MOZAIC STIRI NATIONALE:Olanda nu susţine aderarea României la Schengen
Era pregătită din multe puncte de vedere, dar nu în cele esenţiale. Vorbesc aici de legislaţie, de sistemul judiciar, de funcţionarea lui, de eficienţă şi imparţialitate în modul de aplicare a legilor, de corupţia instituţională", a afirmat, într-un interviu la Realitatea TV, ambasadorul olandez. Totodată, Matthijs van Bonzel a subliniat faptul că există o legătură între Schengen şi respectarea standardelor UE. "Unii politicieni au negat această legătură în cei trei ani de când mă aflu aici. Dar există o legătură foarte puternică. Legătura este următoarea: odată ce devii membru al UE şi îndeplineşti toate cerinţele impuse de acest statut şi poate nu toate statele le respectă în practică dar măcar încearcă să facă tot ce le stă în putinţă pentru a demonstra că situaţia este sub control. România a aderat fără să îndeplinească aceste cerinţe dar acum recuperează" ajungând la nivelul la care ar fi trebuit să fie în 2007, a precizat diplomatul. "Am acceptat România doar cu această listă de sarcini fiind de deplin convinşi că va realiza toate aceste lucruri. Când citeşti raportul MCV (...) da, vedem progrese dar, nu, România nu a atins nivelul maxim. Odată ce va ajunge la acest nivel vom merge în Parlament şi le vom spune parlamentarilor noştri că România îndeplineşte toate condiţiile pe care ar fi trebuit să le îndeplinească atunci când a devenit ţară membră UE", a afirmat el. Van Bonzel a explicat că printre lucrurile pe care România le mai are de îndeplinit se află confiscarea averilor ilicite, rata în prezent fiind de doar 10%. Ambasadorul a mai spus că o altă nemulţumire a parlamentarilor olandezi este aceea că statul român nu a plătit compania olandeză care, în urmă cu şapte ani, a recuperat epava unei nave eşuate pe canalul Dunăre-Marea Neagră, deşi există şi un verdict al Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris.
Numărul crimelor comise de minori s-a dublat anul trecut
Numărul crimelor comise de minori anul trecut s-a dublat faţă de 2013, în timp ce numărul de violuri, furturi şi tâlhării comise de persoane care nu au împlinit încă 18 ani a scăzut. Potrivit raportului de activitate pe 2014 al Parchetului instanţei supreme, în 2014 au fost înregistrate 21 de infracţiuni de omor comise de minori, în condiţiile în care în anul 2013 au fost anchetate zece crime pentru care principalii suspecţi au fost minori. Tot în 2014 au fost şi 32 de tentative de omor atribuite unor suspecţi cu vârsta sub 18 ani, în anul 2013 minorii fiind suspectaţi de 45 de astfel de fapte.
Dacă numărul crimelor cu autori minori s-a dublat anul trecut, violurile, tâlhăriile şi furturile comise de aceştia au scăzut. Astfel, potrivit datelor statistice centralizate de procurori, minorii au fost cercetaţi pentru 66 de violuri, 1.496 de furturi şi 611 tâhării, în condiţiile în care în anul 2013 au fost anchetate 73 de violuri, 3.474 de furturi şi 706 tâlhării comise de minori.
Numărul total al tinerilor cu vârsta sub 18 ani care au fost trimişi în judecată în anul 2014 a fost de 2.966, în timp ce în 2013 au fost trimişi în judecată 4.431 de minori.