Criza gazului incurajeaza Europa sa isi reduca dependenta fata de Rusia
Numeroase tari europene importatoare de gaz rusesc suporta deja, incepind de luni, efectele suspendarii furnizarii catre Ucraina, din cauza lipsei unui acord cu aceasta tara asupra tarifului la care va fi livrat gazul. Expertii apreciaza ca Europa, vazind ca Rusia este capabila sa isi foloseasca gazul pentru santaj, va incerca fara indoiala sa gaseasca alti furnizori. Alexei Malasenko, de la Institutul de cercetare Carnegie din Moscova, sustine ca, daca pe termen scurt Rusia cistiga mai degraba decit pierde increderea clientilor sai europeni - deoarece "forta este respectata" - aceasta situatie nu va ramine fara consecinte pe termen lung. Analistul este de parere ca in urmatorii 15-20 de ani Europa isi va diversifica sursele, orientindu-se spre furnizori meridionali precum Iranul, dar si catre tehnologia, in prezent foarte costisitoare, de producere a gazului natural lichefiat (GNL) transportat pe mare. Deja
Polonia a declarat ca va face o prioritate din gasirea unor surse alternative in scopul de a reduce
dependentiei fata de gazul Moscovei. Indiferent cum se va incheia, acest conflict nu va fi lipsit de
consecinte, apreciaza Malasenko, cu atit mai mult cu cit Ucraina doreste sa se integreze in
Uniunea Europeana, iar Moscova detine, incepind de duminica, presedintia G8, grupul celor mai
bogate opt tari din lume. In plus, Vladimir Pribilovski, de la centrul de cercetare independent
Panorama, considera ca Vladimir Putin, care "pedepseste Ucraina pentru ca nu a ales
presedintele potrivit" in urma revolutiei portocalii pro-occidentale din iarna anului 2004, "isi va mai
bate joc o vreme de ucraineni, apoi va relua furnizarea de gaz, fara sa incheie vreun acord sau sa
dea vreo explicatie", crede Pribilovski. Conflictul gazului va reizbucni insa cu si mai multa
forta dupa alegerile parlamentare din martie din Ucraina, daca acestea vor fi cistigate
de fostii sustinatori ai revolutiei portocalii, apreciaza analistul politic.