorului şef al DNA vor fi indicatori esenţiali privind caracterul durabil al reformei".
