MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump, contrat puternic la ONU de Macron și Rouhani
Șeful statului francez, Emmanuel Macron, cu pledoaria sa în favoarea multilateralismului, și președintele iranian Hassan Rouhani, care a acuzat SUA că vor “instituții internaționale ineficiente”, s-au erijat marți în contraponderi la “patriotismul” promovat de președintele american Donald Trump, fapt ce a iritat Washingtonul, transmite EFE.
În sesiunea de deschidere a dezbaterilor celei de-a 73-a Adunări Generale a ONU, Macron a rostit un discurs înflăcărat, în care s-a delimitat în mod evident de unilateralismul lui Trump și în care le-a cerut liderilor prezenți la discuții “să nu mai semneze acorduri comerciale cu țări care nu respectă acordul de la Paris” privind schimbările climatice. Întrebat ulterior, în conferință de presă, dacă a dorit să transmită mesajul că liderii lumii nu ar trebui să mai semneze acorduri cu SUA, Macron a răspuns că este dispus să continue să lucreze cu Washingtonul în chestiuni comerciale punctuale, dar a adăugat: “Am vrut să spun că nu vor mai exista acorduri importante care să nu fie conforme cu Acordul de la Paris și cu propriile noastre obiective”. Discursul lui Macron a fost interpretat în mass media americane drept o mustrare la adresa politicilor lui Trump și drept o nouă tentativă a liderului francez de a ocupa spațiul în leadership-ul global pe care de obicei îl revendică liderul de la Casa Albă. Macron a cerut chiar o reformă a G7, grupul statelor puternic industrializate, care să includă Africa, într-o formă sau alta, ca “prioritate” în lupta împotriva inegalităților. Liderul francez s-a demarcat punct cu punct de Trump și de cei care “agită suveranitatea ca mod de a-i ataca pe alții”, criticând retragerea SUA din acordul de la Paris privind schimbarea climatică, respingerea unui acord privind imigrația, abordarea situației din Orientul Mijlociu de către președintele american, precum și atitudinea lui Trump față de acordul nuclear cu Iranul. “Ce va permite soluționarea reală a situației din Iran? Legea celui mai puternic? Presiunea unei singure părți? Nu!”, a spus Macron, făcând apel la “dialog și la multilateralism” pentru ieșirea din impas.
“Un simptom al unei debilități mintale”
Legat de acest ultim punct, președintele iranian Hassan Rouhani l-a acuzat pe Trump că face eforturi pentru ca “toate instituțiile internaționale să fie ineficiente” și a declarat în fața Adunării Generale a ONU că în lume există lideri cu “apucături xenofobe similare regimului nazist”. Rouhani a răspuns astfel, chiar în Adunarea Generală a ONU, declarațiilor făcute tot marți de la aceeași tribună de Trump, care a cerut comunității internaționale să izoleze Iranul și a promis că va impune și mai multe sancțiuni împotriva regimului de la Teheran, apărând totodată decizia sa de a retrage SUA din acordul nuclear cu Iranul. “Este paradoxal că SUA nici măcar nu încearcă să-și ascundă planul care vizează răsturnarea guvernului (iranian) invitând în același timp la negocieri”, a acuzat Rouhani. “Cum putem noi să purtăm negocieri cu o administrație care se comportă astfel?”, s-a întrebat liderul iranian, care a denunțat “terorismul economic” reprezentat de sancțiunile americane și care a insistat că singurele negocieri posibile trebuie să aibă loc la ONU și pe baza acordului “făcut praf” de către Washington.
Rouhani a criticat SUA pentru că se opune “multilateralismului”, fiind singura țară care a decis să se retragă din acordul nuclear cu Iranul, și a comentat că o astfel de atitudine este “un simptom al unei debilități mintale” și a “incapacității de a înțelege lumea interconectată în care trăim”. “Cei care caută dominația și hegemonia sunt dușmani ai păcii și vinovați de războaie”, a insistat Rouhani în plenul Adunării Generale a ONU.
Președintele iranian a mai acuzat SUA că înțelege relațiile internaționale “dintr-o perspectivă autoritară” care se reflectă prin “intimidare și impunere” și a subliniat că “niciun stat nu poate fi adus cu forța la masa negocierilor”. “Cel mai bun este dialogul, însă acesta trebuie să se desfășoare bidirecțional și să aibă la bază egalitatea, justiția, integritatea, onoarea și normele comunității internaționale”, a insistat Rouhani, care a cerut administrației Trump să renunțe la sancțiunile impuse Iranului, deoarece prin aceste sancțiuni “poporului (iranian) i se refuză dreptul la viață și prosperitate”. “Prins” între Macron și Rouhani, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, nu a stat mult pe gânduri pentru a răspunde și a declarat că administrația americană este “profund decepționată” de mecanismul pe care îl va crea Uniunea Europeană pentru a permite țărilor și companiilor străine să scape de sancțiunile Statelor Unite contra Iranului. “Din nefericire, noaptea trecută, am fost îngrijorat și profund decepționat să aud că unele părți semnatare ale acordului (nuclear cu Iranul) creează un sistem special de plăți pentru a ocoli sancțiunile SUA”, a declarat Pompeo în cadrul unui eveniment care a avut loc la New York.
