Adevărul: Mircea Dumitru ar fi colaborat cu Securitatea
Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei, a semnat un angajament cu Securitatea, pe când era student la Filosofie, în anul 1980, primind numele de cod "Negulescu“, scrie Adevărul. Angajamentul cu Securitatea ar fi fost semnat la 23 octombrie 1980, pe când Mircea Dumitru era student la Facultatea de Filosofie şi Istorie din Universitatea Bucureşti. Conform unor surse CNSAS, sub numele de cod "Negulescu“, Mircea Dumitru dădea relaţii despre studenţii români şi străini.
Purtătorul de cuvânt al CNSAS Anca Median a declarat pentru News.ro că sunt în curs de verificare declaraţiile membrilor Guvernului Cioloş privind colaborarea cu Securitatea, însă în niciuna dintre acestea nu s-a ajuns la o concluzie finală. Anca Mediana a precizat că verificările au început după numirea membrilor Guvernului Cioloş, însă procesul este de durată pentru că "trebuie parcurs pas cu pas". Ea a spus că la momentul finalizării verificărilor vor fi făcute publice toate informaţiile.
Educaţiei Mircea Dumitru a mai fost verificat de CNSAS în 2007, decizia fiind că nu a fost colaborator al Securităţii. Decizia nr. 2175/07.08.2007 a fost emisă de CNSAS, la sesizarea "Civic Media" din data de 23.06.2006.
Conform deciziei, "SRI a predat dosarul Fond Reţea nr. R 79832, perioada 1980 - 1986, întocmit pe numele domnului Dumitru Mircea". "Dosarul nu conţine elemente de colaborare ale titularului cu poliţia politică comunistă", se arată în decizie. De altfel, Mircea Dumitru, a respins categoric acuzaţiile că ar fi fost colaborator al Securităţii, declarând, la Realitatea TV, că a fost verificat de CNSAS, în urmă cu mai mulţi ani, iar verdictul a fost că nu a colaborat şi nu a făcut poliţie politică. "Nu am făcut poliţie politică şi nu am colaborat cu Securitatea. Am şi o adeverinţă eliberată de CNSAS cu mai mulţi ani în urmă, atunci când eu la universitate am fost prorector şi rector şi eram obligat de procedurile noastre să obţin această adeverinţă din partea CNSAS", a declarat Mircea Dumitru.
Academia Română respinge proiectul care permite împuşcarea de animale
Academicianul Dan Munteanu, preşedintele Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) a declarat ieri că nu avizează forma actuală a proiectului care permite împuşcarea de animale. ”Am anunţat-o că nu avizăm proiectul în forma actuală şi o sfătuim pe doamna ministru să organizeze o întâlnire cu persoane calificate în domeniu, organizaţii nonguvernamentale, cele care s-au ocupat de comportamentul acestor animale pentru a lua o decizie calificată”, a declarat Dan Munteanu, reprezentantul Academiei Române.
Ministrul Mediului, Cristiana Paşca-Palmer, a anunţat, ieri, că a suspendat procedura emiterii ordinului de ministru care ar fi permis împuşcarea a 1.691 de animale sălbatice întrucât "lipsesc câteva elemente esenţiale", menţionând că aşteaptă un punct de vedere al Academiei Române, căreia i-a fost trimisă toată documentaţia, încă din 21 septembrie.
Cristina Paşca-Palmer spune că, deşi un astfel de ordin se emite încă din 2007, niciun ministru al Mediului nu şi-a asumat, în trecut, în mod transparent, lansarea lui în consultare publică, aşa cum este firesc, iar acum ministerul a făcut acest demers "tocmai pentru că este un subiect sensibil, cu multe argumente pro şi contra". Proiectul de ordin al ministerului Mediului supus dezbaterii publice viza "aprobarea derogărilor în cazul speciilor urs, lup şi pisică sălbatică". Proiectul a stârnit controverse în spaţiul public, organizaţia World Wide Fund for Nature reclamând că dacă proiectul ar fi aprobat s-ar permite împuşcarea a 1.691 de animale sălbatice protejate. Proiectul viza o derogare pentru vânătoarea a 552 exemplare de urs, 657 exemplare de lup şi 482 exemplare de pisică sălbatică. Anul trecut, s-a aprobat derogarea pentru 540 de exemplare de urs, pentru 598 de exemplare de lup şi 496 de exemplare de pisică sălbatică, iar în 2014 s-au aprobat derogări pentru 550 de urşi, 520 de lupi şi 440 de pisici sălbatice.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
