Topul celor mai "culturale" oraşe din Romania
Pe primul loc într-un top sui generis se situează Cluj-Napoca, cu un indice de vitalitate culturală de 1,09, urmat de Sibiu, cu 0,88, Sfîntu Gheorghe - 0,86, Timişoara - 0,84, Alba Iulia - 0,57, Iaşi - 0,56, Bistriţa - 0,52, Tîrgovişte - 0,47, Miercurea Ciuc - 0,44, Tg. Mureş - 0,36, Constanţa - 0,34, Oradea - 0,33, Craiova - 0,27, Piatra Neamţ - 0,25 şi Braşov - 0,17. Studiul a luat în considerare infrastructura culturală, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare pentru cultură, participarea la activităţi culturale, economia creativă şi sectorul nonprofit. De asemenea, studiul evidenţiază relaţia directă între atenţia pe care o acordă culturii autorităţile locale şi performanţele culturale ale oraşului respectiv, exemple grăitoare fiind Sfîntu Gheorghe, care deţine cea mai mare pondere a bugetului acordat culturii din bugetul local, şi Tîrgovişte, depăşind cu mult indicele cheltuielilor locale pentru cultură din oraşe mari precum Cluj-Napoca, Iaşi sau Constanţa. Potrivit studiului, foarte importante sunt nucleele culturale sau creative, Sfîntu Gheorghe putîndu-se lăuda cu o casă de cultură ce seamănă mai mult cu un Centru cultural, care găzduieşte coruri şi formaţii de muzică populară, o echipă teatrală, un ansamblu de dans popular, Uniunea artiştilor plastici amatori, cluburi culturale, şi organizează festivaluri de dans, muzică şi film.
Municipiul Bucureşti nu a fost inclus în această analiză. Dezvoltarea economică generală şi mai ales dezvoltarea economiei creative sînt extrem de profitabile pentru dezvoltarea sectorului cultural, cu o sincronizare aproape perfectă, oraşele mari cu o dinamică economică intensă (Cluj Napoca, Timişoara, Oradea, Constanţa, Sibiu) fiind şi principalii poli de creştere ai economiei creative, bazată preponderent pe apariţia şi difuzia produselor culturale.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
