Internațional

Otrăvirea fostului spion: Marea Britanie va răspunde „în mod corespunzător”

Ziarul de Vrancea
11 mar 2018 420 vizualizări

Presa din Marea Britanie și politicienii au speculat că Rusia ar fi avut de-a face cu acest atac

Marea Britanie va răspunde „în mod corespunzător” dacă va fi dovedit că un stat este implicat în otrăvirea fostului spion Serghei Skripal în Anglia, a declarat ieri ministrul de Finanțe Philip Hammond. La postul de televiziune BBC, el a spus: „Aceasta este o investigație a poliției, va fi condusă de probe și trebuie să mergem unde ne duc probele. Trebuie să permitem anchetei să își urmeze cursul. Dar, dacă aceasta va dovedi implicarea unui stat străin, atunci, evident, va fi ceva foarte serios și guvernul va răspunde în mod corespunzător”.

Fostul dublu-agent Serghei Skripal, în vârstă de 66 de ani, și fiica lui, Iulia, în vârstă de 33 de ani, se află spitalizați în stare critică din 4 martie, când au fost găsiți fără cunoștință pe o bancă din orașul Salisbury.

Presa din Marea Britanie și politicienii au speculat că Rusia ar fi avut de-a face cu acest atac, însă ministru britanic de Interne, Amber Rudd, a afirmat sâmbătă că este prea devreme să poată fi spus cine este responsabil. Skripal a trădat zeci de agenți ruși serviciilor secrete britanice înainte de a fi arestat la Moscova, în 2004. Doi ani mai târziu, el a fost condamnat la 13 ani de închisoare, iar în 2010 a primit azil în Marea Britanie, într-un schimb de spioni dintre cele două țări. Poliția britanică a spus că o substanță chimică ce afectează sistemul nervos a fost folosită împotriva lui Skripal și a fiicei lui, însă nu a specificat despre care este vorba.

 

500 de locuitori din Salisbury, sfătuiți să își curețe bunurile

 

Urme ale substanței folosite pentru otrăvirea lui Skripal și a fiicei lui, Iulia, au fost găsite la Mill Pub și la restaurantul Zizzi, scrie BBC. Sally Davies, directorul Serviciului medical civil din Marea Britanie, a spus că riscul de contaminare este „scăzut”. Oamenilor li s-a spus că ar fi ideal să își spele hainele în mașini automate, iar cele care nu pot fi spălate, și necesită curățare chimică, să fie puse în saci de plastic până la un nou anunț. Gențile, telefoanele mobile și alte aparate electronice ar trebui șterse cu șervețele umede, care vor fi apoi aruncate în saci de plastic închiși. Alte obiecte, precum bijuteriile și ochelarii ar trebui spălate cu apă caldă și detergent.

Davies a adăugat că „unii oameni sunt îngrijorați” că expunerea prelungită, pe parcursul unor săptămâni și luni, ar putea cauza probleme de sănătate, însă a specificat că „nu este un motiv de panică”. „Riscul pentru oameni rămâne scăzut și sunt încrezătoare că niciunul dintre angajați ori clienți nu va avea de suferit”.

Directorul companiei DeepMind: Inteligența artificială presupune și riscuri

n un instrument promițător pentru accelerarea cercetării științifice, dezvoltarea inteligenței artificiale presupune și ''riscuri'', dacă nu este utilizată așa cum trebuie, a estimat Demis Hassabis, directorul companiei DeepMind, filială a Google

Posibilitatea apariției unei forme de inteligență artificială incontrolabilă sau ostilă este o problemă strâns legată de dezvoltarea acestei tehnologii, care va juca un rol esențial în deceniile viitoare. Subiectul a fost abordat vineri seara, la University College din Londra, cu ocazia unei sesiuni de întrebări și răspunsuri după proiecția unui documentar despre AlphaGo, programul care a făcut senzație în 2016, după ce l-a învins pe Lee Se-Dol, marele maestru sud-coreean al jocului de go. ''Există o serie întreagă de întrebări filozofice interesante și dificile (...) la care trebuie să răspundem'', a declarat patronul și fondatorul DeepMind, filială a Google, specializată în inteligența artificială (AI).

Inteligența artificială, a adăugat Demis Hassabis, poate fi ''un instrument incredibil pentru accelerarea cercetării științifice'' și constituie una dintre tehnologiile cele mai ''profitabile'' din istoria umanității. Dar, ca orice tip de tehnologie, ''există și riscuri'', subliniat acesta. ''Aceasta depinde de maniera în care noi, ca societate, decidem să o utilizăm'', a completat Hassabis.