Premierul Japoniei, dispus să se întâlnească cu Kim Jong-un
Prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe, a declarat că este dispus să se întâlnească cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un, însă doar dacă un astfel de summit ar duce la rezolvarea răpirilor de către nord-coreeni a unor cetățeni japonezi în timpul Războiului Rece. Într-un discurs rostit în fața Adunării Generale a ONU din New York, Abe a declarat că este dispus să încerce „un nou început” în relațiile Japoniei cu Coreea de Nord. „Coreea de Nord se află într-un moment important în care ori va profita ori va eșua în a profita de această oportunitate istorică pe care a primit-o”, a declarat Abe. „Pentru a rezolva problema răpirilor, sunt pregătit să rup bariera de neîncredere reciprocă cu Coreea de Nord, să avem un nou început și să mă întâlnesc față în față cu Kim Jong-un”, a afirmat Abe. „Dar, dacă vom avea o întâlnire, sunt determinat că trebuie să contribuie la rezolvarea problemei răpirilor”, a adăugat prim-ministrul japonez. Răpirile a zeci de cetățeni de către serviciile secrete nord-coreene în anii '70 și '80 reprezintă un subiect sensibil în Japonia. Japonia consideră că 17 cetățeni au fost răpiți pentru a-i învăța pe spionii nord-coreeni limba și obiceiurile japoneze. În 2002, Nordul a permis ca cinci dintre ei să se întoarcă în Japonia după un summit de la Phenian dintre liderul nord-coreean de atunci, Kim Jong-il și omologul său japonez, Junichiro Koizumi. Coreea de Nord susține că opt dintre cei rămași au murit și alți patru nu au intrat niciodată în țară, lucru contestat de Japonia. Președintele sud-coreean, Moon Jae-in i-a transmis lui Abe că liderul nord-coreean și-a exprimat dorința de a se întâlni „la un moment potrivit”.Moon i-a transmis lui Abe că el consideră că relații mai bune dintre Coreea de Nord și Japonia ar „accelera” procesul dezarmării nucleare a peninsulei coreene. „Cred că normalizarea relațiilor dintre Japonia și Coreea de Nord este necesară în procesul de stabilire a păcii în peninsula coreeană și voi susține și coopera astfel încât să aibă loc un summit Coreea de Nord-Japonia”, a declarat Moon.
NASA: Pământul “se clatină” din cauza unei suprasarcini laterale
n în special din cauza încălzirii globale, axa de rotație a Terrei se deplasează cu aproximativ 10 centimetri pe an, arată studiul
Rotația Terrei în jurul propriei axe este în prezent mai puțin stabilă din cauza unei "suprasarcini laterale" ca urmare a dezghețului survenit la poli, potrivit unui studiu realizat de NASA.
Ca urmare a încălzirii globale, provocată în parte de acțiunea umană, stratul de gheață din Groenlanda s-a subțiat, iar o masă echivalentă cu 7.500 de gigatone s-a desprins, afectând stabilitatea rotației Terrei, care acum "se clatină". Potrivit unui studiu realizat de Jet Propulsion Laboratory al NASA, deplasarea acestei mase este unul dintre factorii importanți care afectează stabilitatea rotației Terrei. "O masă aflată la 45° față de Polul Nord - cum este Groenlanda - sau față de Polul Sud - cum sunt ghețarii din Patagonia - prin deplasarea sa ar avea un impact mai mare de modificare a axei în jurul căreia se învârte Terra, decât o masă care se află chiar în vecinătatea polilor", notează într-un comunicat Eric Ivins, cercetător la JPL și coautor al studiului.
Deplasarea maselor de gheață este unul dintre cei trei factori pe care cercetătorii îi semnalează ca responsabili ai acestei rotații mai instabile și al deplasării axei de rotație terestre.Un alt factor este legat de "dezvelirea" rocilor în zonele unde anterior exista un strat gros de gheață și care acum nu se mai află sub presiunea acestei greutăți.Cea de-a treia cauză prezentată de experți este așa numita “convecție a mantalei”, provocată de mișcarea rocilor topite la temperaturi foarte înalte din adâncurile Pământului.Potrivit studiului, stratul care se află între nucleu și suprafață (manta) poate suferi variații cauzate de mișcările de ridicare și coborâre a rocilor incandescente, fapt ce generează, de asemenea, instabilitatea rotației, modificând axa.
