MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Studiu: Virusul SARS-CoV-2 suferă mutații fără consecințe notabile
În filmele cu zombi, un “mutant” este o creatură terifiantă. În realitate însă, este normal ca un virus să sufere mutații, iar acest fenomen nu este, în principiu, nici de bine, nici de rău. Până în acest moment, mutațiile SARS-CoV-2 nu par să aibă consecințe notabile, scrie AFP.
Atunci când pătrunde într-o celulă, un virus se multiplică: se copiază pe sine pentru a se propaga. La fiecare replicare, în copia genomului virusului se produc erori, asemenea unui “bug” informatic. Dar această eroare poate avea - sau nu - o incidență mai mult sau mai puțin importantă asupra comportamentului virusului. Mutația poate fi “favorabilă” virusului - îl ajută să supraviețuiască mai bine - sau “defavorabilă” (îi slăbește puterea). Este un proces pe care îl denumim selecție naturală. Virusurile ARN (material generic înrudit cu ADN-ul), categorie din care face parte SARS-CoV-2, suferă mai des mutații decât virusurile ADN întrucât erorile de codificare sunt mai frecvente. Totodată, coronavirusurile suferă mutații mai lent decât alte virusuri ARN: până în prezent, spre exemplu, SARS-CoV-2 a suferit mutații de două ori mai lent decât virusul gripal și de patru ori mai lent decât HIV, potrivit cercetătoarei Emma Hodcroft, epidemiolog molecular la Universitatea Basel. Oamenii de știință consideră chiar că noul coronavirus este relativ stabil din punct de vedere genetic. Dar ceea ce contează este să știm că aceste mutații au efecte notabile. Și dacă acestea îl fac oare să fie mai “periculos”? Aceste mutații îl fac să fie mai contagios? Mai patogen, adică mai susceptibil să declanșeze boala? Mai virulent, capabil adică să declanșeze o formă mai gravă a bolii? Mai puțin vulnerabil în fața unui vaccin? Mai rezistent la mecanismele noastre de apărare imunitară?
Ce știm despre efectele mutațiilor SARS-CoV-2?
Mutațiile genetice ale coronavirusului sunt monitorizate în lumea întreagă de cercetători, care secvenționează genomul virusurilor pe care le identifică și le distribuie într-o bază de date internațională, GISAID, plină de informații prețioase în urma a zeci de mii de secvențieri. Până în acest moment, nimic nu indică în mod clar că noul coronavirus ar fi suferit mutații într-un fel care să modifice semnificativ efectele sale asupra oamenilor. Un lucru e sigur: noul coronavirus nu face excepție de la regulă și suferă “mutații continue”, a explicat săptămâna trecută în fața senatorilor francezi Marie-Paule Kieny, virolog, directoare de cercetare la INSERM. “Problema” este de a ști dacă aceste “mutații modifică sau nu virulența”, a adăugat colega sa Dominique Costagliola, epidemiolog, audiată de asemenea în Senat. Până în acest moment, “nu avem nicio informație” în acest sens. “Până în prezent, acest lucru nu înseamnă că nu va fi niciodată cazul, nu pare că aceste mutații ar avea o influență asupra patogenicității acestui virus”, a adăugat Kieny. Într-un studiu apărut în iulie în revista Cell (după o versiune preliminară publicată în primăvară), oamenii de știință au afirmat că o mutație permite celei mai răspândite sușe a virusului să infecteze mai ușor celulele grație unei modificări a proteinei S, “punctul” prin care pătrunde în celulă. Potrivit ipotezei acestora, această mutație ar putea face ca virusul să devină mai contagios, ceea ce ar explica propagarea sa exponențială. Numeroși oameni de știință au evidențiat limitările acestei ipoteze, precizând că cea mai mare infecțiozitate a fost observată doar în laborator și că acest studiu nu oferă dovada că o capacitate mai mare de a infecta celulele îl face mai contagios. Concluzia cea mai strictă este așadar că, dacă această celulă sușă este fără îndoială mai “infecțioasă”, nu este obligatoriu mai “transmisibilă” de la om la om. Autorii au observat de asemenea, în cazul bolnavilor spitalizați, că această sușă nu a determinat forme mai grave ale bolii. În ceea ce privește ipoteza formulată în august de un cercetător din Singapore, potrivit căreia virusul devine mai puțin virulent, nu a fost fundamentată în mod științific. Din nou, o gravitate mai scăzută a simptomelor poate fi explicată prin alți factori: mai puține comorbidități, un tratament mai eficient etc.
Dar dacă suferă mutații, cum putem spera la un vaccin?
