MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Umilită, armata rusă pregătește răzbunarea. „Ce e mai rău acum urmează”
Experții militari vorbesc despre un „eșec colosal” al serviciilor de informații și armatei ruse în prima săptămână de invazie și prezinte erorile comise de generalii de la Moscova n însă aceste decepții vor determina Kremlinul să să dea frâu liber întregii sale forțe și să distrugă fără discernământ zone mari din Ucraina, avertizează acești experți
Trupele ruse au ajuns ieri în centrul portului ucrainean Herson, prima realizare majoră a invaziei declanșate în urmă cu o săptămână, iar în capitala Kiev și în alte orașe mari, forțele de ocupație au continuat bombardamentele nimicitoare, dar fără mișcări semnificative de trupe. O delegație ucraineană urma să poarte o a doua rundă de discuții cu oficialii ruși privind încetarea focului.
Invazia declanșată de armata rusă s-a dovedit o eroare tactică și strategică surprinzătoare, potrivit unor experți americani. Specialiștii americani în armata rusă susțin că au fost uimiți de proasta gestionare a campaniei, cu împotmolirea coloanelor de invazie, cu sute de blindate ruse aparent pierdute și cu forțele aeriene ale Kremlinului respinse de apărarea ucraineană antiaeriană. “Când strici totul după două sau trei săptămâni, pot să înțeleg, însă când te poticnești chiar la ușă atunci când intri în casă, (înseamnă că) ai o problemă”, a subliniat Scott Boston, analist principal în materie de apărare în cadrul grupului de reflecție Rand Corp.
Execuție militară „îngrozitoare”
Pentagonul și experți din sectorul privat se așteptau ca armata președintelui rus Vladimir Putin să distrugă rapid capacitatea Ucrainei de a riposta, anihilând comandamentul celor 200.000 de militari ucraineni, distrugând sistemele de apărare antirachetă și forțele aeriene ale Kievului. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat în primele șapte zile de lupte. Și, chiar dacă nu există o estimare fiabilă a numărului de soldați ruși uciși, răniți sau capturați, acesta pare să fie mult mai mare decât se putea anticipa pentru o invazie bine pregătită. “Acesta este un eșec colosal al serviciilor de informații ruse, care au subestimat foarte mult rezistența ucraineană, iar execuția militară a fost îngrozitoare”, a explicat Michael Vickers, fost subsecretar de stat însărcinat cu Informațiile din cadrul Departamentului Apărării. “Principalul său atac a fost insuficient. El a fost fragmentat. Elementele sale pentru operațiuni de recunoaștere au fost capturate, coloane au fost distruse. Este pur și simplu un dezastru, de la un capăt la altul”, a adăugat el.
Lipsa armelor electronice
Potrivit unor experți militari de la centrul Scowcroft din cadrul Atlantic Council, rușii nu au reușit să cucerească rapid un aeroport situat în apropiere de Kiev și să-l păstreze. Aeroportul a fost probabil prea distrus în lupte pentru a mai putea fi utilizat după cum era prevăzut pentru a cuceri Kievul, au subliniat acești specialiști. Mai mult, adaugă ei, “pierderile de avioane și de elicoptere ruse au fost mult mai crescute și mai prejudiciabile”, pentru că ei nu au putut distruge sistemele de apărare antiaeriană ale ucrainenilor. O altă “surpriză” o constituie desfășurarea limitată și ineficientă de arme de război electronice, care ar fi trebuit, potrivit așteptărilor analiștilor, să joace un rol determinat în atacul asupra mijloacelor de comunicare ale ucrainenilor. “Dacă rușii ar fi reușit să-i decupleze pe comandanții militari ucraineni de cei pe care îi comandă, forțele aeriene și de apărare aeriană ucrainene ar fi fost constrânse să lupte în mod necoordonat, ceea ce le-ar fi făcut mai puțin eficiente și mai vulnerabile atacurilor”, se arată în raportul Scowcroft Center.
