MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Sondaj: Cetățenii sprijină UE, în pofida crizei sanitare
Trei sferturi dintre români consideră că pandemia a avut sau va avea impact asupra situației financiare personale n majoritatea europenilor consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricționare în țara lor sunt mai mari decât efectele negative
Cel mai recent sondaj de opinie al Parlamentului European arată că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida pandemiei. În același timp, mai mult de jumătate dintre europeni resimt sau se așteaptă să resimtă impactul COVID-19 asupra situației financiare personale.
Opt din zece respondenți știu ce face UE pentru a combate consecințelor pandemiei, în timp ce cetățenii plasează sănătatea publică, combaterea sărăciei, sprijinirea economiei și a locurilor de muncă, precum și combaterea schimbărilor climatice printre prioritățile lor pentru Parlamentul European. În general, sondajul arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, precum și un consens larg în jurul opiniei că e cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun, la nivelul UE.
La sfârșitul primului trimestru al anului 2021, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimțit deja o influență negativă asupra situației lor financiare personale, de la începutul pandemiei. Alți 26% (UE), respectiv 37% dintre români, se așteaptă ca acest lucru să se întâmple. În timp ce 57% dintre respondenți reprezintă o majoritate clară la nivelul UE, există variații importante de la o țară la alta. În cazul României, 76% dintre cetățeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situației financiare personale.
În pofida impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenților (58% în UE, 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricționare în țara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza. Această opinie este prezentă în majoritatea țărilor UE și sugerează o schimbare de atitudine față de a doua jumătate a anului 2020, când o mică majoritate a cetățenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante, conform datelor sondajului PE din 2020.
Crește încrederea în Uniune
Europenii sunt pe deplin conștienți de eforturile Uniunii Europene de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia: opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE ca răspuns la pandemie și aproape jumătate din toți cetățenii (48% în UE, 41% în România) știu care sunt aceste măsuri. Cu toate acestea, în ciuda acestui nivel ridicat de notorietate, doar 48% dintre cetățenii UE (52% în România) afirmă că sunt mulțumiți de măsuri, în timp ce 50% (46% în România) spun că nu.
În ciuda fluctuațiilor pe termen scurt, precum și a diferențelor dintre țări, scorurile pozitive pentru imaginea UE rămân la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani. În medie, la nivelul UE, aproape jumătate dintre cetățeni (48% în UE, 49% în România) au o imagine pozitivă despre UE. Alți 35% (34% în România) au o imagine neutră, în timp ce doar 17% (în UE și România) exprimă o părere negativă despre UE. Acest sondaj confirmă și continuă tendința pozitivă pentru imaginea UE din ultimii zece ani, care este în continuă creștere și rămâne puternică, în pofida pandemiei și a consecințelor acesteia asupra vieților cetățenilor europeni.
Atunci când sunt întrebați despre care ar trebui să fie prioritățile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică ca fiind cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure și eficiente pentru toți cetățenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) și de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății (25% în UE, 28% în România).
Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021 a fost realizat între 16 martie și 12 aprilie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri (1.045 în România).
NASA a anunțat două noi misiuni pe Venus
NASA a anunțat că trimite două noi misiuni pe Venus pentru a analiza atmosfera planetei și caracteristicile sale geologice. Misiunile, care au primit finanțare de 500 de milioane de dolari, urmează să fie lansate între 2028 și 2030. Administratorul agenției, Bill Nelson, a spus că misiunile vor oferi „șansa de a investiga o planetă pe care nu am mai fost de 30 de ani”.
Ultima sondă care a vizitat planeta a fost Magellan în 1990. De atunci, alte navete doar au ajuns în zonă. Misiunile au fost alese după un proces de evaluare și pe baza potențialei lor valori științifice și a fezabilității planurilor de dezvoltare. „Aceste misiuni surori au ca obiectiv înțelegerea cum Venus a devenit un tărâm ca un infern, capabil să topească plumbul la suprafață”, a mai afirmat Nelson.
Venus este a doua planetă de la Soare și cea mai fierbinte planetă din Sistemul Solar, cu o temperatură la suprafață de 500 de grade Celsius.
Misiunea Davinci^ va analiza atmosfera planetei, cu scopul de a obține informații despre cum s-a format și evoluat. Va încerca să determine și dacă Venus a avut un ocean. Davinci^ este așteptat să transmită primele imagini de înaltă rezoluție ale caracteristicilor geologice, numite „tesserae”. Cercetătorii cred că acestea pot fi comparabile cu continentele de pe Pământ și pot sugera că Venus are plăci tectonice.
A doua misiune, Veritas, va cartografia suprafața planetei pentru a fi înțeleasă istoria geologică și pentru a investiga cum s-a dezvoltat atât de diferit față de Pământ. Va folosi un tip de radar pentru a consemna suprafața și pentru a descoperi dacă vulcani și cutremure există încă.
