Național

Document privind închisorile CIA din Europa.Torturaţi în Romania?

Ziarul de Vrancea
6 sep 2011 616 vizualizări
Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile Omului, Thomas Hammarberg, notează într-un document publicat ieri că România a deschis un centru de detenţie clandestin al CIA lîngă Bucureşti, la 23 septembrie 2003, operaţiunile agenţiei americane în ţara noastră continuînd apoi mai bine de doi ani

Într-un subcapitol al comentariului, intitulat "Întrebări fără răspuns", Hammarberg notează că "România a fost de asemenea găsită complice în detenţiile secrete ale CIA". "Un centru de detenţie clandestin al CIA a fost deschis lîngă Bucureşti, la 23 septembrie 2003, imediat după închiderea facilităţii din Polonia. Este cunoscut faptul că cel puţin un deţinut important a fost transferat direct pe aeroportul Băneasa, la miezul nopţii. Operaţiunile CIA au continuat apoi în România mai bine de doi ani", scrie Hammarberg în comentariu. El spune că, "din păcate, autorităţile române au demonstrat puţină voinţă reală de a descoperi adevărul despre ceea ce s-a întîmplat pe teritoriul României". Oficialul notează că singurul răspuns oficial a fost o negare, susţinută de o comisie din Senat care a respins toate acuzaţiile. "O investigaţie la nivel de procurori sau o anchetă publică cu acces obligatoriu la informaţii clasificate nu mai trebuie evitată", mai scrie Hammarberg. Comentariul lui Hammarberg este intitulat "Europenii trebuie să dea socoteală pentru complicitatea în ceea ce priveşte tortura şi detenţiile secrete practicate de CIA". Comisarul mai notează că, începînd din anul 2001, CIA a dezvoltat o reţea vastă de operaţiuni clandestine de combatere a terorismului, vizînd în special capturarea şi detenţia celor mai căutaţi suspecţi.

Cum se află adevărul: loviri, stat în picioare forţat, simularea înecului

Potrivit lui Hammarberg, agenţiile partenere ale CIA din mai multe ţări, inclusiv din Europa, au colaborat îndeaproape în aceste activităţi, iar centre de detenţie secrete au fost înfiinţate în cel puţin şapte locaţii distincte din străinătate. În aceste locaţii, scrie Hammarberg, au fost transferaţi deţinuţi ai CIA pentru "interogatorii brutale". Comisarul notează şi cîteva dintre tehnicile de interogare ilegale, printre care nuditate forţată, privare de somn pe perioade îndelungate, stat în picioare forţat (foarte multe ore) sau în poziţii dureroase, tehnici de simulare a înecului, loviri. În ceea ce priveşte Europa, Thomas Hammarberg notează că un centru de detenţie a fost deschis în Polonia, la 5 decembrie 2002, zi în care un avion i-a adus de la Bangkok pe aeroportul Szymany pe Abu Zubaydah şi Abd Al-Nashiri, consideraţi "deţinuţi importanţi". Hammarberg mai scrie că, ulterior, în februarie, martie şi iunie 2003 alţi deţinuţi importanţi au fost aduşi în Polonia, printre care şi cei implicaţi în plănuirea atacurilor de la 11 septembrie: Khalid Sheik Mohammed şi Ramzi Binalshibh. În cazul lui Khalid Sheik Mohammed, tehnicile de simulare a înecului au fost încercate de 183 de ori într-o singură lună, scrie Hammarberg, citînd un inspector CIA. "Adevărul pe de-a-ntregul trebuie acum stabilit şi trebuie oferite garanţii că astfel de forme de cooperare nu se vor repeta. Investigaţii efective sînt imperios necesare", mai scrie comisarul CoE.
"Guverne europene au fost complice la strategiile antiteroriste ale CIA. Au permis, au protejat şi au participat la operaţiuni CIA în care au fost încălcate principii fundalemtale ale sistemelor judiciare şi ale drepturilor omului", a subliniat Hammarberg.
Un avion al companiei Richmor Aviation a efectuat numeroase zboruri în cadrul programului CIA de extrădări extraordinare, inclusiv către Bucureşti, a relatat săptămîna trecută The Washington Post, prezentînd detaliile unui proces între contractori care a avut loc în Statele Unite. Norica Nicolai, care a coordonat comisia parlamentară privind închisorile CIA, a declarat, la RFI, că noile date privind zborurile CIA sînt "uşor confuze şi total nerelevante", ea precizînd că ancheta Parlamentului a exclus clar posibilitatea existenţei unor închisori, dar nu transferul de deţinuţi.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.