''Cred în ingeniozitatea umană atunci când vine vorba de rezolvarea problemelor tehnice (legate de AI) (...) Dar o provocare mai importantă va fi de a rezolva problemele etice'', a insistat acesta. Demis Hassabis a dat asigurări că această problematică se află pe lista de priorități în cadrul companiei DeepMind, care a stabilit soluții concrete pentru a o aborda.

Cuvintele patronului DeepMind vin în continuarea celor ale celebrului astrofozician britanic Stephen Hawking, potrivit căruia, inteligența artificială va fi ''cel mai bun sau cel mai rău lucru din istoria umanității''.

„Cel mai detestat om din SUA”, condamnat la 7 ani de închisoare pentru fraudă

Martin Shkreli, „cel mai detestat om din Statele Unite”, a fost condamnat vineri la 7 ani de închisoare pentru fraudă, scrie New York Times. În vârstă de 34 de ani, Shkreli este supranumit „pharma bro”, după ce a crescut prețul unui medicament folosit în tratarea infecției cu HIV cu 5000%, în 2015. El a fost condamnat vineri - independent de acest caz - după ce, anul trecut, fusese declarat vinovat de fraudă. Inițial, procurorii au cerut o condamnare cu cel puțin 15 ani de închisoare.

Condamnarea lui are legătură cu implicarea sa în compania farmaceutică Retrophin, pe are a fondat-o în 2011, și cu două fonduri pe care le-a condus. În august 2017, el a fost condamnat pentru trei din opt capete de acuzare.

„Nu am fost niciodată motivat de bani”, a spus Shkreli, vineri. Declarația și-a prezentat-o cu lacrimi în ochi. „Am vrut să îmi cresc reputația. Sunt aici din cauza greșelilor tâmpite și neglijente pe care le-am făcut”.

La scurt timp după pronunțarea verdictului, avocații lui au sugerat că el nu va fi trimis la închisoare. Ei au declarat că Shkreli a returnat banii investitorilor, ceea ce înseamnă că nu au existat pierderi financiare - o variabilă importantă în determinarea sentinței.

Judecătoarea Kiyo A. Matsumoto a respins acest argument și a dispus că Martin Shkreli va trebui, în plus, să plătească 7,36 de milioane de dolari statului, pentru a acoperi frauda. Mai mult, ea a autorizat guvernul să confiște acțiunile lui Shkreli, inclusiv un album Wu-Tang Clan și un Picasso, dacă nu va putea plăti suma. Unicul exemplar al albumului „Once Upon a Time in Shaolin” a fost, aparent, cumpărat de antreprenor cu 2 milioane de dolari.

Înainte de audierea de vineri, judecătoarea a primit mai multe scrisori din partea unor susținători ai lui Martin Shkreli, care au spus că el a fost un copil sclipitor și studios, consumat de faima dată de internet

Irak: Avioanele militare turce au distrus cel puțin 18 ținte aparținând organizației PKK

Avioanele militare turce au distrus, în nordul Irakului, pe parcursul întregului weekend, cel puțin 18 ținte aparținând organizației PKK, scrie Reuters. Anunțul privind distrugerea țintelor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a fost făcut de agenția de presă națională Anadolu. Atacurile, întreprinse sâmbătă și duminică, au vizat regiunile Hakurk, Zap, Metina, Gara și Avasin-Basyan din nordul Irakului. Turcia atacă frecvent ținte PKK din nordul Irakului, unde grupul are baza în munții Qandil. PKK este considerat o organizație teroristă de către SUA, Uniunea Europeană și Turcia. Timp de trei decenii a luptat în regiunea sud-estică a Turciei și a omorât 40.000 de oameni.

În luna ianuarie, Turcia a lansat o operațiune militară separată în regiunea Afrin a Siriei pentru a-i împinge pe luptătorii kurzi sirieni din organizația YPG de la graița de sud. Turcia consideră YPG o extensie a PKK. Susținerea YPG de către SUA  împotriva organizației Stat Islamic a tensionat relațiile dintre Ankara și Washington, ambele membre ale alianței militare NATO.

Președintele chinez Xi Jinping va putea rămâne “veșnic” în funcție

Președintele chinez Xi Jinping va putea rămâne în funcție pe perioadă nedeterminată, după ce parlamentul a votat ieri o serie de amendamente constituționale, inclusiv pe cel care înlătură limitele mandatului prezidențial, informează Reuters. Două voturi au fost „împotrivă” și trei „abțineri” la sesiunea de alegeri la care au participat 3.000 de delegați.