Scott Boston subliniază că ucrainenii au continuat să utilizeze drone Bayraktar de fabricație turcească pentru a distruge forțele ruse. “Dacă ei (rușii) sunt loviți de dronele turcești o dată sau de două ori, e în regulă. Însă dacă ei sunt loviți mai mult de o dată sau de două ori, ceva nu funcționează de partea rusă”, a subliniat el.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, rușii par să nu-și fi coordonat bine “capacitățile considerabile și diverse, nici gestionat cum trebuie logistica invaziei”. “Avem indicații, de la bun început, că, în pofida faptului că ei au capacități de arme combinate sofisticate, ele nu sunt neapărat deplin integrate”, a adăugat Kirby.
“Rusia deține în continuare avantajele”
La fel de surprinzătoare sunt lacunele în materie de logistică. “Vedem vehicule abandonate. Constatăm probleme de susținere, nu doar în materie de carburant, ci și de hrană”, și-a exprimat Kirby uimirea. Scott Boston, care a luat parte la simulări de război de înalt nivel axate asupra forțelor ruse, subliniază că unele semne indică faptul că o mare parte dintre aceste forțe sunt tineri, insuficient antrenați pentru acest tip de conflict și care nu știau probabil că se duc la război. Se pare, de asemenea, că trupele din teren nu aveau nicio idee cu privire la ceea ce încearcă ele să facă prin invadarea Ucrainei. “Dacă nu știți ce se întâmplă, nu vă puteți adapta”, explică Scott Boston.
Cu toate acestea, niciun expert nu-i vede pe ruși “scoși din joc”. Avansarea armatei lor bate pasul pe loc însă aceasta le-ar putea permite să-și rezolve problemele logistice, subliniază Kirby. Dimpotrivă, specialiștii se tem că frustrarea președintelui rus Vladimir Putin l-ar putea determina să declanșeze toate forțele artileriei sale, ale rachetelor și forței aeriene asupra populației ucrainene, cu un efect devastator. “Rusia deține în continuare avantajele unei puteri de luptă zdrobitoare, ce va sfârși prin a învinge forțele ucrainene pe măsură ce războiul continuă”, arată raportul Scowcroft Center.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, consideră că „ce e mai rău acum urmează” în Ucraina. El a avut ieri o discuție de o oră și jumătate cu Putin în care acesta și-a exprimat hotărârea de a continua ofensiva sa în Ucraina, al cărei scop este „preluarea controlului” întregii țări, potrivit Palatului Elysee.
Liderul de la Kremlin i-a spus președintelui francez că operațiunea rusă se desfășoară „conform planului” prevăzut de Moscova și se va „agrava” dacă ucrainenii nu îi vor accepta condițiile, a precizat președinția franceză. „Previziunea președintelui este că ceea ce e mai rău acum urmează ținând cont de ce i-a spus președintele Putin”, arată sursa citată.
Newsweek: Comandant al trupelor Spețnaz, ucis de ucraineni
Un general rus de top, unul dintre comandanții temutelor trupe speciale Spețnaz, ar fi fost ucis în invazia rusă din Ucraina, anunță revista americană Newsweek, care citează surse locală și postări ale colegilor militarului pe rețelele sociale din Rusia. Posturile de știri ucrainene au raportat că Andrei Suhovetsky, comandantul adjunct al unui corp de armată, a fost ucis miercuri. O postare pe VKontakte scrisă de Serghei Chipilev, șef al unei asociații de veterani ruși, deplânge moartea generalului rus. „Cu mare tristețe am aflat de vestea tragică despre moartea prietenului nostru, generalul-maior Andrei Aleksandrovici Suhovetsky, pe teritoriul Ucrainei în timpul unei operațiuni speciale”, a spus în postarea sa, fără a preciza circumstanțele morții.
China și-ar fi dat acordul pentru invazia Ucrainei
Un raport al serviciilor de informații occidentale indică faptul că la începutul lunii februarie oficialități chineze le-au cerut autorităților ruse să aștepte încheierea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing înainte de a începe invazia militară în Ucraina, au declarat oficialități americane.
Autoritățile SUA au considerat raportul în mare parte credibil, dar detaliile sale sunt deschise spre interpretare, potrivit unei surse apropiate serviciilor de informații. Deși cererea chineză a fost făcută într-o perioadă când președintele rus Vladimir Putin a vizitat Beijingul pentru ceremonia de deschidere a JO de iarnă - unde s-a întâlnit cu omologul său chinez Xi Jinping - nu este clar dacă liderul rus a abordat în mod direct această chestiune cu cel chinez, indică sursa citată.
