Romanii au cele mai mici credite si active financiare din regiune - studiu
La finele anului trecut, avutia financiara a romanilor (incluzand numerar, depozite, titluri si
actiuni, participatii la fonduri mutuale, asigurari si pensii) reprezenta 19% din produsul intern brut
(PIB), fata de 53% cat este media in zona denumita Noua Europa (Romania, Bulgaria, Cehia,
Croatia, Polonia, Slovacia, Turcia si Ungaria), in timp ce indatorarea financiara a ajuns la 8%,
comparativ cu 14% in aceasta regiune.
Conform analizei UniCredit Group "Comportamentul financiar al populatiei si evolutia
pietei creditului din Noua Europa", Romania este tara cu cel mai scazut nivel al indatorarii pe
locuitor din regiune, dar si cu cel mai redus grad de avutie financiara.
In Romania, indatorarea financiara pe locuitor a fost, anul trecut, de 277 de euro, nivelul
estimat pentru 2008 fiind de 546 de euro.
"Avansul avutiei financiare va avea loc pe fondul cresterii preferintei romanilor pentru
piata fondurilor mutuale si a asigurarilor. Piata asigurarilor are potential de crestere, in special pe
segmentul produselor cu componenta investitionala. Fondurile mutuale ar putea sa aiba un ritm
de crestere de 44% pe an, in intervalul 2006-2008", a declarat, marti, intr-o conferinta de presa,
Mihaela Popescu, economist in cadrul departamentului de cercetare al UniCredit Romania.
Referindu-se la evolutia indatorarii indatorarii populatiei, Popescu a aratat ca, in conditiile
trendului descendent al dobanzilor si a cresterii competitivitatii la nivelul sistemului bancar, este
posibil ca acest indicator sa urce la 10% din PIB, iar volumul indatorarii ar putea creste in
medie cu 22% pe an. Ambele ritluri de crestere sint mai ridicate decat cele medii previzionate
pentru statele mentionate.
Economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Valentin Lazea, a aratat ca un ritm
de crestere a creditelor de 20-25% pe an este considerat sustenabil.
"La sfarsitul anului 2005, cea mai mare parte a indatorarii era reprezentata de creditul de
consum. Pe termen scurt se poate ca acesta sa continue sa devanseze cresterea creditelor
ipotecare si imobiliare, dar pe termen mediu si lung situatia se va inversa, aceste impumuturi
urmand sa isi sporeasca relevanta in totalul indatorarii populatiei. Dar cresterea indatorarii
populatiei va fi temperata de politica monetara restricitva a BNR", a mai spus reprezentantul
UniCredit Romania.
Ponderea creditelor ipotecare si imobiliare era la sfarsitul anului precedent de 25% din
totalul indatorarii romanilor, cu o crestere medie anuala de 118% in ultimii cinci ani.
Aceasta expansiune a fost posibila ca urmare a existentei unui grad redus de indatorare,
si pe fondul cresterii veniturilor si a asteptarilor pozitive privind veniturile viitoare.
In functie de tipurile de instrumente de indatorare se observa diferente structurale ale
pietelor analizate.
Astfel, in zona euro, creditul ipotecar si imobiliar detinea, in 2005, cea mai mare pondere
in volumul indatorarii populatiei, in timp ce in zona Noua Europa creditul de consum are un volum
mai mare. In schimb, relevanta celui de-al doilea tip de imprumut s-a dimiunuat de la 80% in
2000, la 64%, in 2005, ca urmare a cresterii mai accelerate a pietei creditului ipotecar.
Analiza relatiei dintre expansiunea creditului de retail si cresterea deficitului de cont
curent indica existenta unei corelatii semnificative, potrivit reprezentantilor UniCredit.
"Cresterea cu un punct procentual a raportului dintre creditul pentru populatie si PIB
conduce la o deteriorare a balantei comerciale care se situeaza intre 0,38% in Letonia si 0,86%
in Romania. Daca adaugam si investitiile straine directe, rezultatele sugereaza un impact mai
puternic al creditului acordat agentilor economici. Problema deficitului de cont curent este
influentata de segmentul populatiei, dar mai ales de sectorul agentilor economici", a aratat Fabio
Mucci, economist in cadrul departamentului de cercetare pentru Noua Europa al UniCredit.
Potrivit acestuia, expansiunea creditului este, in general, un fenomen de echilibru, util in
procesul de dezvoltare, dar pentru a garanta sustenabilitatea sa pe termen lung sint esentiale
monitorizarea calitatii creditelor si politicile macroeconomice prudente.
El a completat ca politica fiscala reprezinta un instrument eficient de reducere a
dezechilibrelor externe, in special in cazul Estoniei, Bulgariei si Romaniei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
