Ponta s-a trezit singur la Bruxelles
Preşedintele Traian Băsescu s-a declarat ieri "împiedicat" să-şi exercite atribuţiile constituţionale. "Vă mărturisesc că nu este cea mai veselă zi din mandatele mele de preşedinte al României, pentru că este prima dată în opt ani de exercitare a funcţiei când sunt împiedicat să-mi exercit atribuţiunile constituţionale", a spus el, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
Şeful statului a explicat că este pentru prima dată în perioada post-decembristă când un prim-ministru îşi asumă prerogativele şefului statului, adăugând că România "este legitim prezentă la Consiliul European, dar nelegitim reprezentată". El a menţionat că a decis să nu meargă la Consiliul European de la Bruxelles pentru că ar fi fost o situaţie stânjenitoare, inclusiv pentru partenerii noştri europeni.
Băsescu a dezvăluit că l-a sunat premierul Victor Ponta, în jurul orei 12, pentru a-i cere să-i aprobe un mandat la Consiliul European. "Nu a venit să discutăm un mandat. M-a anunţat doar că se duce. Astăzi în jurul orei 12, ora României, mi-a dat un telefon să-i aprob un mandat", a declarat Băsescu, la Palatul Cotroceni. Întrebat dacă i-a aprobat mandatul lui Ponta, Băsescu a spus că deocamdată nu l-a primit.
"În al doilea rând, mandatul pentru Consiliul de astăzi este extrem de complicat şi vă garantez că, privind la delegaţia cu care a mers şi ştiind subtilităţile Consiliului, sunt convins că nu au înţeles mandatul pentru Consiliul European de astăzi", a susţinut preşedintele.
Cinci plangeri la Parchetul curţii supreme împotriva lui Ponta şi Marga
Şeful statului a afirmat pe un ton categoric că nu intenţionează să depună plângere penală împotriva premierului Victor Ponta. Totuşi, ieri, cinci reclamaţii privindu-i pe Ponta şi Marga au fost transmise prin e-mail la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care urmează să le analizeze, înregistreze şi să le repartizeze procurorilor pentru verificări, spun surse oficiale. Reclamaţiile se referă la situaţia generată de plecarea primului-ministru Victor Ponta la Bruxelles în locul preşedintelui. Niciuna din sesizări nu încadrează faptele reclamate în prevederile vreunei infracţiuni, iar una dintre ele ar fi fost scrise de o persoană, care nu şi-a declinat identitatea, ci scriind doar că are 70 de ani. O altă sesizare ar fi formulată de o femeie ce scrie că locuieşte în Hiroshima. Trei dintre sesizări îl vizează pe Ponta, una pe Marga, iar alta se referă la ambii demnitari.
Preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a recunoscut că europenii sunt "îngrijoraţi faţă de prezent şi nesiguri faţă de viitor"
Un Consiliu European mai important decat altele
Reuniunea Consiliului European este una în care se discută "subiecte foarte, foarte importante pentru viitorul României, iar eu voi încerca să reprezint cât mai bine interesele noastre ca ţară, iar bineînţeles, la întoarcere, voi informa Preşedintele şi Parlamentul asupra deciziilor adoptate", a declarat ieri, la Bruxelles, premierul Victor Ponta, la sosirea la sediul Consiliului European.
Şefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană s-au reunit ieri după-amiază la Bruxelles pentru a adopta "Pactul pentru creştere şi locuri de muncă", a lansa faza finală a negocierilor pentru viitorul cadru financiar multianual 2014-2020 şi a acorda oficial Muntenegrului statutul de candidat la aderarea la UE.
În invitaţia adresată statelor membre, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, menţionează că provocarea la acest summit al UE este de a da, "mai mult ca oricând, un semnal într-o manieră clară şi concretă că facem tot ce este necesar pentru a răspunde crizei". Liderii celor 27 de state membre trebuie în special să aprobe un pact pentru creştere de 120 de miliarde de euro şi să pună bazele pentru o uniune consolidată, în special pe plan bancar, dar şi să găsească soluţii imediate pentru a limita creşterea ratelor dobânzilor care afectează Spania şi Italia.
Discuţiile au început cu o dezbatere despre viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene (2014-2020), la aceasta participând şi preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. Principalele aspecte în discuţie se referă la modul în care viitorul cadru financiar multianual poate contribui la creştere şi crearea de locuri de muncă în UE şi cum ar trebui alocate cu prioritate cheltuielile între diverse politici ale Uniunii.