MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Suntem urmăriți de extratereștrii? SUA urmează să publice un raport oficial
Guvernul american, care urmează să publice luna viitoare un raport privind “fenomene aeriene neidentificate” consideră că aeronave misterioase zărite în ultimii ani de piloți militari nu au nimic a face cu eventuali omuleți mici și verzi veniți să ne observe, ci mai degrabă cu adversarii foarte reali ai Statelor Unite, relatează AFP.
După decenii de secret, Congrsul a ordonat anul trecut Executivului să informeze marele public despre activitățile unității Pentagonului însărcinată cu studierea acestor fenomene, încredințată Marinei americane (US Navy).
Acest raport - plasat sub autoritatea Direcției Naționale americane a serviciilor de Informații (DNI) - riscă să dezamăgească amatorii de extratereștri, al căror entuziasm a fost relansat de un recent reportaj cu privire la acest subiect al foartei serioasei emisiuni americane televizate “60 Minutes”. Fostul președinte Barack Obama a pus gaz pe foc și a mărturisit, într-o emisiune umoristică, faptul că a întrebat, la sosirea sa la Casa Albă, dacă există un laborator secret în care “se păstrează specimene extraterestre și vase spațiale”. “Au făcut câteva cercetări, iar răspunsul a fost nu”, a declarat el zâmbind. “Ceea ce este adevărat, iar acum sunt serios, este că există înregitrări video și imagini ale unor obiecte pe cer despre care nu știm exact ce sunt”, a adăugat Obama.
Pentagonul a publicat anul trecut înregistrări video făcute de piloți din cadrul US Navy, care arată întâlniri în zbor cu ceea ce par să fie OZN-uri.
Una dintre aceste înregistrări - în alb-negriu - datează din 2004, iar alte două din ianuarie 2015. Într-una apare un obiect de formă alungită care se deplasează rapid și care, la câteva secunde după ce a fost reperată de unul dintre senzorii de la bordul aeronavei US Navy, dispare la stânga, în urma unei accelerări bruște.
Spațiu aerian înțesat
În altă înregistrare se distinge un obiect deasupra unor nori, iar pilotul se întreabă dacă nu este o dronă.
La Pentagon, aceste imagini sunt luate foarte în serios.
Pentru a evita orice legătură cu ființe venite de pe alte planete și a-i încuraja pe aviatori să raporteze aceste apariții fără teama de a fi luați în derâdere, militarii nu le mai desemnează drept “obiecte zburătoare neidentificate” (OZN), ci drept “fenomene aeriene neidentificate”.
Obictivul este ca experți militari și cei din cadrul serviciilor de informații să analizeze aceste înregistrări video și să identifice cât mai multe aeronave posibil.
Spațiul aerian mondial este înțesat, explică un oficia de la Pentagon sub protecția anonimatului.
În afara avioanelor de linie, el este traversat de drone militare care pot fi americane sau veni din străinătate, de cvadricoptere - mici drone cu patru brațe și echipate cu camere de luat imagini, vândute în comerț -, baloane-sondă - folosite în previziuni meteorologice, mii de modele - și prototipuri americane - testate în cel mai mare secret.
În funcție de viteza cu care zboară piloții militari, reflexele soarelui, oră și vreme, poate fi dificilă identificarea unei aeronave observate, însă ea este posibilă cu ajutorul analizei matematice, verificării încrucișate a unor fotografii făcute din unghiuri diferite.
Pentagonul nu publică niciuna dintre aceste concluzii, pentru a nu da indicii unor potențiali adversari. Însă, un obiect care apare într-o înregistrare video ca deplasându-se rapid poate, în urma analizei mișcării oceanului, mișcării aparatului care l-a reperat și a propriilor mișcări să se deplaseze, până la urmă, destul de lent.
Tehnologii foarte avansate
“Cu cât culegem mai multe date, cu atât putem reduce mai mult distanța între identificat și neidentificat și putem evita, cu atât mai mult, surprize strategice în domeniul tehnologiilor adversarului”, declară, într-un comunicat, o purtătoare de cuvânt a Departamentului Apărării, Susan Gough. Ceea ce îi îngrijorează pe militari este faptul că aceste fenomene observate foarte frecvent - “mai des de una sau două ori pe săptîmână”, potrivit oficialului de la Pentagon citat - relevă tehnologii de care Statele unite nu dispun. “În realitate nu știm ce sunt”, declara duminică Luis Elizondo, un fost militar care a participat la activități ale Pentagonului în acest domeniu. “Ceea ce știm este că, indiferent ce sunt aceste aeronave, ele arată capacități dincolo de generația viitoare”.