Când mutațiile modifică în mod substanțial “antigenicitatea” unui virus, cu alte cuvinte, capacitatea sa de a provoca producția de anticorpi, vaccinurile își pot pierde din eficacitate. După cum s-a observat însă, SARS-CoV-2 suferă mutații relativ lent până în prezent, iar din acest punct de vedere, în orice caz, este o veste bună în ceea ce privește vaccinul. Pentru moment, “nu pare că aceste mutații fac vreo diferență în ceea ce denumim antigenicitatea lor”, a precizat Marie-Paule Kieny. “Cea mai mare parte a vaccinurilor au fost dezvoltate cu virusuri care corespund primelor sușe din Wuhan, dar numeroși cercetători și companii au încercat să testeze dacă anticorpii pe care reușesc să-i producă prin intermediul vaccinului lor candidat neutralizează de asemenea și virusurile noi”, a mai spus aceasta. “Și au văzut efectiv că virusurile noi sunt neutralizate la fel de bine ca și cele mai vechi”, a precizat cercetătoarea.
Franța, Regatul Unit și Germania contestă dreptul SUA de a reimpune sancțiuni ale ONU împotriva Iranului
Miniștrii de externe ai Franței, Regatului Unit și Germaniei, precum și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, au contestat ieri dreptul SUA de a reimpune sancțiuni ale ONU împotriva Iranului, după ce Washingtonul a anunțat reintroducerea acestor sancțiuni prin activarea așa-zisului mecanism “snapback”. Într-un comunicat comun din partea celor trei țări, semnatare ale acordului din 2015 asupra programului nuclear cu Teheranul, miniștrii au subliniat că Washingtonul s-a retras din acest acord în 2018 și din acest motiv nu are dreptul să activeze această clauză pentru reimpunerea de măsuri punitive. “Orice decizie și acțiune care va fi luată pe baza acestei proceduri va fi de asemenea incapabilă să aibă vreun efect legal”, se spune în comunicat. SUA a anunțat sâmbătă că au activat mecanismul “snapback” prin care etichetează Iranul drept “cel mai mare stat-sponsor al terorismului și antisemitismului la nivel mondial”. Acordul din 2015 a fost semnat de Iran, SUA, Franța, Germania și Regatul Unit - alături de Rusia și China - pentru a limita activitățile nucleare ale Iranului, în schimbul ridicării sancțiunilor economice împotriva sa. Marile puteri mondiale au atenționat Iranul împotriva încercării de a se dota cu bombe nucleare, intenție pe care Teheranul o neagă.
Acordul este de asemenea întărit prin Rezoluția 2231 a ONU.
Berlinul, Parisul și Londra au anunțat că susțin această rezoluție și acest acord în integralitatea lor. “Am lucrat neobosit pentru a salva acordul asupra programului nuclear iranian și ne menținem acest angajament”, se adaugă în comunicat. La rândul său, șeful diplomației europene Josep Borrell, coordonator al Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA, denumirea oficială a acordului asupra programului nuclear cu Iranul) a reacționat și a declarat că va face tot ce stă în puterea lui pentru a menține acest acord. Statele Unite au proclamat unilateral în cursul nopții de sâmbătă spre duminică că sancțiunile Națiunilor Unite contra Iranului sunt din nou în vigoare și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să mărească izolarea lor, dar și tensiunile internaționale.
Ungaria a înregistrat, pentru prima dată, peste 1.000 de infectări zilnice
Autoritățile sanitare ungare au înregistrat, pentru prima dată de la izbucnirea epidemiei de Covid-19, mai mult de o mie de contaminări cu noul coronavirus în decurs de 24 de ore, potrivit rtve.es. Ieri, au fost raportate 1.070 de noi cazuri. Ungaria a înregistrat, până în prezent, 17.900 de contaminări și 683 de decese asociate SARS-CoV-2. La nivel mondial, de la descoperirea noului coronavirus în Wuhan (China), la finalul anului trecut, au fost înregistrate peste 30,5 milioane de cazuri și mai mult de 950.000 de decese, potrivit datelor Universității Johns Hopkins.
Belarus: Hackerii au divulgat datele personale a o mie de polițiști
Hackerii au divulgat datele personale a o mie de polițiști din Belarus, ca răzbunare pentru acțiunile de reprimare a demonstrațiilor de stradă împotriva președintelui Alexandr Lukașenko. „Pe măsură ce arestările continuă, vom continua să publicăm date la scară largă”, se arată într-un mesaj distribuit de canalul de opoziție Nexta Live pe aplicația Telegram. „Nimeni nu va rămâne anonim nici chiar sub cagulă”. Guvernul a spus că îi va găsi și pedepsi pe cei responsabili cu divulgarea datelor, care au fost distribuite masiv sâmbătă seară pe Telegram. „Forțele, mijloacele și tehnologiile care sunt la dispoziția organismelor interne fac posibilă identificarea și condamnarea marii majorități a celor vinovați de divulgarea datelor personale pe internet”, a spus Olga Chemodanova, purtătoare de cuvânt al Ministerului de Interne. Loialitatea forțelor de securitate este crucială pentru ca Lukașenko să se agațe de putere, după alegerile de la începutul lunii trecute, în urma cărora el și-a adjudecat victoria pentru al șaselea mandat, dar oponenții au spus că rezultatul votului a fost măsluit. Forțele de securitate au reținut mii de oameni în încercarea de a opri valul de proteste și greve din țară. Guvernul a spus că 390 de femei au fost reținute sâmbătă, la o manifestație împotriva lui Lukașenko. Cele mai multe au fost eliberate între timp. Măsurile de reprimare a protestelor luate de Lukașenko au făcut ca Uniunea Europeană să gândească noi sancțiuni față de guvernul de la Minsk. Guvernul a reacționat furios, sâmbătă, după ce au apărut informații că Svetlana Tsikhanouskaya, candidatul opoziției în alegerile din august, s-ar putea întâlni curând cu miniștri de Externe ai statelor membre UE. Duminică au avut loc noi proteste de amploare în țară.
