Național

MOZAIC STIRI NATIONALE. Proiect de lege cu dedicaţie: Membrii unui "ONG" înţesat cu politicieni ar putea purta titlul de academician

Ziarul de Vrancea
13 mar 2016 366 vizualizări
Academia Oamenilor de ştiinţă ar putea avea un statut similar Academiei Române sau Institutului Cultural Român, prin schimbarea denumirii în Academia de Ştiinţe, creşterea salariilor printr-un ''spor de importanţă naţională'' şi eliminarea interdicţiei de a purta titlul de academician.

"Academia Oamenilor de ştiinţă din România îşi reia denumirea sub care a fost constituită şi a funcţionat în perioada 1935 – 1948 şi anume Academia de ştiinţe din România", se arată în unul din articolele propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de ştiinţă din România (AOŞR).
Iniţiativa depusă la Senat mai prevede abrogarea articolului din actuala lege care prevede că membrii acestui for nu pot purta titlul de academician.
Potrivit site-ului instituţiei, din AOŞR fac parte unii membri ai Academiei Române ca Răzvan Theodororescu, foşti şi actuali parlamentari ca Ion Iliescu, Teodor Meleşcanu, Valeriu Tabără, dar şi nume ca Gheorghe Mencinicopschi, ÎPS Teodosie, ÎPS Nifon, Ion Cristoiu. Senatorul PSD Ecaterina Andronescu este membru titular fondator al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, fiind totodată şi preşedintele Secţiei ''Ştiinţe Chimice''. Preşedintele filialei Iaşi este deputatul PSD Anghel Stanciu, condamnat definitiv la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.
Propunerea legislativă detaliază atribuţiile pe care le are Academia, printre cele introduse fiind dreptul de a organiza cursuri de calificare profesională sau posibilitatea de a elabora acte normative din domeniul său de activitate. "Filiala este condusă de un preşedinte, membru titular al AŞR, remunerat la nivelul funcţiei de director, ales prin vot de adunarea generală a membrilor filialei. Mandatul preşedintelui este de 4 ani, putând fi reales. Numărul mandatelor nu este limitat", mai prevede proiectul de lege.
Preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul general sunt aleşi dintre membrii titulari, cu un mandat de patru ani de Adunarea generală, formată din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.
Legislaţia în vigoare prevede că organizarea şi funcţionarea filialelor teritoriale şi ale institutelor/centrelor se stabilesc prin statut.

''Francmasoneria. Războaiele fiilor luminii''

De asemenea, angajarea, încetarea raporturilor de serviciu şi salarizarea personalului de la nivel central şi din filialele teritoriale se aprobă de preşedintele AŞR, la propunerea secretarului general, iar finanţarea pentru Academie provine de la bugetul de stat în totalitate. Veniturile proprii vor fi folosite pentru finanţarea cheltuielilor cu acţiuni şi proiecte cu caracter ştiinţific şi de cercetare. "Salarizarea personalului AŞR se face în condiţiile aplicabile personalului din sectorul bugetar. Având în vedere că instituţia este una dintre academiile din România cu rol de importanţă naţională (…), personalul din aparatul propriu ar trebui să beneficieze de un spor de importanţă naţională, la fel ca cel aplicat Academiei Române şi Institutului Cultural Român", potrivit expunerii de motive.
Proiectul de lege este susţinut de 42 de parlamentari de la toate grupurile politice, cu excepţia ALDE, dintre care 27 de parlamentari de la PSD, printre care fostul ministru Mihnea Costoiu. Senatorul PSD Ecaterina Andronescu a introdus în decembrie un amendament la votul pentru bugetul Ministerului Educaţiei în Comisiile reunite pentru buget prin care Academia Oamenilor de Ştiinţă a devenit ordonator de credite.
Amendamentul senatorului PSD Ecaterina Andronescu prevedea ca Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR) să nu mai fie bugetată prin Ministerul Educaţiei, ci să devină ordonator de credite, cu buget propriu de care dispune singură (6,4 milioane de lei în 2016).
Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a funcţionat ca ONG până la apariţia Legii nr. 31-2007, când a devenit instituţie de interes public. Legea a fost promovată de actualul preşedinte şi vicepreşedinte - Vasile Cândea şi Ion Basgan, foşti parlamentari. Basgan este coautor al cărţilor ''Francmasoneria. Războaiele fiilor luminii'' şi ''Enciclopedia Francmasoneriei Universale''

Elena Udrea şi Traian Băsescu, la botezul fiului deputatului Adrian Gurzău

Deputatul Elena Udrea şi preşedintele Mişcării Populare, Traian Băsescu, au participat, sâmbătă, la botezul unuia dintre fiii preşedintelui MP Cluj, Adrian Gurzău. Traian Băsescu a participat, în calitate de invitat, alături de soţia sa, Maria Băsescu, iar Elena Udrea a fost naşa copilului botezat, Tudor Adrian. "Eu l-am botezat şi pe George, fratele lui Tudor Adrian, şi le spuneam părinţilor că ar trebui să mai facă, pentru că încă nu am învăţat toţi paşii, ne-am cam încurcat, e adevărat, pentru că şi Tudor ne-a pus pe jar, că a plâns puţin. A ieşit un botez frumos şi acum este un copil deja creştinat şi sunt convinsă că va fi un copil fericit, cu credinţă în Dumnezeu şi că părinţii vor avea grijă să aibă o viaţă cât se poate de liniştită şi cu toate dorinţele lui împlinite", a declarat Udrea. Ea a spus că le doreşte fericire tuturor celor care au participat la botez. "Îi dorim fericire şi lui şi frăţiorului şi finilor, părinţilor şi bunicilor şi domnului preşedinte, doamnei Maria, care a fost aici, şi tuturor celor care au fost alături de noi", a completat Elena Udrea, care i-a dăruit copilului botezat hăinuţe şi jucării.
Botezul a avut loc la Biserica Ortodoxă Sfântul Dumitru din localitatea Floreşti, în vecinătatea municipiului Cluj-Napoca.

