MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Peste 67.000 de niponi au depășit vârsta de o sută de ani
Japoneza Nabi Tajima, având vârsta de 117 ani și 45 de zile, a fost recunoscută ieri cea mai vârstnică femeie din lume, după decesul vineri al jamaicanei Violet Brown, tot în vârstă de 117 ani.
Nabi, care s-a născut la 4 august 1900 pe insula Kikai (prefectura Kagoshima) unde locuiește în prezent, a fost vizitată de autoritățile locale care i-au comunicat noul record pe care îl deține în lume, relatează NHK. Bătrâna, care mănâncă de trei ori pe zi, nu mai vorbește, și doarme aproape tot timpul, s-a bucurat și a vrut parcă să facă câțiva pași de dans când un grup de vecini i-a cântat la un instrument un cântec tradițional, potrivit imaginilor difuzate de postul de televiziune NHK. Nepotul lui Nabi, Hiroyuki Tajima, 64 de ani, a declarat: "Nu ne așteptam să devină cea mai vârstnică persoană din lume; este ca un vis, sper să trăiască încă mult timp". Numărul persoanelor în vârstă de 100 de ani din Japonia a crescut cu 2.132 de persoane, sau 3,2%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând în luna septembrie la cifra record de 67.284 de centenari, grație progreselor medicinii. Este al 47-lea an consecutiv în care populația de centenari japonezi a crescut. Comparativ, doar 153 de persoane centenare trăiau în Japonia în anul 1963, pentru ca pragul de 1.000 de centenari să fie atins în anul 1983, 10.000 de centenari în 1998, 30.000 în 2007, în 2012 fiind trecut pragul de 50.000 de centenari.
Masazo Nonaka, născut în iulie 1905 la Ashono (în insula Hokkaido), este la 112 ani cel mai longeviv bărbat din lume.
Casa în care a copilărit Trump, ocupată de refugiați în weekend
Casa în care a copilărit președintele american Donald Trump, la New York, a avut în weekend locatari noi – refugiați care și-au împărtășit poveștile, pentru a atrage atenția asupra crizei refugiaților.
Locuința cu trei etaje, în stil Tudor, construită de tatăl lui Trump, Fred, în 1940, poate fi închiriată în present pe Airbnb, cu prețul de 725 de dolari pe noapte. În martie, ea a fost vândută unei personae neidentificate, pentru 2,14 milioane de dolari. Organizația internațională antisărăcie Oxfam a închiriat-o sâmbătă și a invitat patru refugiați să discute cu jurnaliștii. “Am vrut să îi transmitem un mesaj puternic lui Trump și liderilor lumii, că trebuie să facă mai mult pentru a primi refugiații”, a declarat Shannon Scribner, director al Departamentului umnitar al Oxam America. Într-un dormitor de la etaj, Eiman Ali, în vârstă de 22 de ani, se uită în jur, la podeaua din lemn închis la culoare și la o copie a cărții “Trump: The Art of the Deal”, aflată pe o masă din apropiere. “Știind că Donald Trump era aici la vârsta de patru ani mă face să mă gândesc unde erau eu la vârsta de patru ani”, spune Ali, zâmbind, cu fața încadrată de un hijab gri. “Cu toții suntem copii crescuți să fie cetățeni productivi, care au atât de multe vise și speranțe”, adaugă ea.
Ali avea trei ani când a ajuns în SUA din Yemen, unde părinții ei fugiseră când a izbucnit războiul în țara lor de origine, Somalia. În apropiere, Ghassan al-Chahada, în vârstă de 41 de ani, un refugiat sirian care a sosit în SUA cu soția și cei trei copii ai săi, în 2012, stă într-o cameră cu paturi suprapuse și o plăcuță pe care scrie că probabil acela a fost dormitorul lui Donald Trump în copilărie. “Înainte să înceapă conflictul în Siria, visam să venim în America. Pentru noi a fost un vis îndeplinit”, a povestit el.
Bărbatul a mărturisit, însă, că viața sa s-a schimbat când Trump a semnat ordinul prin care le-a interzis oamenilor din Siria și alte cinci țări cu populație musulmană că intre pe teritoriul SUA. “Speram că obțin Cartea Verde și să pot să îmi vizitez țara. Dar de când a fost ales Trump, nu îndrăznesc, nu îndrăznesc să părăsesc această țară și să nu pot să mă întorc”, explică el.
Trump a locuit în casa respectivă până la vârsta de aproximativ patru ani, când familia sa mutat într-o altă casă construită de tatăl său în apropiere
Washingtonul și Kievul resping propunerea rusă privind trimiterea de trupe ONU în estul Ucrainei
Ambasadorul Moscovei la ONU a declarat că SUA și Ucraina au spus Rusiei că nu vor lucra pe marginea propunerii ruse de a desfășura trupe ONU de menținere a păcii în estul Ucrainei. “Delegațiile SUA și Ucrainei au declarat, după prima discuție, că nu sunt pregătite să lucreze în viitor pe marginea textului” rus, a declarat ambasadorul Vasili Nebenzia. Au spus că “au obiecții semnificative și că Ucraina ar putea avea o contrapropunere pentru a desfășura trupe de menținere a păcii la Donbas”, în estul Ucrainei, a adăugat el. Nebenzia a precizat că Moscova nu va renunța la propunere, ci va continua să o promoveze atunci când vor exista condițiile potrivite.
