Național

COLOANA: Franks critică "gălăgia politică" din România

Ziarul de Vrancea
8 nov 2011 563 vizualizări
Gălăgia politică din România şi problemele din restul Europei sînt motivele principale pentru care încrederea populaţiei nu a revenit, dar percepţia se va schimba odată cu revenirea economiei, creşterea salariilor şi scăderea şomajului, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI.

"Unul din motivele pentru care încrederea nu şi-a revenit în totalitate este că oamenii se uită şi la restul Europei, iar acest lucru nu le dă încredere. Poate fi, însă, şi o chestiune de gălăgie politică, aici în România. Încrederea oamenilor în activitatea economică va fi restaurată atunci cînd ei vor vedea că salariile cresc, şomajul scade, iar odată cu revenirea creşterii economice se va construi un cerc virtuos", a spus Franks. "Ceea ce pot spune este că, într-adevăr, în ţările în care există mai multă gălăgie politică încrederea este mai mică. Gălăgia politică este o expresie pe care economiştii o folosesc atunci cînd apare incoerenţă în discursurile politice, ceea ce duce ulterior la slăbirea încrederii în economie", a continuat Franks.
FMI a încheiat luni a treia evaluare a acordului stand-by de tip preventiv şi va propune board-ului eliberarea unei noi tranşe în valoare de aproximativ 490 milioane de euro.

Senatorii spun "stop" petrecerilor nocturne

Membrii Comisiei juridice a Senatului au avizat, ieri, în unanimitate, o propunere legislativă care prevede că petrecerile private care presupun depăşirea limitelor de zgomot admise după ora 22.00 se pot face numai cu acordul scris al vecinilor. Propunerea a fost iniţiată de un grup de senatori PSD şi va fi dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
Potrivit proiectului, în localurile publice situate în imobile cu destinaţie de locuinţă sau în imediata vecinătate a acestora, precum şi pe terasele în aer liber, programul muzical poate fi difuzat între orele 9.00 şi 22.00. Aceste programe muzicale pot, însă, depăşi ora 22.00 doar dacă au fost efectuate lucrări de fonoizolaţie, care reduc zgomotul şi dacă vecinii îşi dau acordul scris în acest sens. Iniţiatorii propun, de asemenea, ca în staţiunile turistice autorităţile locale să poată stabili şi alte orare de funcţionare a localurilor publice şi de difuzare a programelor muzicale, în funcţie de interesul local, după consultarea cetăţenilor, a operatorilor economici din turism şi a autorităţilor competente pentru protecţia mediului. În iniţiativa legislativă se mai stipulează că sînt contravenţii producerea de zgomot în exces dacă "fapta este de natură să producă o stare de disconfort sau indignarea cetăţenilor".

Elodia, moartă pe hîrtie

Avocata Elodia Ghinescu, dispărută în 29 august 2007, a fost declarată ieri moartă, printr-o sentinţă a Judecătoriei Braşov. Potrivit avocatei familiei Ghinescu, după ce decizia va deveni definitivă şi irevocabilă atunci se va putea cerere trimiterea în judecată a lui Cristian Cioacă pentru omor. Decizia poate fi atacată prin apel în termen de 15 zile. "S-a admis cererea şi s-a stabilit data morţii pe 30 august 2007. Aştept deocamdată să se redacteze sentinţa şi să ne fie comunicată. Decizia poate fi atacată prin apel în termen de 15 zile. Dacă nu se va întîmpla, urmează să se elibereze un certificat de deces, iar acesta şi sentinţa vor fi depuse la dosarul de omor. Apoi, eu sper, că procurorii îl vor trimite în judecată pe Cioacă", a spus avocata. Procurorii Parchetului instanţei supreme anunţau recent că aşteaptă hotărîrea judecătorească de declarare a morţii Elodiei, pentru trimiterea în judecată a soţului acesteia, poliţistul Cristian Ciocă, principalul suspect în cazul dispariţiei avocatei.

Aleşi, cercetaţi penal pentru că şi-au angajat rudele la biroul parlamentar

ANI a solicitat Parchetului instanţei supreme să cerceteze pentru conflict de interese şase deputaţi - doi de la UDMR, trei de la PSD şi unul din partea Minorităţilor Naţionale - care au favorizat angajarea la birourile parlamentare a rudelor lor, beneficiul obţinut de acestea fiind de 39.000 de euro. Este vorba despre Csilla-Maria Peto şi Arpad Pal - din partea UDMR, Ghervazen Longher - din partea Minorităţilor Naţionale, Marian Neacşu, Florin Costin Pîslaru şi Vasile Ghiorghe Gliga, din partea PSD. În urma evaluărilor, ANI a constatat că Csilla-Maria Peto a propus şi a reuşit angajarea fiicei sale în cadrul Biroului Parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 5 Bihor. Beneficiul patrimonial obţinut de fiică a fost de 34.333 lei (aproximativ 8.175 de euro). Şi Arpad Pal şi-a angajat fiica la biroul parlamentar, aceasta cîştigînd de la stat 33.939 de lei (aproximativ 8.081 de euro). Ghervazen Longher şi-a angajat fratele pe post de consilier, din 2005 pînă în prezent, prejudiciul cauzat statului cu leafa acestuia fiind de 31.402 de lei (aproximativ 7.477 de euro).
La PSD, Marian Neacşu şi-a angajat fiica (bani încasaţi - 3.962 de euro),  Florin-Costin Pîslaru şi-a angajat fiul (bani încasaţi - 5.158 de euro) iar Vasile Ghiorghe Gliga a devenit "coleg de serviciu" cu soţia sa (bani încasaţi - 6.451 de euro).
Inspectorii de integritate fac demersuri şi pentru anularea contractelor încheiate de parlamentari cu încălcarea legii şi confiscarea sumelor emise.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.