MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Protest împotriva reprimării protestelor, în fața lui Putin
Aproximativ 200 de persoane, inclusiv personalități din viața muzicală și cinemaului, au manifestat ieri la Moscova în fața sediului administrației prezidențiale, în semn de protest față de pedepse dure cu închisoarea la care au fost condamnați în ultimele săptămâni protestatari.
Tribunalele ruse au condamnat șase bărbați la pedepse cuprinse între doi și patru ani de închisoare, după ce i-au găsiți vinovați de “violențe” asupra poliției, la manifestații în favoarea unor alegeri libere, în această vară. Numeroase voci critice apreciază că aceste cazuri au fost “fabricate piesă cu piesă”. Ultima hotărâre din această serie, împotriva lui Pavel Ustinov, un actor în vârstă de 23 de ani, condamnat la trei ani și jumătate de închisoare, a provocat o rară indignare în rândul a zeci de personalități din lumea culturală rusă, de obicei puțin implicată în politică. Pavel Ustinov își clamează nevinovăția și dă asigurări că nici măcar nu participa la manifestația neautorizată în cursul căreia a fost arestat în această vară, ci că aștepta pur și simplu un prieten în fața unei stații de metrou.
Actori celebri printre manifestanți
Ieri, campania de susținere s-a intensificat, iar mai mulți actori celebri s-au succedat la un pichet de manfestare a solidarității - singura formă de protest în Rusia care nu necesită o autorizație prelabilă. Unul după altul, protestatarii au ținut o pancartă care îndemna la eliberarea tânărului. “Asta privește pe toată lumea”, a lansat în timpul manifestației actrița Aleksandra Bortici, cunoscută marelui public rus după ce a jucat în mai multe filme. Mai mulți alți manifestanți purtau pancarte arborând sloganul “Eu sunt/Noi suntem întreaga țară”, o trimitere la o mișcare de susținere fără precedent care a permis eliberarea, în iunie, a jurnalistului Ivan Golunov, acuzat pe nedrept de trafic de droguri.Un fapt extrem de rar - o scrisoare deschisă în care se îndeamnă la eliberarea lui Pavel Ustinov și altor manifestanți condamnați, publicată marți seara într-un ziar religios online, a fost semnată de către 70 de reprezentanți ai Biserciii Ortodoxe Ruse, reputată ca apropiată puterii. Altă scrisoare deschisă, semnată de 260 de profesori, denunță “ilegalitatea flagrantă” a condamnărilor și cere ca cei care au încarcerat manifestanți să fie judcați. Avocatul lui Pavel Ustinov, Dmitri Cehov, a anunțat miercuri că a făcut apel împotriva condamnării clientului său.
Preferabil morți: Duterte oferă recompense pentru capturarea infractorilor eliberați pentru bună purtare
Președintele Filipinelor, Rodrigo Duterte, a anunțat recompense pentru prinderea a sute de criminali și violatori eliberați printr-o gafă a biroului corecțional și a spus că ar fi mai bucuros dacă aceștia ar fi prinși morți și nu vii. Peste 1.700 de infractori găsiți vinovați în crime violente au fost eliberați printr-un program de eliberare pentru bună purtare, ceea ce a reprezentat o situație jenantă pentru liderul ales aproape în totalitate datorită promisiunilor sale de a face străzile mai sigure. Duterte a spus că este un “premiu” de un milion de peso (19.175 de dolari) pentru depistarea fiecărui condamnat aflat în libertate, după ce mai puțin de 700 au răspuns apelului său de a se preda. “Premiul de 1 milion este disponibil celor care-i pot captura morți sau vii. Dar poate morți ar fi o opțiune mai bună. Vă voi plăti zâmbind”, a spus el în fața reporterilor marți seară.Duterte este un fost primar și procuror care s-a lăudat că va ucide 10.000 de criminali dacă va deveni președinte. De la alegerea sa acesta a devenit cunoscut pentru un război sângeros cu drogurile în timp ce poliția a omorât mii dintre cei mai săraci traficanți și utilizatori. Activiștii spun că uciderea acestora au fost execuții, dar poliția neagă.Cu toate acestea, miercuri, secretarul de stat pe Justiție Menardo Guevarra a părut să dea înapoi cu privire la recompensa lui Duterte.