Ce s-a negociat în acordul pentru scutul antirachetă
Acordul încheiat de România şi SUA privind amplasarea elementelor scutului antirachetă la Deveselu a fost făcut public, în urma unei înţelegeri la care s-a ajuns cu SUA. Negocierile pe marginea documentului s-au purtat circa un an, acesta fiind semnat, la 13 septembrie, de Teodor Baconschi şi Hillary Clinton, în timpul vizitei de lucru a preşedintelui Traian Băsescu la Washington.
Actul oficial prevede că baza de la Deveselu rămîne în proprietatea şi sub jurisdicţia României, iar operaţiunile din bază se vor desfăşura numai cu luarea corespunzătoare în considerare a sănătăţii şi a siguranţei publice. Tratatul mai prevede şi că "legile aplicabile pe teritoriul României se vor aplica în perimetrul Bazei", iar forţele SUA vor avea obligaţia să respecte legile României şi să se abţină de la orice activitate neconformă cu spiritul Acordului.
Numărul membrilor forţei Statelor Unite şi ai componentei civile desfăşuraţi în Baza de la Deveselu după ce faza de construcţie este finalizată şi operaţiunile încep nu va depăşi 500.
Acordul privind scutul antirachetă prevede că forţele Statelor Unite vor utiliza, "în măsura posibilului", persoane fizice şi juridice cu cetăţenie română ca furnizori de bunuri şi servicii pentru realizarea unor contracte în cadrul bazei. Totodată, documentul prevede că forţele americane de la Deveselu vor putea "să întreprindă măsuri de construcţie şi să facă modificări majore şi îmbunătăţiri şi să menţină, să întreţină şi să opereze instalaţii şi elemente de infrastructură pentru apărarea împotriva rachetelor balistice în Bază". Acordul obligă însă SUA să obţină autorizaţie din partea autorităţilor române, cu trimiterea prealabilă a documentaţiei necesare, în cazul unor măsuri de construcţie.
România nu îşi va asuma răspunderea pentru nici un prejudiciu cauzat în afara teritoriului României de elemente ale scutului, cu excepţia cazurilor în care astfel de prejudicii sînt rezultatul acţiunilor sau neglijenţei României, prevede acordul privind scutul antirachetă.
Cum funcţionează scutul
Sistemul include interceptori non-nucleari, nu sînt periculoşi pentru sănătatea populaţiei şi nu au nici un fel de altă încărcătură periculoasă, iar distrugerea rachetelor se face strict prin forţa cinetică de impact, a subliniat Bogdan Aurescu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, adăugînd că operaţiunile anti-rachetă se desfăşoară într-un timp foarte scurt: o intervenţie durează între 9 şi 19 minute.