Mii de thailandezi au protestat față de Guvern și Monarhie: „Jos cu feudalismul!”
Aproximativ 20.000 de thailandezi au protestat față de Guvernul condus de Prayuth Chan-ocha, fost lider al loviturii de stat, și au cerut reformarea Monarhiei, sâmbătă, când în capitala Bangkok a avut loc cea mai mare manifestație din ultimii șase ani. „Jos cu feudalismul! Trăiască poporul!”, a fost una dintre scandările de la cea mai mare demonstrație din Bangkok de când Prayuth a preluat puterea în 2014. Proteste au loc în țara asiatică din luna iulie, oamenii cerând înlăturarea Guvernului, o nouă Constituție și alegeri. Ei au încălcat un tabu și au criticat monarhia regelui Maha Vajiralongkorn. Protestele de sâmbătă s-au mutat din campusul Universității Thammasat, teren propice opoziției conducerii militare și regale, la Sanam Luang, în fața Marelui Palat. „Sper ca oamenii de la putere să vadă importanța poporului”, a spus liderul studenților, Panupong “Mike” Jadnok, mulțimii. „Luptăm pentru a pune monarhia la locul ei, nu pentru a o aboli”. Organizatorii au spus că au fost prezenți 50.000 de oameni la demonstrație, iar poliția a anunțat că a fost vorba despre 18.000 de persoane. Regele nu se află în Thailanda și a petrecut mult timp în Europa de când a preluat tronul de la tatăl lui, în 2016. Palatul Regal nu a fost disponibil pentru a comenta evenimentele. „Oamenii pot protesta, dar trebuie să o facă pașnic și în limitele legii”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Anucha Burapachaisri. Pe 19 septembrie s-au împlinit 14 ani de la lovitura de stat, în urma căreia prim-ministrul populist Thaksin Shinawatra a pierdut puterea. Între protestatari s-au aflat sâmbătă și adepți ai lui. Prayuth a spus că Guvernul va permite protestele, dar cererile de reformare a Monarhiei nu sunt acceptabile. Protestatarii cer modificarea legii lezmajestate, reducerea puterilor constituționale ale regelui și a controlului lui asupra averii palatului și asupra unităților armate. Demonstrații în semn de susținere a celei din Bangkok au avut loc și în Taipei și Tokyo, iar altele sunt planificate să aibă loc în Europa și America de Nord.
Sondaj: Laburiștii îi egalează pe conservatori prima oară în mandatul lui Johnson
Partidul laburist britanic, aflat în opoziție, i-a egalat într-un sondaj de opinie YouGov pe conservatorii aflați la putere, pentru prima oară de când și-a început mandatul premierul Boris Johnson, semnalează Reuters. În 30 august, o situație de egalitate fusese consemnată și de un sondaj Opinium. Sondajul de opinie YouGov, ale cărui rezultate au fost publicate vineri seara, arată că Partidul Laburist este preferat de 40% din britanici, la fel ca Partidul Conservator. Pentru sondaj au fost chestionați în 16 și 17 septembrie 1618 adulți. Sondajul YouGov precedent, din 9 septembrie, îi credita pe conservatori cu 42%, iar pe laburiști cu 37%. Este pentru prima oară când YouGov, una din principalele organizații de sondare a opiniei publice din Regatul Unit, constată o egalitate între principalele două formațiuni politice britanice. Ultima oară când s-a înregistrat un astfel de rezultat a fost în mai 2019, când Theresa May a anunțat că demisionează de la conducerea guvernului, iar laburiștii erau conduși încă de Jeremy Corbin. Johnson a ajuns prim-ministru în iulie anul trecut, iar în decembrie a condus Partidul Conservator la cea mai mare victorie electorală din 1987 până acum, obținând o majoritate de 80 de locuri în parlament, care le va permite probabil conservatorilor să rămână la putere până în 2024. Ulterior însă, popularitatea premierului a scăzut, în special din cauza îngrijorării tot mai mari a publicului față de modul cum este gestionată criza coronavirusului. Dintre Johnson și actualul lider laburist, Keir Starmer, 35% din cei intervievați pentru sondaj au declarat că l-ar prefera pe politicianul din opoziție și doar 30% pe șeful guvernului. Starmer, fost procuror, a preluat conducerea laburiștilor de la Corbyn în aprilie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