Informațiile din raport au fost relatate prima dată de cotidianul american The New York Times. După întâlnirea Putin-Xi desfășurată în marja JO de iarnă, Moscova și Beijingul au dat publicității o declarație comună în care afirmau că parteneriatul lor “nu are limite” și condamnau extinderea NATO - un element esențial al justificării date de Putin pentru atacarea Ucrainei.
Ministerul de Externe chinez a reacționat ieri, afirmând că informațiile apărute în presă privind o coordonare între Rusia și China înaintea atacului militar rus împotriva Ucrainei sunt “fake news”. Astfel de practici de distragere a atenției și de mutare a vinei sunt “demne de dispreț”, a declarat Wang Wenbin, purtător de cuvânt al diplomației chineze.
SUA: Peste 46.000 de morți în accidente rutiere în 2021
Peste 46.000 de persoane au murit pe drumurile din Statele Unite în 2021, potrivit unor date preliminare anunțate de Consiliul Național pentru Siguranță (NSC).
Estimarea cu privire la numărul total al deceselor asociate autovehiculelor pentru anul 2021 este de 46.020, în creștere cu 9% comparativ cu cifra de 42.339 din 2020 și cu 18% față de cea din 2019 (39.107), potrivit datelor prezentate. “Această veste devastatoare servește drept încă un semnal de alarmă pentru această țară”, a declarat Lorraine Martin, președinte și CEO al NSC, o organizație nonprofit care promovează siguranța în Statele Unite.
“Eșuăm unii față de alții și trebuie să acționăm pentru a acorda prioritate siguranței pentru toți utilizatorii drumurilor”, a spus Martin.
Totalul distanțelor parcurse cu autovehiculele în 2021 a crescut cu 11% comparativ cu minimele înregistrate în 2020 pe fondul pandemiei de COVID-19 și este în urmă cu doar 1% față de cel din 2019, a mai raportat NSC, care a precizat că rata deceselor a fost de 1,43 la 100 de milioane de mile parcurse în 2021.
Președintele american Joe Biden a făcut din îmbunătățirea infrastructurii națiunii o prioritate a agendei sale interne. Biden a vizitat miercuri localitatea Superior din statul Wisconsin, pentru a discuta despre infrastructură, la o zi după ce a evidențiat această problemă în primul său discurs despre Starea Uniunii, susținut marți seara în Congres.
OMS recomandă tableta antiCOVID “molnupiravir” a Merck în anumite condiții
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă pastila antiCOVID a laboratorului american Merck (MSD) destinată bolnavilor de un COVID-19 “ușor”, dar care prezintă un risc mare de spitalizare, mai ales bătrânilor.
Acest tratament - denumit “molnupiravir” - este un antiviral care se administrează după apariția simptomelor, pe o perioadă de cinci zile, cu scopul de împiedica virusul să se replice. El este recomandat “pacienților cu un COVID-19 care nu este grav, dar care prezintă cel mai mare risc de spitalizare”, a anunțat un grup de experți internaționali de la OMS, în British Medical Journal (BMJ). Acești bolnavi care prezintă un risc de spitalizare sunt nevaccnați, bătrâni, imunodeprimați sau persoane care suferă de boli cronice.
În schimb, “bolnavii tineri și în stare bună de sănătate, inclusiv copiii și femeile însărcinate și care alăptează” nu trebuie să ia acest tratament, estimează grupul de experți OMS.
Această recomandare are la bază date noi, din șase studii controlate randomizate asupra unui număr de 4.796 de bolnavi, care constituie cel mai mare set de date despre acest medicament de până în prezernt, precizează într-un comunicat OMS. Rezultatele acestor studii tind să arate că “molnupiravir” reduce riscul internării la spital - cu 43 de internări mai puține la 1.000 de bolnavi cu risc mare - și termenul dispariției simptomelor - în medie, cu 3-4 zile mai puțin. Ei subliniază că medicamentul are un efect mai slab asupra mortalității - șase decese mai puțin la 1.000 de bolnavi.
