MOZAIC STIRI NATIONALE: Finanţarea Politehnicii l-ar putea trimite pe primar după gratii
Procurorii DNA Timişoara au început urmărirea penală faţă de fostul primar al Timişoarei Gheorghe Ciuhandu, faţă de secretarul Consiliului Local, Ioan Cojocari şi faţă de un consilier juridic al instituţiei, pentru abuz în serviciu, în dosarul finanţării echipei de fotbal Poli Timişoara.
Procurorii anticorupţie susţin că, în anul 2008, când Ciuhandu era primar al Timişoarei, şi Ioan Cojocari, secretar al Consiliului Local Timişoara, au încălcat normele legale care reglementează posibilitatea acordării de sume de la bugetul Consiliului Local Timişoara în contul S.C. Politehnica Timişoara S.A. şi au semnat, împreună cu Delia Dumitru şi cu alte persoane din cadrul Primăriei Timişoara, documentul "Contract de asociere", în baza căruia era alocată, pe o perioadă de trei ani, suma de 9.000.000 lei anual, "pentru sprijinirea echipei de fotbal Politehnica Ştiinţa Timişoara”. "Potrivit Legii sponsorizării, acordarea unei sume de bani unei persoane juridice de drept privat ce are scop lucrativ şi urmăreşte obţinerea unui profit nu se putea efectua cu titlu de sponsorizare. Pentru a da o formă aparentă de legalitate intenţiei de acordare a unor sume de bani echipei de fotbal Politehnica 1921 Ştiinţa Timişoara (denumirea din acel moment a entităţii sportive) s-a procedat la aplicarea în mod nelegal, indirect, a Legii educaţiei fizice şi sportului în scopul mascării nelegalităţii acordării unei finanţări nerambursabile aceluiaşi club sportiv", arată DNA.
Potrivit procurorilor, acordarea unor sume de bani în mod abuziv şi contrar prevederilor legale, în perioada 2008-2011 din bugetul local al municipiului Timişoara, în cuantum total de 27.100.000 lei, către S.C. Politehnica Timişoara, nu a servit intereselor comunităţii, "ci doar pe acelea ale unui grup privat de interese organizat în jurul" echipei de fotbal, finanţarea fiind astfel ilegală. Totodată, DNA arată că ilegalităţile au fost constatate şi de Camera de Conturi a judeţului Timiş, cu ocazia unui audit financiar prin care s-a imputat persoanelor responsabile suma de 27.100.000 lei.
Pentru recuperarea prejudiciului, s-a dispus sechestru asupra unui imobil aparţinând lui Ciuhandu şi asupra conturilor bancare ale lui Cojocari.
Fostul socru al lui Bălăşescu, dat în urmărire internaţională
George Adrian Epaminonda Burchel, fostul socru al lui Mihai Bălăşescu şi principalul suspect în cazul uciderii acestuia, a fost dat în urmărire internaţională de poliţişti, în urma unei decizii a Tribunalui Bucureşti. Poliţiştii au extins căutările fostului socru al lui Mihail Bălăşescu dincolo de graniţele ţării, după ce, începând cu data de 4 septembrie a fost căutat, fără succes, pe teritoriul României. Maşina condusă de acesta, un Ford Focus argintiu, a fost găsită abandonată, ieri dimineaţă, la Buşteni, au declarat surse din Poliţie. Autoturismul avea roţile din spate dezumflate şi se afla pe strada Telecabinei din Buşteni, unde ar fi fost abandonată de cel puţin trei zile, potrivit martorilor. Potrivit unor surse judiciare, fostul socru ar fi lăsat un bilet unei rude în care anunţa că îl va omorî pe Bălăşescu şi că după aceea nu va fi de găsit. Acesta a fost iniţial localizat la Cheia, într-o zonă muntoasă, de unde şi-a sunat soţia şi a apelat numărul de urgenţă 112, anunţând că intenţionează să se sinucidă.
Potrivit procurorilor, în noaptea de 3 spre 4 septembrie, în timp ce se afla în locuinţa sa din oraşul Bragadiru, George Burchel l-a lovit de mai multe ori pe fostul său ginere, Mihail Bălăşescu, cu o vază în cap şi l-a sugrumat cu cinci coliere din plastic, acte ce au dus la moartea fostului secretar adjunct al PNL. Autoturismul folosit de fostul socru al lui Bălăşescu îi aparţinea acestuia din urmă, revenindu-i în urma partajului.
Avocata care l-a reprezentat pe Mihail Bălăşescu în procesul de partaj susţine că fostul secretar adjunct al PNL depusese mai multe plângeri la Poliţie împotriva fostei sale soţii şi a rudelor acesteia, care l-ar fi urmărit.
Mihail Bălăşescu a fost secretar general adjunct al PNL în perioada în care Crin Antonescu a fost preşedintele partidului.
Vremea redevine călduroasă
Vremea va deveni călduroasă în următoarele zile, media regională diurnă oscilând între 30 şi 34 de grade Celsius, la nivelul întregii ţări, în timp ce probabilitatea de apariţie a ploilor va fi mai mare în cea de-a doua jumătate a lunii septembrie, conform prognozei pentru perioada 14 - 27 septembrie, publicată, luni, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
În Moldova, vremea se va încălzi treptat în primele zile şi va deveni caldă pentru această perioadă, mai ales între 17 şi 19 septembrie, când vor fi temperaturi maxime cuprinse, în medie regională, între 28 şi 30 de grade. Apoi, valorile termice diurne vor scădea, până la 22 de grade, apropiate de cele normale pentru ultima decadă a acestei luni. Temperaturile minime vor fi cuprinse, în medie, între 12 şi 16 grade, cu excepţia ultimelor nopţi, când se vor apropia de 10 grade. Ploi, în general slabe cantitativ, pot apărea mai ales după data de 19 septembrie.
Iohannis: Una din cinci şcoli nu are autorizaţie sanitară. E o ruşine naţională
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă susţinută la Cotroceni, că la începutul acestui an nu au autorizaţii 4.000 din cele aproximativ 20.000 de unităţi de învăţământ din România. "Acest lucru înseamnă că una din cinci clădiri în care funcţionează şcoli nu are autorizaţie. Este o ruşine naţională", a declarat Iohannis. "Lansez Guvernului o provocare. Cred că este posibil să avem un plan pe trei ani care să ducă la rezolvarea acestei chestiuni. Cred că e posibil ca până în toamna lui 2018 să avem o Românie modernă şi în şcoli", a mai spus preşedintele.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, ieri, la deschiderea noului an şcolar, că 3.400 de clădiri ale unor unităţi de învăţământ sunt fără autorizaţie sanitară, multe fără apă potabilă şi canalizare. Potrivit lui Cîmpeanu, din totalul de 19.000 de şcoli, 7.000 au personalitate juridică, restul fiind structuri arondate. Cele 19.000 de şcoli au în patrimoniu 24.600 de clădiri, dintre care 20.650 sunt cele în care se desfăşoară direct actul educaţional. Dintre acest clădiri, 16.600 au autorizaţie de funcţionare, restul de 3.400 nu au autorizaţie sanitară, alte 675 de clădiri fiind în curs de obţinere a acestei autorizaţii.
