Național

Premiul Nobel pentru enzima tineretii vesnice

Ziarul de Vrancea
6 oct 2009 895 vizualizări
Comitetul care acorda premiul Nobel pentru medicina a fost convins de descoperirea enzimei care ar putea conduce la tinerete vesnica: telomeraza n acesta este una dintre enzimele a carei inhibitie prezinta cel mai mare potential terapeutic in tratarea cancerului

Cercetatorii americani Elizabeth Blackburn, de Carol Greider si Jack Szostak au fost recompensati cu premiul Nobel pentru medicina pentru cercetarile in domeniul enzimelor si descoperirea enzimei telomeraza, responsabila de imbatrinirea si cancerizarea celulelor. Telomeraza, enzima descoperita de cei trei laureati Nobel pentru medicina, protejeaza cromozomii care imbatrinesc, arata Comitetul Nobel, in motivatia postata pe site-ul institutiei, astfel incit tineretea vesnica ar putea deveni dintr-un ideal un fapt real. "Acesti trei oameni de stiinta au gasit solutia la una dintre cele mai mari probleme ale biologiei: felul in care cromozomii pot fi copiati in timpul diviziunii celulare si cum sint ei protejati contra degradarii", mentioneaza Comitetul Nobel. Cei trei au descoperit ca solutia se afla in terminatiile cromozomilor, numite telomeri, si intr-o enzima care le formeaza, telomeraza. Aceasta enzima ar putea ajuta la stoparea imbatrinirii celulelor, jucind totodata un rol major in cancerizarea celulara. Elizabeth Blackburn si Jack Szostak au descoperit ca o secventa unica a ADN-ului in telomeri protejeaza cromozomii contra degradarii. Carol Greider si Elizabeth Blackburn au identificat telomeraza, o enzima care explica cum capetele cromozomilor sint protejate de telomeri si apoi sint reconstruite de telomeraza. Daca telomerii sint scurtati, celulele imbatrinesc. Prin urmare, daca activitatea telomerazei este crescuta, lungimea telomerilor se mentine, iar degenerescenta este oprita. Acesta este cazul celulelor de cancer, despre care se spune ca au "viata eterna". Comitetul Nobel recunoaste, astfel, descoperirea unui mecanism fundamental al celulelor, care stimuleaza dezvoltarea strategiilor terapeutice.



Cercetarile au inceput in 1984


Inca din anii 1950, se banuia ca telomerii au un rol protector, dar modul in care functionau raminea o enigma. Elizabeth Blackburn a identificat o secventa de ADN care se repeta de citeva ori la terminatiile cromozomilor. Functia acestei secvente era inca neclara. In acelasi timp, Jack Szostak a observat ca o molecula ADN lineara se degradeaza rapid daca o introduci in celule de drojdie. Blackburn si-a prezentat rezultatele cercetarii la o conferinta din 1980, unde cei doi cercetatori au decis sa faca impreuna o serie de experimente. Carol Greider, care lucrase la teza de absolvire cu Blackburn, a inceput sa investigheze daca formarea telomerazei ar putea fi datorata unei enzime necunoscute. De Craciunul lui 1984, Greider a descoperit semne ale activitatii enzimelor din celule. Greider si Blackburn au numit enzima descoperita telomeraza. Telomeraza este o enzima prezenta numai in unele dintre celule, care reface capetele cromozomilor, rezultate in urma diviziunii celulare. Unele dintre celulele care gazduiesc telomeraza sint cele canceroase care, din aceasta cauza, se inmultesc. Telomeraza este una dintre enzimele a carei inhibitie prezinta cel mai mare potential terapeutic in tratarea cancerului. Aceasta reface capetele telomerilor scurtati in timpul diviziunii celulelor canceroase. Pe de alta parte, si imbatrinirea celulara este cauzata de scurtarea cromozomilor. Astfel, exista un numar limitat de diviziuni, dupa care celula intra in moarte celulara programata si nu mai poate fi inlocuita. Daca s-ar gasi o metoda de introducere a telomerazei in toate celulele corpului uman s-ar ajunge, cel putin in teorie, la tineretea vesnica.

In 2008, Nobelul pentru medicina a fost atribuit germanului Harald zur Hausen, recompensat pentru identificarea papilomavirusurilor umane (VPH) drept cauza a cancerului de col uterin, si francezilor Francoise Barre-Sinoussi si Luc Montagnier pentru descoperirea HIV, virusul care provoaca SIDA. Premiile Nobel se acorda din 1901, pentru fizica, chimie, psihologie sau medicina, literatura si pace. Fundatia Nobel a adaugat o a sasea categorie in 1968 - stiintele economice - acest premiu, numit oficial Premiul in stiinte Economice in Memoria lui Alfred Nobel, fiind acordat cu concursul Bancii Centrale ale Suediei, Sveriges Riksbank.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.