MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Studiu: Politicile lui Trump, responsabile de înalta mortalitate provocată de pandemie
Președinția lui Ronald Reagan, care în anii 80 a acordat beneficii fiscale marilor averi și companii, a făcut ca speranța de viață în SUA să scadă comparativ cu țările dezvoltate, mai arată cercetarea publicată de prestigioasa revistă The Lancet
Politicile administrației lui Donald Trump în domeniul sănătății sunt responsabile de “461.000 de decese nenecesare” în SUA înainte de pandemie și de alte zeci de mii de morți în actuala criză sanitară, pentru că nu a acționat în mod eficient împotriva COVID-19 și a poluării aerului, potrivit unui studiu publicat de revista științifică The Lancet.
Raportul prezentat de 33 de cercetători participanți la studiu cere distanțarea “imediată” de politicile sanitare ale fostului președinte Trump, admițând totuși că el a moștenit decenii de politici greșite pe care administrația sa le-a agravat. Studiul publicat de The Lancet cere inversarea politicilor care au făcut ca sănătatea populației americane să se agraveze, în timp ce în restul lumii s-a ameliorat și asigură că, “o cale care să ne îndepărteze de politicile de furie și disperare ale lui Trump nu poate trece prin politicile trecutului”.
Raportul estimează că în 2018 s-ar fi putut evita 461.000 de decese prin politici sanitare diferite, iar 40% dintre cele peste 341.000 de decese din anul 2020 provocate de COVID-19 (mai multe decât în orice altă țară) ar fi putut fi astfel evitate.
Potrivit estimărilor, eliminarea politicilor laxe în domeniul mediului promovate de Trump ar fi evitat 22.000 de decese în 2019.
„Pandemia a demonstrat cât de neadecvat e sistemul sanitar al acestei țări”
Cercetătorii consideră că președinția republicanului Ronald Reagan a fost cea care a lansat în anii 80 ai secolului trecut o serie de măsuri care să diminueze rolul sectorului public, acordând beneficii fiscale marilor averi și companii, care au făcut în cele din urmă ca speranța de viață în SUA să scadă comparativ cu media din alte țări dezvoltate.
Dificultățile pentru a accede la un sistem de sănătate cu o amplă componentă privată și prețuri exorbitante comparativ cu alte țări bogate a făcut ca speranța de viață, care este în jur de 78 de ani, să scadă în SUA, în timp ce în restul lunii a crescut peste această vârstă. Raportul este de părere că finanțarea deficitară a agențiilor sanitare din întreaga țară a determinat concedierea a 50.000 de angajați din personalul sanitar în timpul președinției lui Barack Obama, care erau vitali pentru neașteptata pandemie ce s-a declanșat în 2020. Pentru a complica și mai mult lucrurile, politicile sanitare deficitare, axate pe profitul privat, sunt responsabile de faptul că 11 % dintre americani suferă de insecuritate alimentară, obezitate sau diabet și, prin urmare, de un risc crescut de mortalitate de COVID-19.
De asemenea, pandemia a afectat în mai mare proporție minoritățile, a scăzut speranța de viață a hispanicilor cu peste 3,5 ani și a sporit inegalitățile între albi și negri.
“Pandemia a demonstrat în mod spectaculos cât de neadecvat este sistemul sanitar al acestei țări în ceea ce privește protejarea sănătății nației. COVID-19 a adâncit inegalitățile existente la nivel sanitar și social în întreaga lume, dar acest lucru nu s-a văzut în nicio altă parte a lumii mai clar decât în SUA”, a precizat Richard Horton, redactor șef al revistei The Lancet.
Coronavirus: Ucraina interzice vaccinurile rusești pe teritoriul ei
Guvernul ucrainean a interzis orice omologare de vaccinuri împotriva COVID-19 dezvoltate sau produse în Rusia, potrivit unei decizii publicate miercuri seară. Ideea dezvoltării vaccinului Sputnik V în Ucraina, care încă nu are un vaccin, este respinsă de autoritățile pro-occidentale de la Kiev, care consideră că Moscova, ce susține o rebeliune armată în estul țării, se folosește de injecții ca armă geopolitică. “Omologarea de vaccinuri” împotriva COVID-19 “dezvoltate sau produse în țara agresoare este interzisă”, se arată în rezoluția guvernului adoptată luni dar publicată două zile mai târziu. Ucraina a declarat oficial Rusia “țară agresoare” după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 și începutul războiului cu separatiștii proruși din est.
La 1 februarie, separatiștii au anunțat începutul campaniei de vaccinare cu Sputnik V în teritoriile pe care le controlează. Guvernul de la Kiev a dat vina pe concurența țărilor bogate pentru problemele sale de aprovizionare cu vaccinuri și a cerut ajutor european. În următoarele săptămâni, el așteaptă livrarea primului lot de vaccinuri ca parte a programului ONU Covax ce ar trebui să-i furnizeze în total 8 milioane de doze. Kievul se bazează de asemenea pe 12 milioane de doze de vaccinuri dezvoltate de grupurile britanic AstraZeneca și american Novavax și fabricate de Indian Serum Institute. Ucraina intenționează de asemenea să achiziționeze 1,9 până la 5 milioane de doze de vaccin chinezesc Sinovac, deși eficacitatea acestuia este de cel puțin 70%. Fostă republică sovietică cu aproximativ 40 milioane de locuitori, Ucraina a înregistrat până acum peste 1,2 milioane de cazuri de COVID-19, dintre care mai mult de 24.000 de decese.
