Mozaic national: Strategia USL:
Şedinţele au avut loc în perioada 10 - 19 iulie, şef de campanie fiind deputatul liberal Relu Fenechiu. Ziaristul Dan Tapalagă scrie, pe contul său de Facebook, că "surse liberale garantează autenticitatea discuţiilor".
În aceste stenograme, Relu Fenechiu propune o întalnire cu "presa noastră" pentru a stabili "un target": "Mă interesează să focusăm pe demitere, fără polemici". "Nu vor face emisiuni la comandă. Trebuie să le dăm teme de atac pe golaniile din ministere", explică deputatul PNL. Dan Motreanu precizează: "Antena 3 trebuie să fie acolo zilnic să transmită, mesajele noastre să fie de atac, nu de apărare". Într-o altă şedinţă, Daniel Chiţoiu întreabă: "Din societatea civilă pe cine chemăm?". Un participant îi răspunde: "Gică Hagi, Piţurcă, Dan Bittman, Felicia Filip, Mircea Badea, Radu Tudor, Stelian Tănase, Dinescu, Ciutacu, Mălăele, prezentatori Morar şi Buzdugan? Eu pot să vorbesc cu Ciutacu, Mălăele, Dinescu".
În 14 iulie, Bogdan Teodorescu preciza că mai este nevoie de 1,7 milioane de voturi pentru validarea referendumului, în condiţiile în care "în cel mai rău caz raportul va fi de 60:40". Liberalul Stejărel Olaru a subliniat că "dacă mărim numărul de secţii de votare e posibil să mai caştigăm 100.000 de voturi".
În aceeaşi şedinţă, sociologul Bogdan Teodorescu, cunoscut ca un apropiat al USL, a declarat: "MRU trebuie dat în judecată, trebuie atins, e la 35% încredere".
"O echipă care să se ţină după el şi să-i pună întrebări incomode"
Dan Mihalache: "Propun să lansăm această provocare pentru intelectualii lui Băsescu – Băsescu turnător, Pleşu a zis că a găsit o notă informativă.
Relu Fenechiu: Putem arunca pe piaţă prima parte a discursului lui Pleşu.
Mihalache: Dar să facem una şi înainte, cu mesajele pe care le-am discutat pană acum. Nu poţi organiza o echipă care să se ţină după el şi să-i pună întrebări incomode?
Terţ: Am deja, sunt acolo."
Fenechiu: "Trebuie să facem în fiecare zi, prin rotaţie cu PSD, o temă pentru o pagină din Jurnalul Naţional".
Eugen Nicolaescu: "Ar trebui transmis la Antena 3 să includă în toate promo-urile îndemnul de a merge la vot"
Alex Murariu: "Avem o temă de atac pe gestul lui Băsescu cu flacăra, care confroma Cartei Olimpice nu are voi să fie folosită electoral.
Daniel Chiţoiu: Vorbesc eu cu Cristian Ţopescu."
Năstase se simte "mai bine"
Adrian Năstase, condamnat la doi ani de închisoare în dosarul "Trofeul calităţii", a fost adus, ieri dimineaţă, la Curtea de Apel Bucureşti. La intrarea în sediul instituţiei, fostul premier nu a făcut declaraţii, el spunând doar că se simte mai bine. Năstase a fost aplaudat de unele dintre persoanele prezente. La Curtea de Apel au fost prezenţi soţia şi fiul cel mare al lui Adrian Năstase, precum şi rude şi prieteni ai acestuia. În faţa magistraţilor, fostul premier şi-a retras recursul, considerând că nu mai este cazul să ţină o contestaţie în cazul unei decizii care şi-a produs efectele. De asemenea, avocaţii acestuia au cerut instanţei să constate ca executate şi cele şase zile în care Năstase a stat internat la Spitalul Floreasca, înainte de a fi dus la Penitenciarul Spital Rahova. Avocatul Ion Cazacu spus că fostul lider PSD este în monitorizare medicală, ia peste 20 de pastile, iar după vindecarea rănilor de la gât, rămân celelalte boli de care suferă. "Se află la secţia de cardiologie la Jilava. Este o secţie medicală, sunt acolo medici specialişti cardiologi", a precizat Ion Cazacu. Administraţia Naţională a Penitenciarelor a precizat ieri că Adrian Năstase a fost dus la Curtea de Apel Bucureşti fără cătuşe întrucât nu prezinta "risc pentru siguranţa penitenciarului".
În 26 iunie, Tribunalul Bucureşti a constatat că nu există niciun impediment de punere în aplicare a mandatului de executare a pedepsei de doi ani de închisoare în cazul fostului premier. Decizia a fost contestată de avocaţii lui Năstase, recursul fiind retras ieri.