“Viu sau mort nu ar trebui să fie luat la propriu”, a spus el.Legea privind buna purtare a trecut sub predecesorul lui Duterte, acesta încercând să reducă populația celor mai supraaglomerate închisori din lume. Peste 21.000 de prizonieri au fost eliberați, dar oficialii departamentului de justiție spun că peste 2.000 dintre ei au fost condamnați pentru infracțiuni precum viol, droguri, mită, răpire, astfel încât nu erau eligibili pentru eliberare. Aproximativ 1.700 dintre ei au fost eliberați de biroul corecțional condus de persoane numite de Duterte, două intre ei sunt susținători fervenți ai acestuia. Unul dintre ei, Nicanor Faeldon, a fost concediat după ce aproximativ 900 de infractori au fost eliberați pe tura sa. Faeldon neagă că ar fi făcut vreo greșeală.
Alegerile complică scena politică din Israel
Premierul israelian Benjamin Netanyahu și contracandidatul său Benny Gantz se află la egalitate și sunt în incapacitatea de a forma un guvern de coaliție, după ce au fost numărate aproape toate voturile din alegerile legislative de marți. Comisia Electorală a Israelului a difuzat doar rezultate fragmentare, însă mass-media israeliene au prezintat rezultate oficiale mai complete care nu au fost încă dezvăluite de autoritățile electorale. După numărarea a peste 92% dintre buletinele de vot, s-a aflat că partidele celor doi contracandidați au obținut fiecare câte 32 de locuri din totalul celor 120 din Knesset, Parlamentul israelian, și nu reușesc, nici măcar cu aliații lor, să depășească nivelul de 61 de parlamentari pentru a obține majoritatea.
“Lista unită” a partidelor arabe ar fi obținut 12 locuri și s-ar putea impune drept a treia forță politică în Knesset, urmată de partidul Israel Beiteinu (Israel Casa Noastră) al fostului ministru Avigdor Lieberman, cu 9 locuri. Acesta din urmă, care a declarat marți că dorește o coaliție cu Likud (dreapta) al lui Benjamin Netanyahu și cu partidul Kahol Lavan (Albastru-Alb) al lui Benny Gantz, ar putea deveni un important factor de decizie. În Israel, președintele îi consultă pe deputații aleși care trebuie să-i recomande un șef de guvern. Partidele arabe, ostile premierului aflat în funcție, au sugerat deja că se vor opune desemnării lui Netanyahu, fără a confirma însă dacă o vor susține pe cea a lui Benny Gantz. Netanyahu le-a declarat ieri susținătorilor săi că Israelul are nevoie de “un guvern puternic, stabil și sionist”.
Particule din aerul poluat, descoperite în placente
Particule din aerul poluat au fost descoperite în placente, indicând faptul că nenăscuții sunt direct expuși la carbonul negru produs de motoarele mașinilor în trafic, se arată într-un studiu, potrivit The Guardian. Acesta este primul studiu care arată că bariera placentei poate fi pătrunsă de particule inspirate de mamă. Au fost descoperite mii de particule minuscule pe milimetru cub de țesut în fiecare placentă analizată. Legătura dintre expunerea la aerul toxic și creșterea numărului de sarcini pierdute, de nașteri premature și greutatea scăzută la naștere este bine stabilită.Deteriorarea fetușilor are consecințe pe viață și profesorul Tim Nawrot de la Universitatea Hasselt din Bruxelles, care a condus cercetarea, a spus: “Aceasta este cea mai vulnerabilă perioadă a vieții. Toate organele sunt în dezvoltare. Pentru protejarea viitoarelor generații, trebuie să reducem expunerea la aer toxic”. El a mai precizat că guvernele au responsabilitatea de a reduce poluarea, dar oamenii ar trebui să evite drumurile aglomerate atunci când este posibil.
