Institutul crimelor comunismului
Crimele, abuzurile si actele de incalcare a drepturilor omului pe intrega durata a regimului
comunist in Romania vor fi investigate si identificate de catre un institut special, care va sesiza
organele de cercetare penala pentru a se lua masuri in aceste cazuri, a decis Guvernul.
Executivul a aprobat infiintarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, o
structura care va analiza regimul comunist si sistemul de putere din acea perioada din punct de
vedere institutional, va prezenta activistii de partid, ofiterii si magistratii care lucrau in cadrul
aparatului de represiune si va identifica abuzurile si crimele savirsite, ordonate sau inspirate de
catre acestia. "Nu este o vendeta politica, ci o intentie de a face lumina asupra unei perioade a
istoriei. Exista inca arhive ale Partidului Comunist Roman, Comitetului central si Comitetului
Politic Executiv care nu sint accesibile publicului", sustine premierul Calin Popescu Tariceanu.
Conform actului normativ, institutul va evidentia "natura relatiilor dintre activul de partid si fosta
Securitate, precum si dintre aceasta si celelalte verigi ale sistemului represiv din Romania", va
descrie modul de organizare si de functionare ale acestor institutii in administrarea actului de
politie politica, va centraliza date, documente si marturii privind actiunile care au lezat drepturile si
libertatile omului in perioada regimului comunist, urmind ca, pe baza acestora, sa sesizeze,
organele de cercetare penala, indiferent de timpul si circumstantele in care s-au inregistrat
faptele.
Institutul nu se va substitui Parchetului
Seful Guvernului a dat asigurari ca noua structura nu se va substitui Procuraturii sau organelor de
ancheta, ci va functiona ca un institut cu valente stiintifice. Institutul va identifica si persoanele
din aparatul de decizie al propagandei comuniste, responsabili pentru actele administrative si
deciziile economice care au generat represiuni in viata sociala si culturala - de la acordarea
hranei zilnice pe baza de cartele pina la limitarea accesului la informatie, arta si cultura prin acte
de cenzura - si va aduce la cunostinta opiniei publice crimele, abuzurile si instigarile lansate in
numele "luptei de clasa" savirsite de toti acestia. Noua structura va realiza un sistem clasificat al
tipurilor de crime, abuzuri si incalcari ale drepturilor omului pe intreaga perioada a regimului
comunist si va stabili responsabilitatile decizionale si de executie. Concomitent, va fi creata o
baza de date cuprinzind numele fostilor activisti de partid din nomenclatura, ale cadrelor fostei
Securitati, precum si ale fostilor ofiteri de armata, militieni si magistrati care au participat la actiuni
de politie politica.
Institutul va identifica acele legi, decrete, hotariri ale Consiliului de Ministri, decizii ministeriale,
regulamente interne si alte prevederi, - secrete sau publice -, care au permis organizarea si
functionarea aparatului represiv.
Va fi ferit de soarta CNSAS
Rezultatele investigatiilor vor fi publicate atit trimestrial, cit si intr-un raport final anual.
Institutul, aflat in subordinea Guvernului si in coordonarea premierului, va functiona pe o
perioada de sase ani, cu posibilitatea de prelungire a acestui interval, fiind condus de un Consiliu
alcatuit din 11 personalitati ale societatii civile, desemnate prin decizie a premierului. Inaintea
numirii acestor persoane, seful Guvernului se va consulta cu reprezentantii societatii civile.
Intrebat ce garantie are ca noul institut nu va avea soarta Consiliului National pentru Studierea
Arhivelor Securitatii (CNSAS), devenind "o forma fara fond", Tariceanu a aratat ca, "din fericire",
actul normativ nu va fi trimis in Parlament unde "sa fie amputat, asa cum s-a intimplat cu Legea
lui Ticu Dumitrescu".
Cheltuielile necesare vor fi asigurate din subventii bugetare, prin intermediul Cancelariei
premierului, si din venituri proprii realizate prin editarea si vinzarea de carti, publicatii, lucrari si
studii de specialitate, prin cofinantari de programe si proiecte, prin realizarea si valorificarea de
studii si proiecte, precum si prin efectuarea de prestari servcii, exploatarea bunurilor administrate,
sponsorizari, donatii si alte activitati, inclusiv din incheierea de contracte cu persoane fizice sau
juridice. In 2006, cheltuielile necesare organizarii si functionarii institutului vor fi asigurate de la
bugetul de stat.