Peste două miliarde de doze de vaccin împotriva COVID-19 administrate în lume
Peste două miliarde de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în lume, la șase luni de la începutul primelor campanii de vaccinare în masă, în decembrie 2020, potrivit unui bilanț întocmit ieri, la ora 9.00 GMT (12.00, ora României). Cel puțin 2.109.696.022 de doze de vaccin antiCOVID au fost administrate în 215 țări și teritorii, potrivit unui bilanț realizat de AFP din surse oficiale. În total, șase din zece doze au fost administrate în trei dintre cele mai populate țări din lume - și anume China (704,8 millioane), Statele Unite (296,9 millioane) și India (221 millioane).
În privința populației, Israelul este țara care conduce - aproape șase din zece israelieni au fost vaccinați complet. Urmează țări precum Canada (59% din populația canadiană a fost vaccinată cu cel puțin o doză), Regatul Unit (58,3%), Chile (56,6%) și Statele Unite (51%).
În Uniunea Europeană (UE), 254,98 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate unei proporții de 39% din populație. Țările populate gravitează în jurul mediei europene - Germania cu 43,6%, Italia cu 40%, Franța cu 39,4% și Spania cu 39,4%.
Doar șase țări din lume nu vaccinează încă, și anume patru în Africa - Tanzania, Ciad, Burundi și Eritreea -, una în Asia - Coreea de Nord - și una în Caraibe - Haiti.
Viktor Orban, sfidat la Budapesta
Strada Dalai Lama și Aleea Martirilor Uiguri sunt doar două dintre noile nume date de autoritățile locale unor străzi din Budapesta în zona în care guvernul premierului Viktor Orbán vrea să construiască un campus pentru controversata Universitate Fudan a Chinei. Plăcuțele cu noile nume ale străzilor au fost instalate săptămâna aceasta în districtul Ferencváros condus de primărița independentă Krisztina Baranyi, unul dintre criticii vocali ai proiectului de construire a universității chineze.
Disputa dintre autoritățile locale și guvernul lui Orbán durează de peste o lună după ce o anchetă a jurnaliștilor de la site-ul de investigații Direkt36 a dezvăluit că executivul maghiar intenționează să contracteze o companie chineză pentru a construi un campus în capitală pentru controversata Universitate Fudan din Shanghai. Controversele sunt cu atât mai mari întrucât planul guvernului a pus sub semnul întrebării soarta unui uriaș campus maghiar numit Orașul Studenților care urma să fie construit în același loc și să aibă o capacitate de peste 8.000 de locuri.
Campusul Universității Fudan ar urma să fie construit de către o firmă chineză aprobată în prealabil de Beijing cu muncitori din China și cu ajutorul unui împrumut de 1,25 miliarde de euro din partea părții chineze. Guvernul lui Orbán a alocat deja 2,3 milioane de euro pentru exproprierile necesare.
„Am dat spațiilor publice din jurul universității chineze planificate un nou nume frumos”, a scris pe pagina sa de Facebook primărița Barany. Un sondaj realizat de Institutul Republikon a descoperit că două treimi din maghiari resping proiectul campusului chinezesc, o treime dintre aceștia fiind votanți Fidesz, partidul condus de Viktor Orbán.
Georgia și Ucraina consideră că aderarea lor la UE și NATO este doar o chestiune de timp
Georgia și Ucraina și-au exprimat ieri convingerea că aderarea lor la Uniunea Europeană și NATO este doar o chestiune de timp și s-au pronunțat pentru aprofundarea colaborării pentru a atinge acest obiectiv împreună cu Republica Moldova, așa cum cele trei au convenit în luna mai.
Premierul ucrainean Denis Șmîgal, aflat într-o vizită oficială la Tbilisi, a declarat în conferința de presă comună cu omologul său georgian, Irakli Garbașvili, că Ucraina și Georgia “sunt unite prin obiective comune: apartenența la UE și NATO”. “Sunt sigur că intrarea țărilor noastre în aceste organizații este doar o chestiune de timp”, a insistat premierul ucrainean. “Facem totul și vom face și mai mult pentru a îndeplini criteriile UE și NATO”, a adăugat el.
La rândul său, premierul georgian a declarat că în fața “celor două state stau provocări și obiective comune”. Referitor la provocări, el a menționat “amenințările care emană dinspre Rusia și consecințele grave ale ocupației (rusești) în țările noastre”. “Georgia și Ucraina se îndreaptă împreună spre UE și NATO și am examinat o serie de aspecte ale planurilor comune de integrare în aceste organizații. Suntem extrem de motivați să devenim membri cu drepturi depline ai NATO și UE”, a mai spus Irakli Garbașvili.