Iranul scrie Washingtonului și dezminte orice legătură cu atacurile din Arabia Saudită
Iranul a transmis Statelor Unite, prin intermediul Elveției, o “notă oficială” în care pune Washingtonul în gardă și dezminte că a jucat vreun rol în atacurile comise sâmbătă în Arabia Saudită. În această notă, transmisă luni Ambasadei Elveției la Teheran, care reprezintă interesele americane în Republica islamică, Iranul “insistă asupra faptului că nu a jucat vreun rol în acest atac”, scrie agenția Irna. Textul “dezminte și condamnă acuzațiile (președintelui american Donald) Trump și (secretarului său de Stat Mike) Pompeo” formulate împotriva Republicii islamice. Mesajul “îi pune în gardă pe conducătorii americani”, subliniind “că, dacă vreo acțiune ar fi întreprinsă împotriva Iranului, acesta va opune un răspuns imediat de o amploare mult mai mare decât o simplă amenințare”, scrie Irna.Pompeo a acuzat în mod direct Iranul, duminică, de faptul că este responsabil de atacurile revendicate sâmbătă de rebeli yemeniți huthi vizând instalații petroliere de prim-plan în Arabia Saudită, rivala regională a Republicii islamice. Trump a declarat la rândul său că este pregătit să riposteze acestor atacuri, în susținerea aliatuluisău saudit. “Se pare” că Iranul s-ar afla în spatele acestora, “dar vreau să știu cu certitudine cine este responsabil”, înainte de lua o decizie, a declarat locatarul Casei Albe.Pe de altă parte, președintele american a anunțat ieri o înăsprire “substanțială” a sancțiunilor impuse Iranului. “Tocmai i-am ordonat secretarului Trezoreriei (Steven Mnuchin) să înăsprească substanțial sancțiunile impuse statului iranian”, a anunțat șeful statului american pe Twitter, fără să facă alte precizări.
Rusia și China vor crea un centru de date pentru a explora Luna
Rusia și China vor crea un centru de date pentru a explora Luna și spațiul îndepărtat, pe lângă cooperarea lor în misiuni comune în vederea studierii polilor lunari, a informat marți guvernul rus, citat de EFE. Premierul rus, Dmitri Medvedev, a semnat marți o rezoluție ce autorizează agenția spațială rusă, Roscosmos, să negocieze un acord cu China “pentru a coopera în crearea unui centru de date comun pentru explorarea Lunii și a spațiului îndepărtat”. De asemenea, Roscosmos a fost autorizat să abordeze și să pună la punct cu Administrația Spațială Națională a Chinei (ANEC) coordonarea de misiuni ruso-chineze cu ajutorul modulelor spațiale Luna-Resurs-1 și Chang'e 7 pentru a studia polii lunari, potrivit rezoluției publicate site-ul guvernului rus. Luna-Resurs-1 este un proiect al agenției spațiale ruse pentru a explora polii lunari prin survolarea și depunerea pe suprafața Lunii. Misiunea include capsula spațială Luna-26 și vehiculul lunar Luna-27, potrivit Interfax. China a reușit la 3 ianuarie să asolizeze cu succes pe față ascunsă a Lunii sonda Chang'e 4 - o premieră istorică. Programul chinez Chang'e a demarat cu lansarea primei sonde orbitale în anul 2007, iar de atunci au fost trimise pe Lună alte patru sonde spațiale. Obiectivul final al programului este trimiterea, pe termen lung, a unui echipaj uman pe Lună, a cărei dată încă nu a fost stabilită și pe care experții o situează în jurul anului 2036.
