Reducerea pensiilor si salariilor, blocata in CES
Sindicatele si patronatele cer Guvernului redactarea unei noi scrisori catre Fondul Monetar International (FMI), in care sa fie consemnate masurile propuse de ele, nefiind de acord cu reducerea salariilor si a pensiilor. Plenul Consiliului Economic si Social (CES) nu a reusit sa dea un aviz favorabil sau nefavorabil pe scrisoarea actuala, catre FMI. Doar cei 15 membri ai Guvernului au votat pentru avizarea favorabila a scrisorii, cei 15 membri de sindicat au votat pentru aviz nefavorabil, iar partea patronala a votat pentru aviz favorabil al scrisorii, dar cu modificari. Astfel, s-a ajuns in situatia in care nu exista o avizare, favorabila sau nefavorabila. Sedinta plenului CES s-a aminat pentru lunea viitoare. Consiliului Economic si Social are, doar, un rol consultativ, dar presedintele Traian Basescu a spus ca scrisoare catre FMI sa fie aprobata de catre Guvern doar cu acordul institutiei. In urma negocierilor cu FMI, autoritatile de la Bucuresti au propus, ca masuri pentru incadrarea intr-un deficit bugetar de 6,8 la suta din PIB in 2010, reducerea fondului de salarii bugetare cu 25 la suta, a pensiilor cu 15 la suta si o scadere masiva a subventiilor, in loc de majorarea semnificativa a principalelor taxe, respectiv cota unica si TVA. De asemenea, se vor impozita si tichetele de masa, dobinzile la depozite, indemnizatia pentru mame va fi redusa la 64%, iar facilitatile angajatilor din IT vor fi eliminate. Se intentioneaza si impozitarea drepturilor de autor cu 16% si reducerea deducerilor de la 40% la 25%, dar si majorarea asigurarilor platite la fondul de sanatate de la 10,7% la 14%. Presedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu a spus ca sindicatele vor incepe "un razboi de uzura" cu Guvernul daca acesta va adopta scrisoarea de intentie cu FMI in forma actuala, vor declansa greva generala si vor cere demisia Executivului. "Daca vor adopta scrisoarea asa cum este acum vom incepe un razboi de uzura. Vom cere demisia guvernului si vom declansa greva generala. stim ca situatia este grava, dar nu sintem de acord sa plateasca numai unii. Vrem o solutie de compromis", a spus Hossu.
"Nu vad lege care sa spuna ca unde pot sa dau nu pot sa si iau"
Scrisoarea de intentie cu FMI ar trebui sa fie trimisa Fondului in termen de o saptamina, a declarat, ieri, ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, la reuniunea CES. "Timpul este limitat. Ar fi bine ca intr- o saptamina scrisoarea sa plece la FMI", a afirmat Vladescu, intrebat daca va fi timp pentru introducerea amendamelor propuse de patronate si sindicate. "Cind se majoreaza salariile, se da o lege si nimeni nu se intreaba cum se realizeaza tehnic. (...) Nu exista lege care sa spuna ca justitia are dreptul sa legifereze in sectorul bugetar. (...) Nu vad lege care sa spuna ca acolo unde pot sa dau nu pot sa si iau", a declarat Vladescu. Ministrul a mai explicat ca datoria publica va creste pina la finele anului viitor la aproximativ 40% din PIB, iar fara masurile suplimentare convenite cu FMI ar fi depasit, in 2011, 50% din PIB, de la circa 30% in prezent.
"Mi-ar fi rusine in locul ministrului Vosganian"
Sebastian Vladescu a mai afirmat ca propunerea PNL de a diminua cu 50% cheltuielile materiale este "o varianta fara sens" si ar insemna reducerea la jumatate a sumelor pentru spitale, medicamente compensate, benzina pentru politisti si electricitate pentru scoli. "Mi-ar fi rusine in locul ministrului Vosganian (Varujan Vosganian, fost ministru al Finantelor - n.r.) sa stau in spatele cuiva cind face asemenea propuneri. Dupa ce aducem 1,3 milioane de angajati la serviciu, sa nu putem asigura cu ce sa lucreze. (...) Propunerea lui Crin Antonescu nu are niciun sens, sa reduci cu 50% cheltuielile cu bunuri inseamna sa mai poti finanta o singura zona, cea a sanatatii, iar daca reduci uniform inseamna sa tai 50% din cheltuielile pentru spitale, 50% din cele pentru medicamente compensate, jumatate din benzina pentru politisti si jumatate din electricitatea din scoli", a spus Vladescu. El a mai afirmat ca o taiere cu 25% a cheltuielilor pentru investitii ar fi insemnat ca Romania sa nu poata acoperi nici macar cofinantarea pentru fondurile europene din acest an.