Paşaportul ar putea deveni act de identitate

Un grup de senatori şi deputaţi PNL au iniţiat un proiect de lege prin care paşaportul ar urma să devină act de identitate, la fel ca buletinul de identitate sau cartea de identitate provizorie. Parlamentarii propun modificarea articolului 12, alin.2 din OUG 97/2005, în varianta propusă Senatului paşaportul intrând pe lista actelor de identitate. ''(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgentă, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, precum şi cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflat în termen de valabilitate, precum şi paşaportul'', se arată în propunerea legislativă de modificare a OUG. ''Respectând drepturile fiecărui individ şi doar în condiţiile prevăzute de lege, legitimarea de către reprezentanţii abilitaţi ai statului trebui să poată fi realizată şi în lipsa cărţii de identitate. Condiţionarea legitimării de existenţa sau prezenţa exclusivă a cărţii de identitate e nejustificată, având în vedere că statul roman eliberează şi alte documente de identificare, precum paşaportul'', arată iniţiatorii în expunerea de motive. ''Legitimarea şi/sau identificarea cetăţenilor, mai ales în actualul context european, în timpul fenomenului denumit criza migranţilor şi pe fundalul unor ameninţări din partea unor actori non-statali, poate fi esenţială sub aspectul siguranţei naţionale'', mai spun parlamentarii.

Der Spiegel îl critică pe Iohannis şi îl laudă pe Tokes

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a început mandatul cu mari promisiuni de reformă, dar politicile sale par a fi "un dezastru", comentează revista germană Der Spiegel, catalogându-l "diletant" pe liderul României şi denunţând o serie de măsuri, inclusiv retragerea distincţiei lui Laszlo Tokes. "Klaus Iohannis, preşedintele de etnie germană al României, şi-a început mandatul cu mari promisiuni de reformă, dar Administraţia sa este un dezastru. Acum, i-a abandonat şi pe eroii Revoluţiei din 1989", comentează Keno Verseck, editorialist al publicaţiei Der Spiegel, într-un material intitulat "Preşedintele României Klaus Iohannis: diletantul".
Editorialistul Der Spiegel îşi începe argumentaţia denunţând decizia preşedintelui Klaus Iohannis de retragere a distincţiei "Ordinul Steaua României" lui Laszlo Tokes, "scânteia" care a declanşat Revoluţia anticomunistă din 1989, ce a condus la înlăturarea regimului Nicolae Ceauşescu. Treptat, analistul Keno Verseck afirmă că foştii simpatizanţi ai lui Klaus Iohannis sunt acum dezamăgiţi de performanţele politice ale preşedintelui României. "Când a preluat funcţia de preşedinte, în decembrie 2014, la exact un sfert de secol de la căderea lui Nicolae Ceauşescu, Iohannis a promis o «Românie a lucrului bine făcut»: valori democratice, stat de drept, eliminarea corupţiei. În schimb, a avut doar decizii controversate. Mulţi alegători sunt dezamăgiţi, iar analiştii politici îi reproşează diletantismul şi tăcerile frecvente. De fapt, tăcerea a devenit marca înregistrată a lui Iohannis. Fie că este vorba de scandaluri de corupţie ori de adoptarea unor legi controversate, când ar fi necesar ca şeful statului să se exprime, Iohannis păstrează tăcerea sau postează un scurt mesaj pe Facebook", notează editorialistul Der Spiegel.

Soţia senatorului Cordoş, condamnată la închisoare cu executare

Soţia senatorului Alexandru Cordoş, Mihaiela Cordoş, a fost condamnată, vineri seară, de Tribunalul Cluj, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru mai multe infracţiuni de trafic de influenţă. Avocatul acesteia, Tiberiu Ban, a declarat, pentru Agerpres, că va discuta cu clienta sa dacă va ataca decizia Tribunalului Cluj. El a mai spus că Mihaiela Cordoş a pledat pe procedura simplificată, recunoscând învinuirea şi probele din dosar.
În iunie 2015, procurorii DNA Cluj au trimis-o în judecată, în stare de arest la domiciliu, pe Mihaiela Cordoş pentru trafic de influenţă, iar pentru soţul ei, senatorul Alexandru Cordoş, şi fiica lor, Andreea, au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor. În acest dosar a mai fost trimis în judecată Tiberiu Constantin Popan, pentru cumpărare de influenţă.
Mihaiela Cordoş a fost acuzată ar fi primit în mod repetat mită pentru a aranja concursurile pentru ocuparea unor posturi din administraţia locală.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.