Analizând măsurătorile realizate în secolul al XX-lea, JPL a calculat că axa de rotație a Terrei s-a deplasat cu aproximativ 10 centimetri pe an, ceea ce la nivelul unui secol reprezintă aproape 10 metri.
Turcia reține 39 de persoane suspectate că ar avea legături cu Gulen
Autoritățile turce au reținut 33 de militari și alte șase persoane suspectate că ar avea legături cu rețeaua condusă de predicatorul stabilit în SUA, Fethullah Gulen, despre care Ankara susține că a orchestrat tentativa de lovitură de stat din 2016. Arestările fac parte dintr-o operațiune mai amplă în care sunt vizați membri ai rețelei lui Gulen din marină, forțele terestre și forțele aeriene, precum și din Jandarmerie. Alți 28 de soldați și încă patru persoane urmează să fie reținuți, a precizat Anadolu. Printre cei reținuți se află un locotenent colonel, 13 maiori și 10 căpitani. Autoritățile au coordonat astfel de măsuri împotriva membrilor așa zisei rețele a lui Gulen de când a avut loc tentativa de lovitură de stat, soldată în 250 de morți, în iulie 2016. Gulen neagă că ar fi fost implicat.Erdogan a declarat stare de urgență la scurt timp după tentativa de lovitură de stat pentru a putea lua astfel de măsuri. Starea de urgență a durat până în iulie 2018.
Economia Germaniei de Est, mult în urma celei din Vest
În ciuda progreselor în a face ca economia landurilor din fosta Germanie de Est să ajungă la nivelul economiei landurilor din Germania de Vest, există în continuare diferențe semnificative, conform unui raport anual, citat de dpa.S-au împlinit 28 de ani de când cele două părți ale Germaniei, divizate de Cortina de Fier între Estul comunist și Vestul democratic, s-au reunit într-o țară care are acum peste 82 de milioane de locuitori.Un raport privind starea țării, consultat ieri de dpa înainte de a fi dezbătut în guvern, relevă că, în privința nivelurilor salariale și a puterii economic, fostul Est comunist este încă în spatele Vestului. Marile companii încă nu și-au deschis sedii în landurile estice, iar industria nu a realizat deocamdată potențialul pieței sale de export, se arată în raport. Problemele sunt cauzate parțial de diferențele structurale dintre cele două părți, Estul având încă restanțe evidente în privința cercetării și inovației, precum și a perspectivei internaționale. "Productivitatea mai scăzută, precum și lipsa salariilor de top reprezintă de asemenea un factor", relevă raportul.
Prima mașină zburătoare din lume, pusă la vânzare
Pre-vânzările pentru prima mașină zburătoare din lume vor începe în luna octombrie, a anunțat marți producătorul Terrafugia. Acest prim model, un vehicul hibrid dezvoltat de Terrafugia Inc, o filială a producătorului chinez Geely Auto Group, va fi lansat în 2019, potrivit lui Chris Jaran, director executiv al companiei americane Terrafugia.Mașina va putea transporta două persoane și are nevoie de o pistă pentru aterizare și decolare, potrivit Geely. Comutarea între modul de zbor și cel de condus durează un singur minut. Pentru început, vânzarea va fi limitată la Statele Unite, iar prețul mașinii nu a fost încă stabilit.Potrivit producătorului, va fi dificil ca mașinile zburătoare să devină vehicule publice din cauza costurilor ridicate. Mașinile produse de Terrafugia vor putea înlocui parțial aparatele mici de zbor și vor putea fi folosite în principal de companii, guverne și companii de transport.Jaran spune că TF-2, următorul model de mașină-concept produs de Terrafugia, va fi prezentat, de asemenea, în octombrie. Modelul, care va putea să decoleze și să aterizeze vertical, ar putea fi comercializat din 2023."Mașinile zburătoare vor reprezenta o soluție pentru problemele de trafic și vor avea cu siguranță un impact major asupra societății, economiei, siguranței și mediului", a spus Zhang Yangjun de la Universitatea Tsinghua.Cu sediul la Hangzhou (estul Chinei), Geely este unul dintre cei mai mari producători chinezi de automobile. În 2017, a înregistrat venituri din vânzări de aproximativ 270 miliarde de yuani, echivalentul a 39 de miliarde de dolari americani. Geely a achiziționat Terrafugia în 2017.