Ungaria nu susține acordarea protecției temporare refugiaților din Ucraina
Ungaria nu sprijină propunerea Comisiei Europene ca persoanele care se refugiază din Ucraina să primească statut de protecție temporară, a declarat ieri Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban. Gulyas a motivat că sunt deja în vigoare reguli clare de azil, iar Ungaria le va acorda statut de refugiat tuturor. El a adăugat că poziția comună a statelor Grupului de la Visegrad este de a nu susține propunerea Bruxellesului.
Comisia Europeană a propus miercuri acordarea de protecție temporară pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina. Protecția temporară ar include, printre altele, acordarea unui permis de ședere, acces la piața forței de muncă, la asistență și beneficii sociale.
Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului: „Sunt o țintă pentru Rusia”
Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, demnitarul cu cel mai înalt rang în rândul Bisericii Ortodoxe, care a recunoscut în 2018 Biserica independentă a Ucrainei, a declarat că a devenit “o țintă pentru Moscova”.
“Patriarhia noastră și eu însumi, ca persoană, am devenit o țintă”, a declarat patriarhul Bartolomeu I într-un interviu acordat miercuri seară pentru postul de televiziune CNN Turk. Atribuirea de către Patriarhia ecumenică a Constantinopolului, al cărei sediu se află la Istanbul, a statutului de “Biserică autocefală” - adică independentă - pentru Biserica Ortodoxă din Ucraina a nemulțumit Rusia atât de mult, încât această țară vrea acum să îl pedepsească, a explicat Bartolomeu I. “Vedem astăzi cât de mare dreptate am avut atunci când am acționat astfel. Ne-ar plăcea totuși ca statul și Biserica rusă să nu arate atât de multă animozitate, față de mine și de Patriarhie, și să accepte această decizie”, a adăugat el. “Dar nu este cazul, Patriarhia și eu însumi, ca persoană, am devenit o țintă”, a mai spus patriarhul ecumenic al Constantinopolului.
Bartolomeu I a dezvăluit că a efectuat o vizită la consulatul Ucrainei din Istanbul pentru a-și exprima sprijinul față de această țară și că a purtat o discuție prin telefon cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
“Ne-a cerut să ne rugăm și noi vom face bucuroși acest lucru. El dă un exemplu pentru poporul său. Ei nu vor să se predea și au dreptate. De ce ar renunța la libertatea lor în fața ocupanților?”, a adăugat Bartolomeu I.
Vorbind despre președintele rus și invadarea Ucrainei, patriarhul ecumenic al Constantinopolului a declarat: “Vladimir Putin este foarte inteligent, foarte dinamic. Cum a putut să ia o astfel de decizie? Acum toată lumea îl detestă”.
Patriarhia Constantinopolului a recunoscut în octombrie 2018 Biserica independentă a Ucrainei, stârnind nemulțumirea Bisericii Ortodoxe Ruse, care a denunțat “o schismă” și a rupt legăturile cu Constantinopolul.
Multe alte biserici ortodoxe s-au abținut însă de la recunoașterea acelei noi biserici autocefale.
ONU: Amenințarea nucleară planează asupra întregii umanități
Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a atras atenția ieri comunității internaționale în legătură cu amenințarea nucleară care planează asupra “întregii umanități” în urma invaziei ruse din Ucraina. “Ridicarea nivelului de alertă al armelor nucleare subliniază gravitatea riscurilor care planează asupra întregii umanități”, a spus Michelle Bachelet la Geneva, în fața Consiliului ONU pentru drepturile omului. Ea a denunțat de asemenea “impactul enorm” al invaziei ruse asupra a milioane de persoane din Ucraina, într-un moment în care Consiliul pentru drepturile omului s-a reunit de urgență pentru a discuta o solicitare de a lansa o anchetă internațională. “Atacul început la 24 februarie este pe cale să aibă un impact enorm asupra drepturilor a milioane de persoane din Ucraina”, a declarat Michelle Bachelet. Zeci de milioane de persoane din Ucraina sunt “într-un pericol potențial mortal”, a mai spus ea, potrivit Reuters.