Procurorii cer 30 de ani de închisoare pentru Derek Chauvin
Punerea în libertate sau 30 ani de închisoare? Polițistul alb Derek Chauvin, condamnat pentru uciderea afro-americanului George Floyd, și procurorii responsabili de caz au cerut miercuri în instanță pedepse diametral opuse.
În documentele trimise înainte de audierea din 25 iunie, în cursul căreia va fi stabilită sentința, fostul polițist de 45 de ani a sugerat o pedeapsă cu închisoarea redusă la durata deja executată, pledând pentru a fi comis “o greșeală cu bună-credință”. “Alternativ, Derek Chauvin solicită respectuos ca instanța să îi acorde circumstanțe atenuante” și să păstreze o pedeapsă la nivelul inferior al baremului în vigoare în statul Minnesota (aproximativ 12 ani de detenție), a scris avocatul său Eric Nelson. Fost polițist, el riscă “să devină o țintă în închisoare”, a pledat avocatul, care a mai invocat lipsa unui cazier în cazul clientului său și “respectul pentru procedura judiciară în pofida oprobriului”.
În ce privește crima în sine, el a subliniat că Derek Chauvin “nu era conștient că ar comite așa ceva: în mintea lui, își îndeplinea misiunea și îi ajuta pe alți polițiști să-l aresteze pe George Floyd” pe gâtul căruia și-a apăsat genunchiul timp de aproape zece minute, la 25 mai 2020, indiferent la gemetele acestuia și inerția sa.
La scurt timp, procuratura și-a transmis propriile argumente, cerând 30 de ani de închisoare pentru ceea ce a numit, în opoziție cu apărarea, un “abuz odios” și un comportament “deosebit de crud”.
Xxxxxxxxxxxxxxxxx
NASA trimite 128 de calamari în spațiu
Peste 100 calamari și 5.000 de animale microscopice urmează să fie trimise spre Stația Spațială Internațională (ISS). Oamenii de știință speră că experimentele îi vor putea ajuta să înțeleagă efectele zborurilor spațiale.
Cei 128 calamari vor fi folosiți ca parte a cercetării asupra interacțiunilor benefice dintre microbi și animale, aceasta deoarece au un sistem imunitar similar cu cel al oamenilor. NASA spune că experimentul ar putea ajuta la dezvoltarea unor măsuri de protecție care să-i ajute pe astronauți să rămână sănătoși în timpul misiunilor spațiale lungi. „Animalele, inclusiv oamenii, se bazează pe microbii noștri pentru a menține un sistem digestiv și imunitar sănătos. Nu înțelegem pe deplin modul în care zborul spațial modifică aceste interacțiuni benefice”, a declarat Jamie Foster, coordonatorul principal al experimentului. Calamarii ar putea să-i ajute pe cercetători să rezolve „aceste probleme importante pentru sănătatea animalelor”.
Un stat american oferă arme de foc celor care se vaccinează
Statul Virginia Occidentală a lansat o loterie menită să accelereze campania de vaccinare, între ale cărei premii se află două camionete, cinci permise de pescuit și de vânătoare valabile pe viață, zece puști de vânătoare și 25 de sejururi în parcuri naturale din stat. Statul a anunțat de asemenea o loterie în valoare de un milion de dolari, destinată persoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 și 25 de ani, prin care oferă două burse complete de patru ani la o universitate din stat, o tentație într-o țară în care învărțământul superior costă scump. În urma unei lansări bune, campania de vaccinare stagnează în acest stat rural situat pe lanțul muntos al Apalașilor, în estul țării, unde doar 41% din populație a fost vaccinată.
Această loterie urmează să se desfășoare săptămânal de la 20 iunie la 4 august, cu loturi destinate locuitorilor care au fost vaccinați cel puțin cu o doză de vaccin antiCOVID, a anunțat guvernatorul republican Jim Justice.
Acest stat le-a oferit deja, în ultimele luni, tinerilor cu vârsta cuprinse între 16 și 35 de ani, o categorie de vârstă mai reticentă față de vaccinare, bonuri de economii în valoare de 100 de dolari sau cecuri-cadou de aceeași sumă, pentru a-i atrage la vaccinare.
Lansate de către statul Ohio, loteriile în valoare de milioane de dolari se multiplică în Statele Unite, în vederea unei relansări a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, în scădere de mai multe săptămâni.
Alte state își atrag cetățenii reticenți cu bere, pizza sau bilete la evenimente sportive, pe lângă alte inițiative private. Președintele Joe Biden vrea să atingă pragul vaccinăriia 70% dintre adulți vaccinați cu prima doză de vaccin împotriva COVID-19 până la 14 iulie. Pragul vaccinării cu prima doză a 50% dintre adulții americani a fost atins la 25 mai.