Ucraina vrea, printre altele, ca nici un cetățean rus să nu aibă dreptul să ia parte la misiunea de menținere a păcii – o idee respinsă de Moscova.
Vladimir Putin s-a declarat săptămâna trecută în favoarea desfășurării unei forțe ONU pentru a apăra observatorii OSCE din Ucraina, “nu numai pe linia de demarcare, după retragerea forțelor și materialul militar al celor două tabere, ci și în alte locuri unde observatorii OSCE își desfășoară inspecțiile”. Kievul, care se confruntă de peste trei ani cu un conflict între armata sa și separatiștii proruși, cere de mult acest lucru. Însă Vladimir Putin a afirmat inițial că forța ONU ar trebui să intervină numai de-a lungul liniei de demarcație dintre cele două tabere. Aceste Căști Albastre nu vor putea “avea ca funcție decât să asigure securitatea observatorilor OSCE” și “vor trebuie să se situeze, în acest scop, pe linia de demarcație și în nici un alt loc”, a afirmat săptămâna trecută Putin. Aproximativ 600 de observatori OSCE sunt însărcinați să controleze respectarea acordurilor de pace.
Aproximativ 20 de angajați ai Guvernului american au fost tratați pentru simptome ce sugerează un atac sonic, ce ar fi vizat personalul diplomatic din Cuba, a anunțat Departamentul de Stat. Atacurile au fost anunțate prima data de presa americană în această vară, când SUA au expulzat doi diplomați ai Havanei de la Washington. De asemenea, cel puțin doi canadieni au prezentat simptome. Victimele, dintre care o parte au fost retrase din Cuba, au primit îngrijiri medicale în SUA sau de la medici americani din Cuba.
FBI și Serviciul de Securitate Diplomatică au demarat o anchetă privind incidentul. Potrivit primelor informații ale anchetatorilor americani, diplomații au fost atacați cu un dispozitiv avansat care poate transmite un sunet ce nu poate fi auzit de om, dar poate afecta grav auzul. Astfel de dispozitive ar fi fost lăsate în sau în apropiere de casele diplomaților.
Nu este clar dacă acestea au fost gândite ca o armă sau dacă au servit și alt scop și nici dacă au fost instalate de Cuba sau de o țară terță, de exemplu Rusia, fără ca Havana să fie la curent.
Locuințele personalului diplomatic american sunt gestionate sau deținute de Guvernul cubanez, care a subliniat că Havana “nu a permis niciodată și nici nu va permite ca teritoriul cubanez să fie folosit pentru orice fel de acțiuni împotriva oficialilor diplomatici sau familiile lor, fără excepție”.
Emisiile de dioxid de carbon provenind de la vehiculele din Europa ar provoca 5.000 de decese pe an
Emisiile de dioxid de carbon provenite de la vehiculele diesel europene, ale căror teste au fost trucate de constructori pentru a le face să pară mai ecologice, ar putea fi responsabile de producerea a 5.000 de decese pe an în Europa din cauza poluării aerului, indică un studiu publicat ieri. Aceste cifre sunt în concordanță cu evaluări anterioare ale numărului de decese cauzate de scandalul ''dieselgate'' care a izbucnit atunci când Volkswagen a recunoscut în 2015 că a manipulat testele privind emisiile vehiculelor sale. Numeroși alți producători au fost suspectați că ar face același lucru.
Un studiu publicat în luna mai în revista Nature a estimat că, în 2015, 38.000 de decese "premature" au fost cauzate în întreaga lume de emisiile de oxid de azot generate "în exces" față de cele prevăzute de testele efectuate în laborator.
Studiul publicat ieri în revista Environmental Research Letters se concentrează pe situația din Europa (cele 28 de țări ale Uniunii Europene plus Norvegia și Elveția). Cercetătorii au calculat că aproximativ 10.000 de decese pot fi atribuite în fiecare an în Europa poluării cu particule fine emise de vehiculele ușoare care funcționează cu motorină. Aproape jumătate dintre ele (aproximativ 4.750) ar fi fost evitate dacă emisiile de oxizi de azot provenite de la aceste vehicule pe șosele ar fi fost aceleași cu cele observate în testele de laborator. Țările cu cele mai multe decese sunt Italia, Germania și Franța, "din cauza populației lor mari și a proporției ridicate a autovehiculelor diesel", spun aceștia.
Numărul vehiculelor diesel a crescut rapid în Europa din anii 1990, comparativ cu vehiculele pe benzină, iar acum reprezintă aproape jumătate din flota de vehicule europene. Mai mult de 100 de milioane de automobile diesel circulă în Europa, de două ori mai multe decât în restul lumii, notează autorii. Motoarele diesel emit mai puțin dioxid de carbon, nociv pentru climă, decât cele pe benzină, dar cu mult mai mult oxid de azot.