“Iar acesta este lucrul care îngrijorează în domeniul securității naționale: ele pot depăși tot ceea ce avem noi în inventarul nostru”, a declarat el la postul ABC. Pentagonul consideră că toate acestea aduc prea mult a spionarea unor centre de antrenament ale armatei americane.
“Aviatorii noștri se antrenează în același fel în care luptă. Iar dacă este cineva acolo, încercând să identifice felul în care ne antrenăm (...), acest lucru îi dă un avantaj”, subliniază oficialul de la Pentagon.
ONU: Atacurile Israelului în Fâșia Gaza ar putea constitui crime de război
Atacurile aeriene israeliene în Fâșia Gaza pot constitui crime de război, a acuzat ieri Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Michelle Bachelet, care subliniază că nu a primit probe care să arate că clădiri vizate în aceste atacuri erau folosite în scop militar. “Dacă se adeverește că impactul asupra civililor sau obiectivelor civile este nediscriminat și disproporționat, acest atac poate constitui o crimă de război”, a avertizat Michelle Bachelet în deschiderea unei reuniuni extraordinare a Consiliului ONU al Drepturilor Omului.
Războiul dintre Israel și Hamas, al patrulea din 2008, a izbucnit la 10 mai, în urma tragerii de către mișcarea islamistă palestiniană a unor proiectile către Israel, în semn de solidaritate cu răniți palestinieni în mai multe zile de ciocniri cu poliția israeliană, pe Esplanada Moscheilor, în Ierusalimul de Est ocupat, în timpul Ramadanului. “Această escaladare este direct legată de proteste și de răspunsul în forță al forțelor de securitate israeliene, mai întâi la Ierusalimul de Est, iar apoi pe întregul teritoriu palestinian ocupat și în Israel”, a subliniat Bachelet. Ea a subliniat că tirurile de proiectile ale Hamasului “sunt oarbe și nu fac distincție între obiective militare și civile, iar folosirea lor constituie o încălcare evidentă a dreptului umanitar internațional”. Referitor la atacurile aeriene israeliene în Fâșia Gaza, ea a declarat că ele au provocat “numeroși morți și răniți în rândul civililor și au cauzat distrugeri și pagube la scară mare ale bunurilor civile”. Este vorba despre “clădiri guvernamentale, case și imobile rezidențiale, organizații umanitare internaționale, instalații medicale, birouri de presă și drumuri care le permit civililor accesul la servicii esențiale precum spitalele”, a denunțat ea. “În pofida afirmațiilor Israelului potrivit cărora în multe dintre aceste clădiri se aflau grupări armate sau că erau folosite în scopuri militare, noi nu am văzut probe în acest sens”, a subliniat Înaltul Comisar ONU.
Michelle Bachelet a subliniat, de asemenea, că implantarea unor mijloace militare în zone civile dens populate sau lansarea unor atacuri din acestea constituie o încălcare a dreptului umanitar internațional.
De la 10 la 21 mai, 254 de palestinieni au fost uciși în atacuri aeriene israeliene în Fâșia Gaza - inclusiv 66 de copii și combatanți, potrivit autorităților palestiniene. În Israel, tiruri de rachete din Fâșia Gaza au ucis 12 persoane - inclusiv un copil, o adolescentă și un militar, potrivit poliției israeliene.
Peste 5 milioane de locuitori din Melbourne vor intra din nou în lockdown
Cei peste 5 milioane de locuitori din Melbourne, al doilea oraș ca mărime din Australia, au primit ordinul oficial de a intra din nou în lockdown - pentru a patra oară în ultimul an și jumătate - începând de la miezul nopții de joi spre vineri, după apariția unui focar de COVID-19. Noul lockdown de șapte zile vizează atât orașul Melbourne, cât și întregul stat Victoria, a anunțat prim-ministrul interimar al acestui stat australian, James Merlino, în condițiile în care numărul cazurilor asociate acelui focar s-a dublat și a ajuns la 26. “Avem de-a face cu o tulpină extrem de infecțioasă a virusului, o variantă îngrijorătoare, care se propagă mai repede decât am înregistrat vreodată”, a subliniat James Merlino. Varianta B.1.617, detectată prima dată în India, prezintă o transmisibilitate crescută. Ea s-ar fi răspândit în Melbourne prin intermediul unui turist care s-a întors din străinătate.
