Național

Elita comunista a supravietuit cel mai bine in Romănia

Ziarul de Vrancea
25 nov 2009 701 vizualizări
Un reportaj realizat de Deutsche Welle ofera doua exemple concludente in acest sens: Traian Basescu si Mircea Geoana

In putine tari foste comuniste din centrul si sud-estul Europei, elita din perioada fostei dictaturi a supravietuit atit de bine ca in Romania. Cel mai bun exemplu: cei doi candidati care se vor confrunta pe 6 decembrie, in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, ambii fiind banuiti de colaborare cu Securitatea, inainte de 1989, relateaza Deutsche Welle. Jurnalistii germani mai spun ca acesta nu ar fi un exemplu singular. Ei afirma ca, in Romania, fostii ofiteri ai Securitatii nu se limiteaza la a lucra, in zilele noastre, pentru serviciile secrete, ci ii gasesti peste tot: in politica, economie si in presa, in timp ce dezbaterile pe aceasta tema sint putine si prea timide.

Actualul presedinte roman, Traian Basescu, a condus inainte de 1989 reprezentanta companiei navale de stat la Anvers, post comparabil cu cel al unui ambasador important. Adversarul sau in turul al doilea, Mircea Geoana, este fiul unuia dintre generalii de rang inalt ai fostului dictator Nicolae Ceausescu - Ioan Geoana a condus Inaltul Comandament al Apararii Civile. Atit Traian Basescu, cit si Mircea Geoana sint banuiti de colaborare cu Securitatea inainte de 1989, cel mai de temut aparat represiv al lui Nicolae Ceausescu, scrie Deutsche Welle. Jurnalistii germani subliniaza insa ca aceste exemple reprezinta numai virful aisbergului, atragind atentia ca, in Romania, multi fosti ofiteri de Securitate s-au integrat perfect in sistemul post-comunist: ei sint astazi in functii politice importante, au devenit afaceristi bogati sau pur si simplu pensionari instariti.


Ieri securist, azi afacerist


Jurnalistii de la Deutsche Welle au stat de vorba cu Dumitru Burlan, acum in virsta de 70 de ani, fost ofiter de Securitate timp de trei decenii. Inainte de 1989, el a a avut rolul de a-i supraveghea atent pe membrii de rang inalt ai partidului comunist in legatura cu care Nicolae Ceausescu avea suspiciuni, iar ulterior a devenit seful garzilor de corp ale dictatorului. Astazi, el beneficiaza de o pensie generoasa si spune despre fostii sai colegi ca "in Romania sint companii importante conduse de fosti securisti. Dar ei sint si in Guvern. Daca nu este ofiterul personal, atunci este macar fiul sau", spune rizind Dumitru Burlan.

Un alt exemplu oferit de Deutsche Welle este Ilie Merce, acum in virsta de 70 de ani, fost ofiter de Securitate care, in anii \'80, conducea operatiunile de urmarire si opresiune impotriva intelectualilor si artistilor. Dupa 1989, el a devenit membru al Partidului Romania Mare si parlamentar, pina in 2008. "Cu siguranta, i-am urmarit pe intelectuali. Dar nu am facut-o pentru a lua masuri represive impotriva lor, ci pentru a-i proteja", spune Ilie Merce.

Pe undeva diferita, dar la fel de uimitoare, este cariera lui Gheorghe Ratiu, actualmente colonel in rezerva. Intre 1985 si 1989, el a condus Directia I a temutei Securitati - departamentul care se ocupa cu represiunea opozantilor. Dupa Revolutie, Gheorghe Ratiu a devenit consultant de afaceri. "Cine a fost stupid, a iesit la pensie. Cine a fost inteligent, a facut afaceri si traieste bine", e explicatia lui Gheorghe Ratiu.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.