Partidul Comunist a propus amendamentul luna trecută. Reprezentanții partidului în Parlament au spus că decizia este una populară și au subliniat că poporul chinez este norocos să aibă un lider de calibrul lui Xi Jinping.

Limita de două mandate prezidențiale de câte cinci ani a fost trecută în Constituție după moartea lui Mao, în 1976, de către Deng Xiaoping, care a recunoscut pericolul cultului personalității și a conducerii făcute de un singur om.

Xi Jinping și-a început cel de-al doilea mandat de cinci ani în fruntea partidului în luna octombrie.

Pozițiile lui Xi Jinping de șef al partidului și al armatei sunt considerate mai importante decât cea de președinte, iar aceste titluri sunt folosite în media ca prioritare. Odată cu adoptarea amendamentului, niciunul dintre titlurile deținute de el nu se mai supune vreunei limite de timp.

Putin asigură că nu va schimba Constituția pentru a rămâne la Kremlin și după 2024

Președintele rus Vladimir Putin, care este aproape de a-și asigura un al patrulea mandat la alegerile din 18 martie, a dat asigurări că nu are nicio intenție de a schimba Constituția pentru a rămâne la putere și după anul 2024. "Nu am schimbat niciodată Constituția și nu am astfel de intenții", a declarat Putin într-un interviu pentru NBC. Președintele rus a fost întrebat dacă ar dori să urmeze exemplul liderului chinez, care aspiră la un mandat pe termen nelimitat.

Putin este acuzat că vrea să rămână pe termen nelimitat la putere, după ce a fost ales pentru prima oară în 2000. În 2008, el a devenit premier, protejatul său Dmitri Medvedev fiind președinte. A revenit la Kremlin în 2012, în ciuda manifestațiilor organizate de opoziție. El a asigurat că, încă din 2000, se gândește la un potențial succesor. "Mă gândesc, dar în final poporul rus este cel care va decide", a adăugat Putin.

Purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova afirmă că a fost hărțuită sexual

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a dezvăluit sâmbătă că a fost hărțuită sexual de deputatul Leonid Sluțki, deja acuzat de aceleași fapte de mai multe jurnaliste din Rusia. La Sankt Petersburg, în nord-vestul Rusiei, "Leonid a început să spună la restaurant lucruri care nu mi-au plăcut deloc", a răspuns ea la postul de televiziune rus NTV după ce a fost întrebată în legătură cu acuzațiile de hărțuire sexuală care îl vizează pe acest deputat. "Am fost surprinsă să văd că cei care erau prezenți (...) nu au spus nimic în acel moment și nu m-au sprijinit", a continuat Maria Zaharova, precizând că faptele s-au petrecut în urmă cu cinci ani, "atunci când ea nu era o persoană cunoscută". "Mă opun total celor care spun, 'în fine, să vedem, ea inventează, este genul ăla de fată care nu se îmbracă așa cum trebuie, toate astea sunt niște invenții'", a adăugat ea, cerându-le femeilor victime ale hărțuirii sexuale "să vorbească aici și acum".

Patru jurnaliste, dintre care trei cu fața neacoperită, l-au acuzat în ultimele săptămâni pe deputatul Leonid Sluțki, șeful Comisiei pentru afaceri internaționale, că le-a agresat sexual, mai ales făcând comentarii cu conotații sexuale sau încercând să le îmbrățișeze cu forța. După ce întâi a denunțat "o provocare infamă și josnică", iar apoi s-a declarat încântat că aceste acuzații "îi întăresc autoritatea", Leonid Sluțki, 50 de ani, a cerut joi, pentru prima dată, iertare presupuselor victime. "Vreau să le cer iertare persoanelor cărora le-am făcut probleme deliberat sau involuntar. Credeți-mă, nu am făcut-o din răutate", a scris el pe pagina sa de Facebook.

Până în prezent, Leonid Sluțki a fost susținut de majoritatea colegilor din parlament, printre care liderul mișcării naționaliste LDPR, Vladimir Jirinovski, care le-a acuzat pe presupusele victime că au "primit ordine din Occident".

"Vă este teamă să lucrați la Duma de Stat? Atunci, schimbați-vă meseria", i-a spus miercuri unei jurnaliste președintele Camerei inferioare a parlamentului, Viaceslav Volodin.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.