MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Orașul care nu s-a prăbușit
Cum a devenit Erzin o oază în deșertul din jur lăsat de cutremurul din Turcia
Erzin este mic oraș din provincia Hatay din sudul Turciei, care a fost devastată de cutremurul din 6 februarie. În regiune, mii de clădiri au fost făcute una cu pământul, în timp ce alte zeci de mii sunt de nelocuit. Erzin, în schimb, este o oază de siguranță și normalitate, în timp ce viața din jurul lui a fost bulversată de seismul de săptămâna trecută.
Bilanțul cutremurului Turcia și Siria a depășit 41.000 de morți, devenind cel mai grav astfel de eveniment din istoria recentă a Turciei. Moartea și distrugerea înconjoară Erzin, dar în acest orășel nicio clădire nu s-a prăbușit și nimeni nu a murit în urma puternicului cutremur. Locuitorii și autoritățile spun că acest lucru se datorează unei intransigențe de lungă durată în materie de construcții. Pur și simplu, nu s-a permis ridicarea niciunei construcții care să încalce codurile țării.
Beyaz Yalcin s-a numărat printre cei norocoși. Când a avut loc cutremurul, ea se afla împreună cu cei patru copii mici ai săi în Erzin, și nu acasă, în apropiere, la Gaziantep. Yalcin, în vârstă de 33 de ani, venise în oraș pentru o nuntă și de atunci nu s-a mai întors acasă. Nu știe dacă locuința ei mai este în picioare sau dacă, la fel ca multe altele din Gaziantep și din întreaga regiune, a fost redusă la o grămadă de moloz. “Sunt în stare de șoc. Nu vreau să mă confrunt din nou cu aceeași situație”, spune ea. Iar Yalcin nu este singura care rămâne în acest oraș de frică.
20.000 de oameni au venit în Erzin după cutremur
Emre Tibikoglu, în vârstă de 39 de ani, care lucrează pentru municipalitate de șase ani, estimează că, după cutremur, în jur de 20.000 de persoane au venit la Erzin, ceea ce reprezintă o creștere cu aproximativ 50% a populației orașului.
“Știm că ne aflăm într-o zonă seismică”, a spus el, explicând că atât actualul primar, cât și cei anteriori au insistat să nu se permită ridicarea de clădiri care nu respectă codurile de construcție. Ori de câte ori oficialii și-au dat seama că există clădiri construite ilegal, au obținut demolarea lor, spune Tibikoglu. “Unii localnici erau foarte supărați din această cauză”, povestește el despre rezidenții care locuiau în acele clădiri. Dar primarul a rămas ferm în decizia sa, știind că un cutremur major ar putea veni într-o zi.
Tibikoglu nu știe de ce alte municipalități nu au făcut același lucru, dar suspectează o cârdășie între politicienii locali și antreprenori și crede că niște reglementări guvernamentale mai stricte ar fi putut limita o tragedie de o asemenea amploare.
În Erzin nu există clădiri înalte, ceea ce a diminuat riscurile, deși unele construcții din oraș au fost avariate până la punctul în care nu este sigur pentru oameni să rămână acolo. Cutremurul cu magnitudinea de 7,8 s-a simțit totuși foarte puternic și în Erzin, care se află la aproximativ 112 kilometri de epicentrul cutremurului.
În orașele mai îndepărtate de centru, precum și în cele apropiate, cum ar fi Osmaniye, aflat la doar 20 de kilometri de Erzin, casele au fost reduse la ruine, iar cei care au supraviețuit încă se luptă pentru a obține ajutor. Unii au plecat spre Erzin, căutând adăpost la rude. Erzin este înconjurat de munți și dealuri, iar localnicii cred că și asta i-a protejat. Dar semnele cutremurului sunt totuși prezente pe minaretele avariate și pe resturile împrăștiate pe jos în stația de autobuz, care a fost izolată.
În rest, viața a continuat în mare parte la fel. Localnicii iau masa în restaurante, iar magazinele au rămas deschise, în timp ce poliția din centrul orașului se concentrează mai degrabă pe dirijarea traficului în sensul giratoriu decât pe operațiunile de căutare și salvare.
Cinci oameni scoși dintre dărâmături, la nouă zile de la cutremur
Două femei au fost scoase dintre dărâmături în orașul Kahramanmaras din sudul Turciei, iar o mamă și doi copii au fost salvați miercuri din orașul Antakya, deși au trecut nouă zile de la seismul devastator din 6 februarie, iar șansele de a mai găsi supraviețuitori sunt, teoretic, foarte mici. De altfel, eforturile de salvare se îndreaptă acum către acordarea de ajutor sinistraților, în timp ce multe echipe internaționale de căutare-salvare s-au retras deja de pe teren. În cursul zilei de miercuri, o femeie pe nume Ela și copiii ei, Meysam și Ali, au fost scoși dintre dărâmăturile unui bloc de apartamente din Antakya, la 228 de ore după cutremur.