Școlile, barurile și restaurantele din statul Victoria vor fi închise, orice reuniune va fi interzisă, iar purtarea măștii sanitare va fi din nou obligatorie.
Noua Zeelandă a suspendat deja marți cursele aeriene spre și dinspre statul Victoria, care se desfășurau până acum fără necesitatea intrării pasagerilor în carantină, iar principalele legături aeriene cu celelalte state australiene au fost reduse.
Noul lockdown, conceput cu scopul de a avea efectul unui “scurtcircuit” asupra transmiterii virale, ar trebui să permită autorităților sanitare australiene să monitorizeze mai bine persoanele care au intrat în contact cu rezidenții infectați. Timp de o săptămână, rezidenții nu vor avea voie să își părăsească locuințele decât pentru nevoi urgente, mai ales pentru a merge să se vaccineze împotriva COVID-19.
. Pe parcursul ultimei luni, australienii au cunoscut puține restricții, uriașa țară-continent reușind să controleze foarte bine pandemia.
Totuși, mai multe voci au apărut în spațiul public pentru a critica lentoarea campaniei de vaccinare. Doar 3,7 milioane de doze de vaccinuri anti-COVID-19 au fost administrate în Australia, o țară ce are o populație de 25 de milioane de locuitori.
Autorizare pentru tratamentul cu anticorpi împotriva COVID-19 Sotrovimab al Vir și GSK
Agenția americană a medicamentului (Food and Drug Administration, FDA) a autorizat folosirea de urgență a tratamentului cu anticorpi împotriva unor forme ușoare sau moderate de COVID-19 al Vir Biotechnology și GlaxoSmithKline (GSK) la persoane în vârstă de peste 12 ani. Medicamentul - denumit Sotrovimab - nu este autorizat să fie folosit la pacienți spitalizați din cauza COVID-19 sau care necesită o oxigenoterapie.
Sotrovimab face parte dintr-o clasă de medicamente denumite anticorpi monoclonali, care imită anticropii naturali pe care-i produce organismul în combaterea infecțiilor. Tratamentul cu anticorpi monoclonali urmează să fie disponibl pacienților cu COVID-19 în săptămânile următoare, au anunțat GSK și Vir, precizând că vor să depună o cerere la FDA în vederea comercializării în al doilea semestru al lui 2021.
Tratamente asemănătoare - ale Regeneron Pharmaceuticals și Eli Lilly - au fost autorizate în vederea unei folosiri de urgență în Statele Unite.
Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și-a exprimat săpămâna trecută susținerea față de utilizarea Sotrovimab la pacienți cu COVID-19 care riscă să se îmbolnăvească grav, dar care nu au nevoie de oxigen suplimentar.
Ucraina critică NATO pentru că nu i-a accelerat aderarea la Alianță
Ucraina critică NATO, căreia îi reproșeză faptul că nu face nimic pentru a-i accelera aderarea la Alianța Nord-Atlantică, în pofida unor tensiuni puternice cu Rusia, care a comasat zeci de mii de militari la frontieră.
Șeful diplomației ucrainene Dmitro Kuleba a dat asigurări, într-o conferință de presă comună, miercuri, la Kiev, cu secretara generală a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) Helga Schmid, că Ucraina este recunoascătoare NATO pentru “ușa deschisă” fostelor republici sovietice. “Însă nu s-a luat nicio măsură în vederea punerii în aplicare a deciziei”, și-a exprimat el regretul, în contextul în care Ucraina și-a exprimat voința de a adera la NATO în 2008, într-un summit al Alianței Nord-Atlantice la București.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în aprilie NATO să accelereze procedura de aderare a Ucrainei, în opinia sa singurul mijloc de a pune capăt războiului din 2014 între forțele Kievului și separatiști proruși în Donbas (est). El a formulat această cerere după ce Moscova a desfășurat aproximativ 100.000 de militari la frontiera cu Ucraina și în Crimeea anexată, în mod oficial la manevre militare. Aceste trupe s-au retras de atunci.
Statele membre NATO sunt însă retincente să primească Ucraina în Alianța Nord-Atlantică, a cărei aderare ar fi considerată de către Rusia o gravă amenințare la adresa frontierelor sale. Kuleba a denunțat de asemenea decizia NATO de a nu invita Ucraina la summitul de la 14 iunie, la Bruxelles, la care urmează să participe președintele american Joe Biden.
