Slujba multietnica in biserica romaneasca din Irak
De multe ori s-a spus ca dumnezeirea este mai aproape de moldoveni. O dovada este, probabil, si multitudinea de biserici si manastiri care lumineaza zona. Sau poate moldovenii doar au reusit sa-si exprime mai bine credinta fata de un Dumnezeu care ne insoteste la tot pasul si pe care îl invocam zilnic.
Nu stiu, dar odata cu venirea militarilor focsaneni in Camp Mittica, micuta bisericuta de lemn a devenit un loc de rugaciune comun pentru mai multe natii din cadrul coalitiei. în fiecare dimineata il vezi, de cu noaptea in cap, mergind de la un TAB la altul, de la un grup de militari la altul. E capitanul preot Ionel Vrinceanu. Nimeni nu indrazneste sa iasa pe poarta taberei fara binecuvantarea sa. Fara graba rosteste rugaciunea fiind urmat de militari. Sint soapte de speranta ce se ridica in linistea noptii. "Mai bine nu plecam in misiune, decit sa iesim fara a ne fi rugat cu parintele, spunea cu convingere un fruntas. "Ultimele cuvinte de imbarbatare si platoul de imbarcare ramine gol. A inceput o noua zi, una la fel ca oricare alta.
E casa Domnului
La inceput, in primele saptamini, au venit din curiozitate. Erau doi-trei de la Crucea Rosie italiana. îi atragea slujba ce se auzea din statia bisericutei. Veneau, ascultau si apoi, fara un cuvint, plecau. Mai tirziu au inceput sa ceara explicatii. "S-au minunat cind au vazut sfintii pictati in interiorul bisericutei. Sint comuni cu cei catolici, spunea preotul Vrinceanu, si probabil asta i-a atras. Sfintul Gheorghe, purtator de biruinte, Sfintul Nicolae sau Sfintul Petru doar pronuntia numelui ii deosebeste. "Usor, usor s-au
inmultit enoriasii. Carabinieri, militari americani veniti din baza din Tallil. Duminica e un amestec de uniforme de diferite natii. Romani, italieni, americani, britanici. Fiecare participa, dupa puteri si pricepere, la slujba. Se roaga in Postul Pastelui la iertarea pacatelor si la o misiune cit mai usoara. "Am un pluton in care sint zece militari ortodocsi, bosniaci, spunea capelanul sef american locotenent-colonel Stanlei Bamberg. Este un pluton cu cite zece oameni de religie catolica, ortodoxa si musulmana. Am cautat o solutie ca sa beneficieze si ei de serviciul religios in noaptea învierii". Asta se intimpla acum citeva saptamini. De atunci, a tot venit insotit de alti militari. Pentru a fi aproape de sufletul fiecarui
credincios slujba este presarata cu explicatii in limba italiana si engleza. La sfirsit se continua cu discutii e diferite teme. Este un ritual la care fiecare participa cu bucurie. Pentru moment uita de griji, uita de ce este aici. Micuta bisericuta a devenit locul de intilnire, chiar si pentru citeva ore, a unor oameni carora le e dor de casa, de liniste. Si aici o gasesc din plin.
Preorag, Anka, Paul, Vasile, Zaravico, Ion, Lyubica ...
Duminica, dupa Buna Vestire, tabara focsaneana a devenit neincapatoare. Biserica asijderea. Cu modestie parintele Ionel Vrinceanu spune ca atractia este biserica nu harul sau. Indiferent care este motivul, bucuria i se citeste in priviri. De mult nu se maiincape inauntru. Dar nu conteaza. E ora noua. în toata tabara nu se mai aude decit statia bisericii. Slujba pluteste peste aerul cald si prafuit. Fara discriminare, preotul moldovean da citire rugaciunilor de sanatate ale enoriasilor sai: Preorag, Anka, aul, Vasile, Zaravico, Ion, Lyubica, Giuliano. Sint oameni care se roaga pentru sine si pentru cei de acasa. Indiferent de limba in care este rostit, totul este spus din suflet. Pe nesimtite, presarat de
explicatii, timpul se scurge. Sfirsitul slujbei este dat de Tatal Nostru rostit in toate limbile reprezentate in micutul lacas. Ceea ce la inceput a fost o curiozitate, acum a devenit o traditie, o normalitate. Nimanui nu i se mai pare neobisnuita prezenta altor militari decit cei romani la aceste slujbe. Mirosul de tamiie este imprastiat de instalatiile de aer conditionat. Ultimele sunete sepierd in aer. La iesire aceasta neobisnuita comunitate de enoriasi discuta, isi fac fotografii si primesc, din partea preotului, iconite si
cruciulite de lemn. Pentru linistea ce i se citeste pe chipul fiecaruia, bucuria parintelui Vrinceanu este nedisimulata. Se-nchina si pleaca linistiti. Sint pregatiti sa infrunte o noua saptamina asteptind, ca de la sine inteles, slujba de duminica viitoare.
Locotenent Marius Nitulescu, ofiter relatii publice al Batalionului
280 Infanterie Focsani
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