Mohsen Fakhrizadeh a fost ucis de Mossad cu o armă automată de o tonă
arma, introdusă pe bucăți în Iran, era atât de grea pentru că dispunea de o bombă pentru autodistrugere
Omul de știință iranian asasinat lângă Teheran în luna noiembrie a fost ucis cu o armă de o tonă introdusă clandestin pe bucăți de serviciul secret israelian Mossad, conform unor dezvăluiri publicate de site-ul săptămânalului The Jewish Chronicle. Citând surse din serviciile de informații, publicația cu sediul la Londra scrie că o echipă de peste 20 de agenți, cetățeni israelieni și iranieni, au întreprins ambuscada împotriva omului de știință Mohsen Fakhrizadeh după opt luni de supraveghere.
Potrivit mass-media din Iran, Fakhrizadeh a murit la spital după ce a fost împușcat în mașina sa de asasini înarmați. La scurt timp după moartea sa, Iranul a arătat spre responsabilitatea Israelului, ministrul de externe Javad Zarif scriind pe Twitter despre “indicii serioase ale unui rol israelian”.
Israelul a refuzat să comenteze la momentul respectiv, iar miercuri seară un purtător de cuvânt al guvernului a replicat în urma recentelor dezvăluiri: “Nu comentăm niciodată pe astfel de subiecte. Nu există nicio schimbare în ce privește poziția noastră”.
Fakhrizadeh, în vârstă de 59 de ani, era suspectat de mult timp de Occident ca fiind creierul unui program secret destinat fabricării de bombe nucleare. El era descris de serviciile secret occidentale și israeliene drept șeful misterios al acestui program secret oprit în 2003 și pe care, conform acuzațiilor Statelor Unite, Teheranul încearcă să-l reia. Iranul a dezmințit constant că ar avea un program nuclear în scop militar.
Potrivit celor scrise de Jewish Chronicle, Iranul “a evaluat în secret că îi vor fi necesari șase ani” înainte ca înlocuirea lui Fakhrizadeh să devină “pe deplin operațională”, și că moartea savantului “a prelungit perioada de timp care i-ar trebui Iranului pentru a realiza o bombă de la circa 3 luni și jumătate la 2 ani”. Fără a da detalii suplimentare despre sursele sale, cea mai veche publicație evreiască de presă din lume mai scrie că Mossad a instalat arma automată pe o camionetă Nissan și că “arma respectivă, operată de la distanță de agenți de teren atunci când au observat ținta, era atât de grea pentru că includea o bombă care a distrus dovezile după omor”. Publicația mai afirmă că atacul a fost comis “de Israel singur, fără implicare americană”, dar că oficiali americani au primit unele informații în prealabil.
Xi Jinping: O confruntare între SUA și China ar fi dezastruoasă
O confruntare între China și Statele Unite ar fi dezastruoasă, iar cele două țări este necesar să-și asigure mijloace în vederea evitării unor neînțelegeri, a avertizat președintele chinez Xi Jinping într-o convorbire la telefon cu omolgul său american Joe Biden.
Această primă convorbire intervine în contextul în care Washingtonul și Beijingul se află în dezacord în domeniul comerțului, asupra situației din Hong Kong și Taiwan și cu privirela încălcări ale drepturilor omului în provincia Xinjiang. Xi Jinping a îndemnat ca cele două țări să coopereze în gestionarea diferendelor în mod constructiv. El pledează ca Beijingul și Washingtonul să restabilească mecanisme de dialog care să le permită celor două țări să se înțeleagă și să evite neînțelegerile.
Xi Jinping i-a spus lui Joe Biden că speră ca Statele Unite să fie prudente în probleme care vizează suveranitatea și integritatea teritorială chineze.
Joe Biden și-a exprimat îngrijorarea față de situația din Hong Kong și soarta minorității musulmane uigure, relatează AFP.
Biden continuă politica lui Trump față de China
În acest apel telefonic, la trei săptămâni de la instalarea sa la Casa Albă, Joe Biden și-a marcat voința de a fi mult mai tranșant ca Donald Trump în problema drepturilor omului și de a continua într-o oarecare măsură politica trumpistă în probleme economice. El a pledat în favoarea unei abordări mai pragmatice în dosare precum lupta împotriva modificărilor climatice, abandonat de către predecesorul său.
Potrivit unui rezumat prezentat de către Executivul american, noul locatar al Casei Albe și-a exprimat “îngrijorarea profundă” față de “reprimarea din Hong Kong”, “încălcările drepturilor omului” în Xinjiang și locul tot mai impozant al Beijingului în regiune, mai ales față de Taiwan. Potrivit unor experți, peste un milion de uiguri au fost sau sunt încarcerați în lagăre de reeducare politică, în Xinjiang.