"Butoane" şi fostul iubit al Ginei Pistol, reţinuţi de procurori
Patruzeci de persoane, printre care şi Octavian Grecu, zis Butoane, au fost reţinute ieri pentru 24 de ore, de procurorii DIICOT, în dosarul evaziunii fiscale de peste 40 de milioane de euro pe an. Procurorii emiseseră anterior ordonanţe de reţinere pentru fostul iubit al Ginei Pistol, omul de afaceri de origine libaneză Nicole Saikaly, şi pentru Daniel Niţu, director la firma acestuia. Potrivit unor surse judiciare, toţi cei şase reţinuţi au refuzat să dea declaraţii în faţa anchetatorilor.
După emiterea ordonanţelor, cei reţinuţi au fost scoşi din sediul DIICOT şi duşi în arest. Ei urmează să ajungă în faţa instanţei, cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile. Fiica senatorului PSD Cezar Măgureanu, Raluca Găzdac, a fost lăsată să plece, fiind însărcinată în luna a patra.
Nicole Saikaly era lider al unui palier din circuitul evazionist care îi mai includea, printre alţii, pe ginerele şi fiica senatorului Cezar Măgureanu, Sorin şi Raluca Găzdac, dar şi opt bulgari, potrivit unor procese verbale ale procurorilor.
Grupul infracţional era specializat în obţinerea unor importante sume importante de bani în urma derulării unor operaţiuni de import sau achiziţii intracomunitare cu diverse bunuri, în scopul obţinerii ilegale de TVA.
În acest caz, DIICOT a făcut, marţi dimineaţă, 256 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Giurgiu, Argeş, Ilfov, Buzău, Gorj, Dolj, Timiş, Bihor, Constanţa şi Vâlcea.
Tichete de masă pentru bolnavii de TBC?
Ministerele Sănătăţii şi Muncii analizează posibilitatea acordării unor bonuri de masă pentru persoanele bolnave de TBC care nu au venituri, potrivit consilierului ministerial Geza Molnar.
România are, din 1996, un program naţional de tuberculoză. În 2002, incidenţa acestei maladii era cea mai crescută din Europa, respectiv 142 de cazuri la suta de mii de locuitori, care a scăzut la 93 la suta de mii de locuitori în 2011, conform datelor statistice. "Numărul cazurilor de tuberculoză multi-drog rezistentă reprezintă cam 2,9 la sută din totalul cazurilor noi din 2011", a precizat Molnar.
"În ultimii zece ani, asistăm la endemie de tuberculoză de tip estic. Dacă ne comparăm cu Bulgaria, Ungaria, Polonia, sigur că incidenţa cazurilor noi şi a deceselor este de jumătate sau treime în aceste ţări faţă de România, dar scăderea lentă a îmbolnăvirilor la nivel naţional este o realitate. Tuberculoza are trend în scădere, ca incidenţă şi mortalitate specifică. Dar, în dispensarele de profil, vin în medie doi pacienţi pe zi, cu tuberculoză în îngrijire. Mai mult, în spitale de acelaşi grad din acelaşi judeţ, costul per bolnav este diferit, în unele este de 511 lei, în altele, 1.374 lei sau între 79 şi 210 de lei", a mai spus Geza Molnar. La rândul său, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Forin Mihălţan, a admis că problemele privind TBC nu ţin de logistică sau de medicaţie, ci de asigurarea izolării bolnavului. "Bolnavii merg la dispensar două luni pentru tratament, apoi nu mai merg. Nu putem face abstracţie de aceşti bolnavi. Tuberculoza voiajează în străinătate", a mai spus Mihălţan.
Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi-a recăpătat o parte din atribuţii
Guvernul a redat Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) dreptul de a sesiza organele de cercetare penală când sunt identificate crime şi abuzuri politice comise în intervalul 1945-1990. Procedura a fost reglementată prin modificarea, în şedinţa de ieri a Guvernului, a cadrului legal de funcţionare a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. "Principala modificare vizează dreptul IICCMER de a sesiza organele de cercetare penală când sunt identificate crime şi abuzuri politice comise în intervalul 1945-1990. În cadrul Institutului vor putea lucra procurori şi personal specializat din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor", se arată într-un comunicat al institutului.
IICCMER are dreptul să adune date, documente şi mărturii cu privire la toate acţiunile care au lezat drepturile şi libertăţile omului în anii regimului comunist şi, pe baza acestora, sesizează organele de cercetare penală, indiferent de timpul şi de circumstanţele în care acestea s-au petrecut.
Modificarea a fost operată de Executiv după ce Institutul a pierdut în februarie 2010 dreptul de a sesiza organele de cercetare penală în cazul în care ar fi fost identificate crime şi abuzuri politice din perioada comunistă.