Kuleba spune însă că se așteaptă ca Ucraina, la fel ca Georgia, altă fostă republică sovietică, să primească anul acesta o invitație la Planul de acțiune în vederea aderării - prima etapă oficială a intrării în NATO.
Facebook autorizează din nou dezbaterea cu privire la crearea artificială a COVID
Facebook nu va mai cenzura mesaje care afirmă că SARS-CoV-2 a fost creat de către om sau în urma unei manipulări în laborator, după ce, de la începutul pandemiei COVID-19, rețeaua de socializare a încercat să încadreze dezbaterea pe platformă și a suprimat numeroase ipoteze considerate teorii ale complotului.
Ideea că SARS-CoV-2 ar fi fost creat printr-o intervenție umană era cenzurată din februarie de către Facebook, însă în urma unor declarații recente ale unor cercetători cu privire la acest suboect, rețeaua de socializare își schimbă poziția. Potrivit unui reprezentant Facebook, contactat de site-ul de știri Politico, mesajele în care se afirmă că virusul a fost creat de către om nu vor mai fi suprimate automat.
Administrația președintelui american Joe Biden pare să fie principalul motor al acestei schimbări. Șeful statului american a anunțat miercuri că, în acest stadiu, există doar două teorii plauzibile, potrivit cărora virusul fie provine de la un animal, fie dintr-un “accident de laborator”.
Macron recunoaște “responsabilitățile” Franței în genocidul tutsi din Rwanda
Președintele francez Emmanuel Macron a “recunoscut responsabilitățile” Franței în genocidul din Rwanda din 1994, într-un discurs susținut ieri, la Memorialul genocidului, la Kigali. Franța “nu a fost complice”, însă a “a făcut prea mult timp să prevaleze tăcerea asupra examinării adevărului”, a declarat el în acest discurs, foate așteptat, în cadrul unei vizite oficiale în Rwanda. Rămășițe ale unui număr de peste 250.000 de victime sunt înhumate la Memorialul genocidului, situat în Gisozi, un cartier din capitala rwandeză.
Macron recunoaște că Franța are “un rol, o istorie și o responsabilitate politică în Rwanda, în pofida faptului că “nu a fost complice” în genocid.
El consideră că țara sa are totodată “o datorie de a privi istoria în față și de a recunoaște partea de suferință pe care a provocat-o poporului rwandez”.
“Franța nu a înțeles că, vrând să se opună unui conflict regional sau unui război civil, rămânea de fapt alături unui regim genocidar. Ignorând alertele celor mai lucizi observatori, Franța își asuma o responsabilitate copleșitoare, într-un angrenaj care a condus la ceea ce este mai rău, în timp ce încerca să evite acest lucru”, a adăugat el.
Genocidul tutsi, comis de către hutu de la 7 aprilie la 17 iulie 1994, s-a soldat cu 800.000 până la un milion de victime.
Consumul alimentelor pe bază de plante la cină poate reduce cu 10% riscul de boli de inimă
Persoanele care mănâncă prea mulți carbohidrați rafinați și grăsimi animale la cină prezintă un risc mai mare de boli cardiace în comparație cu cele care consumă astfel de produse la micul dejun, conform constatărilor unui studiu publicat în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism al Societății de Endocrinologie din Statele Unite, citat de EurekAlert!, platforma operată de American Association for the Advancement of Science (AAAS). Bolile cardiovasculare, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă, atacul de cord și accidentul vascular cerebral, reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel mondial, cu aproximativ 17,9 milioane de decese din aceste cauze înregistrate în fiecare an.
Consumul de grăsimi saturate, carne procesată și zaharuri adăugate poate contribui la creșterea nivelului de colesterol și la un risc mai mare de boli de inimă. O dietă sănătoasă pentru inimă, bazată preponderent pe carbohidrați din legume și cerealele și pe o cantitate mai mică de carne, poate compensa în mod semnificativ riscul de apariție a bolilor cardiovasculare.
“Orele la care se ia masa și calitatea alimentelor sunt factori importanți de luat în considerare atunci când se caută modalități de a reduce riscul de apariție a bolilor de inimă. Studiul nostru a constatat că persoanele care consumă o cină pe bază de plante, cu mai mulți carbohidrați 'integrali' și grăsimi nesaturate și-au redus riscul de boli de inimă cu zece procente”, a declarat autoarea studiului, Ying Li, de la Universitatea de Medicină din Harbin, China. Consumul unei mese pe bază de plante pe zi a redus riscul de boli de inimă cu zece procente, s-a constatat în urma acestei analize.