Beijingul respinge termenul “lagăr” și spune că este vorba despre centre de formare profesională, menite să furnizeze locuri de muncă populației, pentru a o îndepărta astfel de extremismul religios. Într-o retorică apropiată celei a precedentei administrații Trump, Joe Biden a denunțat, potrivit Casei Albe, practici economice “nedrepte și coercitive” ale Beijingului.
Relațiile comerciale americano-chineze sunt unul dintre puține dosare în care Joe Biden - care și-a afișat o voință clară de rupe cu politica externă a lui Donald Trump - ar putea, pe fond, să se înscrie într-o relativă continuitate cu precedesorul său. Un oficial de rang înalt din cadrul administrației americane a declarat sub protecția anonimatului că noua echipă împărtășește cu cea dinainte voința de a ține piept Beijingului în “competiția strategică” dintre cele două mari puteri.
Însă, adaugă el, ea a identificat “adevărate probleme” în modul în care Guvernul Trump a abordat această competiție. El citează asfel “slăbirea alianțelor” Americii sau “golul lăsat în instituțiile internaționale, care a fost umplut de China”. Acest oficial a reafirmat miercuri că taxele vamale impuse produselor chineze de către președinția Trump rămân, pentru moment, în vigoare, în așteptarea unei reexaminări globale a strategiei comerciale americane.
Într-un interviu difuzat miercuri la CBS, Joe Bien a avertizat că rivalitatea Statelor Unite cu China va lua forma unei “competiții extreme” și a dat asigurări că vrea să evite orice “conflict” între cele două țări.
Un suspect de la MIT ar putea rezolva misterul crimei de la Yale
Poliția din orașul american New Haven a anunțat că are o posibilă pistă în cazul crimei de săptămâna trecută care a șocat Universitatea Yale. Polițiștii caută un absolvent în vârstă de 29 de ani al Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT) în legătură cu împușcarea mortală a lui Kevin Jiang de sâmbăta trecută. Quinxuan Pan a fost numit o persoană de interes pentru acest caz, a anunțat Otoniel Reyes, șeful poliției din New Haven, precizând însă că absolventul MIT nu este considerat suspect deocamdată. „Nu spun că el este criminalul în acest moment”, a afirmat acesta.
Pan a fost văzut ultima dată într-un orășel din sudul statului Connecticut iar poliția a avertizat că îl consideră înarmat și periculos, acesta având și un mandat de arestare pe numele său legat de posedarea unui bun furat. Jiang, un masterand la Facultatea de Ecologie a Universității Yale, a fost găsit mort sâmbăta trecută cu numeroase plăgi prin împușcare în apropierea campusului universității din New Haven. Polițiștii investighează dacă crima a fost premeditată sau dacă aceasta a avut loc în urma unei dispute rutiere întrucât Jiang se afla la volan în momentul uciderii sale. Pan este un absolvent al MIT și are și alte legături cu universitatea, a mai declarat Reyes, fără a preciza însă care este legătura sa cu uciderea lui Jiang.
Procuratura rusă avertizează împotriva protestelor de Ziua Îndrăgostiților
Procuratura rusă a publicat ieri un avertismernt oficial împotriva manifestației naționale de duminică în susținerea opozantului rus Aleksei Navalnîi, în care atrage atenția că această adunare nu este autorizată. Leonid Volkov, un apropiat al lui Aleksei Navalnîi, i-a îndemnat pe locuitorii marilor orașe să se adune duminică, în apropierea locuințelor, la ora 17.00 GMT (19.00, ora României), de Ziua Îndrăgotiților, și să aprindă lanterna telefonului mobil timp de câteva minute. Aleksei Navalnîi a fost arestat la revenirea în Rusia, la 17 ianuarie, după ce a fost îngrijit timp de cinci luni în Germania, în urma unei presupuse otrăviri cu noviciok, în august, de care-l acuză pe Vladimir Putin și FSB-il. Kremlinul dezminte orice rol. La 2 februarie, el a fost condamnat la aproape trei ani de închisoare, acuzat de încălcarea libertății condiționate într-un dosar de deturnare de fonduri în care a fost condamnat cu suspendare în 2014.
Foști republicani vor să formeze un al treilea partid american
Zeci de foști republicani - care consideră că Partidul Republican nu se opune suficient fostului președinte Donald Trump și tentativelor sale de a submina democrația americană - vor să înființeze un nou partid, declară patru persoane la curent cu dosarul pentru Reuters. Acest grup este format din foști republicani și foști membri ai administrațiilor Ronald Reagan, George H.W. Bush, George W. Bush și Donald Trump. Grupul revendică un “conservatorism cu principii”, care are la bază Constituția și statul de drept, valori puse, în opinia lor, în dificultate de către Donald Trump. Grupul vrea să prezinte candidați în anumite alegeri, însă poate susține candidați de centru-dreapta, indiferent dacă sunt republicani sau democrați, în alte scrutine. Aceste negocieri relevă ruptura care a avut loc în cadrul Partidului Republican după atacul sângeros de la Capitoliu, la 6 ianuarie, al unor susținători ai lui Donald Trump, judecat în Senat de “incitare la insurecție”.
