Mozaic national: Solarul, la fel de periculos ca drogurile
Anunţul a fost făcut ieri de preşedintele Societăţii Române de Medicină Estetică şi Dermatologie Cosmetică şi Chirugicală, Mihaela Leventer. "Nu este nicio diferenţă între statul la solar, fumatul şi consumul de droguri. Toate au riscuri vitale. Evitarea acestor situaţii riscante ar îmbunătăţi semnificativ speranţa de viaţă sănătoasă", a subliniat Leventer, citând un studiu al Skin Center Foundation. Persoanele care stau la solar periodic prezintă un risc cu 74 la sută mai mare să facă melanom decât cele care nu fac asta. Riscul celor care se bronzează la solar este, de asemenea, de 2,5 ori mai mare să facă un carcinom scuamos, respectiv de 1,5 ori mai mare să dezvolte un carcinom bazocelular, se mai precizează în acelaşi studiu. În ciuda riscurilor asociate cancerului de piele, solarul nu duce lipsă de clienţi. "Industria solarelor reprezintă o afacere estimată la cinci miliarde de dolari pe an", a precizat, Leventer citând studiul american.
Conform estimărilor SRMEDCC, incidenţa apariţiei unei forme de cancer de piele la maturitate creşte cu 15 la sută în cazul celor care au apelat la şedinţe la solar, în comparaţie cu cei care nu au fost expuşi.
Romanii acuză corupţia dar susţin şpaga pentru medici
Corupţia este considerată, după lipsa locurilor de muncă, cea mai gravă problemă a României, 87,5 la sută din populaţie apreciind că nivelul acestui fenomen este "ridicat" sau "foarte ridicat", potrivit unui studiu prezentat ieri la MAI. Procentul celor care consideră nivelul corupţiei ca fiind "ridicat" sau "foarte ridicat" este extrem de mare şi în rândul reprezentanţilor administraţiei publice locale (75,8%). Pe de altă parte, aceleaşi categorii de respondenţi agreează oferirea şi primirea de cadouri la medic, 70 la sută din populaţia generală şi 71,7 la sută din reprezentanţii administraţiei publice locale declarându-se de acord cu această practică. În schimb, în ceea ce îi priveşte pe funcţionarii publici, nouă din zece cetăţeni sau reprezentanţi ai autorităţilor publice locale nu sunt de acord cu oferirea de bani sau cadouri în schimbul rezolvării unor probleme. Potrivit şefului Unităţii Centrale pentru Reforma Administraţiei Publice, Petru Ţăgorean, populaţia face, uneori, confuzie între corupţie şi abuz în serviciu, iar alteori însăşi conduita cetăţeanului este de natură a stimula actul de corupţie.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 4.522 de persoane din populaţia cu vârsta de peste 18 ani, respectiv pe unul de 9.823 de persoane din rândul angajaţilor şi al reprezentanţilor autorităţilor publice locale.
Gheorghe Falcă, achitat pentru luare de mită
Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, a fost achitat ieri de Tribunalul Alba în dosarul în care era judecat pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Decizia instanţei nu este definitivă. Tribunalul Alba a decis, totodată, achitarea celorlalte trei persoane judecate în acest dosar, fiind vorba despre Francisc Demeter, administrator al SC Elecon Plus SRL Arad, Radu Gavril Vasil, director al aceleiaşi firme, şi Florica Mioara Popa, şef Serviciu administrare patrimoniu în cadrul Primăriei Arad.
Anchetatorii au stabilit că, în cursul lunii martie 2005, în calitate de primar al municipiului Arad, Gheorghe Falcă, ar fi primit de la Francisc Demeter şi de la Radu Vasil un imobil mai valoros cu 111.550 de euro decât apartamentul dat la schimb. Această tranzacţie s-ar fi efectuat pentru ca, în schimb, primarul Falcă să-i favorizeze pe cei doi presupuşi mituitori în obţinerea, la un preţ subevaluat, a unui teren aparţinând Consiliului Local Arad, situat în centrul oraşului.
Poluare pe râul Cotmeana
Râul Cotmeana din judeţul Argeş a fost poluat pe o lungime de patru kilometri după ce o conductă magistrală de ţiţei s-a spart, ieri, în zona localităţii Samara. Inspectorul şef al Gărzii de Mediu Argeş, Ioan Ene, a declarat că ţiţeiul s-a răspândit rapid în apele râului şi pe malurile acestuia, afectând flora şi fauna. "Este vorba despre o poluare masivă. Este un incident grav provocat de coroziunea conductei, veche de 30 de ani. Amenda poate să ajungă până la 100.000 de lei pentru poluator, dar important este acum să acţionăm pentru ca această poluare să aibă consecinţe cât mai mici pentru mediu, floră şi faună, să limităm proporţiile ei", a spus Ioan Ene. El a precizat că societatea poluatoare, respectiv Petrom OMV, este obligată să readucă zona afectată la stadiul iniţial, pe cheltuiala proprie.
Râul Cotmeana se varsă în râul Argeş.
Taxa pe bogăţie, respinsă definitiv de parlamentari
Proiectul de lege iniţiat de UNPR referitor la instituirea unei taxe de solidaritate din impozitarea averilor mari a fost respins, ieri, de Camera Deputaţilor. Liderul deputaţilor UNPR, Eugen Nicolicea, i-a criticat pe parlamentarii fostei coaliţii de guvernare pentru că nu şi-au respectat promisiunea faţă de UNPR de a vota acest proiect de lege. "Fosta coaliţie, ani de zile, a stat la guvernare cu voturile membrilor UNPR care au dat acest vot pentru stabilitatea României şi, bineînţeles, că nu s-au ţinut de cuvânt şi după ce au căzut de la putere şi-au arătat adevărata faţă şi nu au votat această lege", a spus spus reprezentantul UNPR despre foştii săi parteneri de guvernare. Nicolicea le-a mulţumit, în schimb, reprezentanţilor PSD pentru că au votat proiectul şi au respectat astfel protocolul încheiat între PSD şi UNPR. "Nu aveam nicio pretenţie faţă de PNL, care a spus întotdeauna că nu va vota această lege", a mai spus Nicolicea.
Şi Senatul a respins proiectul, în urmă cu un an, iar Camera Deputaţilor este forul decizional.
Toate conversaţiile telefonice şi pe internet, la mîna statului
Camera Deputaţilor a adoptat ieri legea privind reţinerea datelor cu caracter personal care apar în reţelele de telefonie şi internet, cunoscută ca legea "Big Brother". Decizia a fost luată cu 197 voturi pentru, 18 împotrivă şi 13 abţineri. Proiectul de lege iniţial a fost modificat în Comisia juridică, una dintre modificări vizând reducerea termenului de stocare a datelor de trafic de la un an la şase luni. O altă modificare a proiectului de lege prevede că organele de cercetare ale poliţiei judiciare au dreptul să solicite datele reţinute doar cu aprobarea procurorului care supraveghează urmărirea penală. Totodată, proiectul de lege prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire sau cercetare a infracţiunilor grave. "În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit", se arată în textul iniţiativei legislative.
Datele stocate vor fi distruse la finalul perioadei de păstrare, cu excepţia celor care au fost accesate şi reţinute.
