MOZAIC STIRI NATIONALE: Sub 10 la sută dintre românii care solicită viză pentru SUA sunt respinşi
Ambasada SUA la Bucureşti a precizat că peste 90 la sută dintre solicitările de viză temporară din România sunt acceptate, procentul solicitărilor respinse scăzând semnificativ, având în vedere că până în 2012 era de peste 20 la sută. Consulul general a arătat că numărul aplicanţilor a scăzut după intrarea României în UE, pentru ca în 2013 şi 2014 să reînceapă să crească. El a mai precizat că, dintre vizele acordate în 2014, peste 5.500 au fost pentru marinari şi personal aviatic, peste 5.400 - pentru programul Summer Work Travel şi pentru programe de schimburi culturale, peste 1.000 au fost vize temporare de lucru şi alte aproximativ 1.000 au fost vize de imigrare. De asemenea, au mai fost acordate peste 400 de vize de studii, alte peste 400 pentru Loteria Vizelor, 200 de logodnă şi trei pentru adopţii internaţionale.
Românii care doresc să obţină o viză temporară pentru SUA trebuie să achite o taxă, cunoscută şi sub denumirea de taxa MRV, înainte de a solicita efectiv viza, valoarea acesteia fiind de 160 de dolari. Fiecare solicitant - inclusiv copiii - trebuie să aibă completate şi să trimită pe internet, înainte de susţinerea interviului la ambasadă, Formularul DS-160, care poate fi găsit pe site-ul ambasadei. După completarea şi transmiterea formularului, solicitantul trebuie să îşi programeze interviul online pe site-ul www.ustraveldocs.com/ro. Programările pentru interviu se fac din jumătate în jumătate de oră.
Pensiile parlamentarilor, "un drept firesc, echitabil şi compensatoriu"
Iniţiatorii proiectului de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor arată, în expunerea de motive, că ”deputaţii şi senatorii au dreptul la indemnizaţie pentru limită de vârstă, ca un drept firesc, echitabil şi compensatoriu pentru perioada de activitate parlamentară”.
În concluzia la propunerea legislativă se menţionează că se doreşte ”creşterea calităţii şi performanţei Parlamentului, prin profesionalizarea acestora ca urmare a creşterii atractivităţii şi motivarea specialiştilor din diferite domenii, atât din sectorul public, cât şi din cel privat, să candideze la alegerile parlamentare”. Se doreşte, de asemenea, abordarea unitară, prin aplicarea ”aceloraşi principii privind salarizarea/pensionarea acelor care iniţiază/aprobă legile (parlamentarii) cu cei care pun în aplicare legile ( magistraţii). Propunerea mai vrea să ”stopeze discriminările create de categoriile cărora li s-au tăiat pensiile, dar care în prezent sunt în plată prin recâştigarea drepturilor în instanţă şi a celor care au pierdut în instanţă acest drept”.
Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunară pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.
Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.