Liber la nepotism în sistemul public? Parlamentarii desfiinţează conflictul de interese
Deputaţii din Comisia juridică au dat, ieri, un raport favorabil proiectului de lege pentru modificarea art.301 şi art.308 din Codul penal prin care se desfiinţează noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici, aceasta fiind înlocuită cu sintagma „folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. Potrivit expunerii de motive, „se impune amendarea dispoziţiilor art 301 şi 308 din Legea privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează: modificarea titlului art. 301 prin înlocuirea sintamei «conflictul de interese» cu sintagma «folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane». Deputaţii jurişti au adoptat un amendament al lui Marton Arpad care are următorul cuprins: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani”. Pe langă schimbarea titlului infracţiunii, noutatea este că în textul de lege a fost introdusă sintagma “pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public”. Practic, procurorii vor fi obligaţi să demonstreze că un funcţionar care, spre exemplu, şi-a angajat rubedeniile în cadrul unei instituţii, au prejudiciat în acest fel “interesul public”. Camera Deputaţilor este for decizional pe acest proiect.
Cum minte Eugen Nicolicea
Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea, a explicat că, în momentul de faţă, există mai multe confuzii la articolul 301 privind conflictul de interese. „Spre exemplu, definiţia la conflictul de interese este că participarea sau luarea unei decizii în favoarea unei persoane cu care ai o anumită relaţie de serviciu, de muncă, de rudenie prin care s-a realizat un folos pentru persoana respectivă. Asta înseamnă că judecătorii Curţii Constituţionale când îşi votează preşedintele sunt infractori, deputaţii când îşi votează preşedintele, având relaţii de muncă cu preşedintele, sunt infractori, preşedintele României când şi-a angajat consilieri cu care a lucrat, să zicem la primărie, a comis o infracţiune”, a precizat deputatul PSD.
Social-democratul a invocat articolul 18 din Codul penal. „Art. 18 din Codul penal care spune că nu constituie infracţiune dacă este una din cauzele justificative, respectiv dacă se exercită un drept recunoscut de lege. Spre exemplu, este dreptul de a-ţi alege preşedintele la CCR sau îndeplinirea unei obligaţii impuse de legi cu respectarea condiţiilor prevăzute de aceasta”, a completat el. Deputatul a mai spus că membrii Comisiei juridice au copiat textul art. 21 din Codul penal şi l-au introdus la art. 301. „Pentru că am constat că există cazuri în care nu sunt în stare anumite persoane să citească două articole coroborate, a trebuit să copiem textul din art. 21 şi să îl introducem în art. 301”, a subliniat preşedintele Comisiei juridice.
Întrebat dacă funcţionarii publici îşi pot angaja rudele, Eugen Nicolicea a susţinut că nu există nicio restricţie în acest sens. „Puteam şi până acum pentru că aşa scrie la articolul 21: există o cauză justificativă exercitarea unui drept recunoscut de lege. Deci, dacă ai voie să angajezi şi nu ai niciun fel de restricţie, vei angaja fără niciun fel de restricţie şi aceasta nu constituie infracţiune”, a conchis Eugen Nicolicea. Deputatul minte însă pentru că mulţi parlamentari şi funcţionari publici au fost condamnaţi pană în prezent pentru că şi-au angajat rudele în funcţii plătite din bani publici.