Salvatorii au aplaudat și s-au îmbrățișat și în timp ce o ambulanță transporta o femeie de 74 de ani salvată în Kahramanmaras, după ce mai devreme în cursul zilei o femeie de 46 de ani a fost salvată în același oraș aflat în apropierea epicentrului seismului devastator care s-a produs în zorii zilei de 6 februarie.
Între timp, au început să apară povești despre cum oamenii au supraviețuit zile întregi îngropați sub dărâmături. Huseyin Berber, un diabetic în vârstă de 62 de ani, a supraviețuit 187 de ore după ce pereții prăbușiți de la parterul casei sale au fost susținuți de un frigider și un dulap, lăsându-i un fotoliu în care să stea și un covor care să-i țină de cald. Avea o singură sticlă de apă, iar când aceasta s-a terminat, și-a băut propria urină, a declarat el de pe un pat din spitalul orașului Mersin. “Am strigat, am strigat și am strigat. Nimeni nu mă auzea. Am strigat atât de mult încât m-a durut gâtul... Cineva a întins mâna și s-a întâlnit cu mâna mea. M-au scos de acolo. Gaura din care am ieșit era foarte mică. Asta m-a speriat un pic”, a povestit el.
ISW: Puțin probabil ca Putin să anunțe măsuri de escaladare a războiului
Echipamentele și efectivele Rusiei sunt probabil “semnificativ epuizate”, spune Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în evaluarea zilnică pe care o face situației de pe frontul din Ucraina și de aceea este puțin probabil ca Vladimir Putin să anunțe măsuri pentru o nouă escaladare a războiului în discursul pe care îl va rosti săptămâna viitoare în parlament.
Într-o actualizare postată joi pe site-ul său, think tank-ul ISW vorbește despre “campania militară costisitoare a Rusiei în Ucraina, care a epuizat probabil în mod semnificativ rezervele de echipamente și de oameni necesare pentru a susține o ofensivă de succes pe scară largă în estul Ucrainei”. În aceste condiții, Institutul consideră că este puțin probabil ca Putin “să anunțe măsuri pentru o nouă escaladare a războiului din Ucraina, noi inițiative majore de mobilizare în Rusia sau orice altă politică semnificativă în discursul său planificat la 21 februarie în fața Adunării Federale a Rusiei”. Putin urmează să se adreseze parlamentului reunit săptămâna viitoare, cu câteva zile înainte de împlinirea unui an de război în Ucraina.
ISW menționează că și secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat pentru BBC că Marea Britanie nu vede ca Rusia să fi acumulat o forță capabilă să întreprindă o mare ofensivă, iar rușii încearcă acum să avanseze în Donbas cu un “cost uriaș“. Wallace a estimat că Rusia s-ar putea să-și fi angajat până la 97% din forța armată în lupta din Ucraina, iar eficacitatea sa de luptă a scăzut cu 40% din cauza unui “nivel de uzură aproape de Primul Război Mondial”, când avansul pe câțiva metri se obținea cu atacuri în valuri, folosind forțele umane.
ISW precizează că nu poate confirma în mod independent estimările lui Wallace, dar observația ministrului britanic potrivit căreia Rusia nu are suficientă putere de luptă mecanizată pentru o străpungere a frontului concordă cu evaluările anterioare ale ISW, potrivit cărora armata rusă trebuie să treacă printr-o reconstruire semnificativă înainte de a-și recăpăta capacitatea de a conduce în mod eficient un război de manevră.
Observațiile lui Wallace sugerează, de asemenea, că Rusia nu dispune de rezerve neexploatate, gata de luptă, capabile să execute o ofensivă pe scară largă, ceea ce este, de asemenea, și evaluarea ISW. Incapacitatea Rusiei de a regenera vehiculele mecanizate pe termen scurt restricționează și mai mult capacitățile rusești pentru un război de manevră. Furnizarea în timp util a tancurilor și vehiculelor blindate din Occident către Ucraina ar contracara și mai mult capacitatea Rusiei de a desfășura un război mecanizat, în timp ce Rusia se zbate să își repornească producția de apărare pe termen imediat.
Prigojin: Orașul Bahmut va fi cucerit de Moscova în “martie sau aprilie”
Șeful grupului paramilitar rus Wagner a apreciat că orașul Bahmut, epicentrul luptelor în estul Ucrainei, nu va fi cucerit de Rusia mai devreme de “martie sau aprilie”, apreciind că lentoarea cu care avansează trupele Moscovei este cauzată de “monstruoasa birocrație” din armata rusă. “Cred că se va întâmpla în martie sau aprilie. Pentru a cuceri Bahmut, trebuie tăiate toate căile de aprovizionare” (ale armatei ucrainene), a declarat Evgheni Prigojin într-o înregistrare video postată în noaptea de miercuri spre joi pe canalul Telegram WarGonzo. “Cred că Bahmut ar fi fost (deja) cucerit, dacă nu era această monstruoasă birocrație militară și dacă nu ni se puneau bețe în roate în fiecare zi”, a criticat Prigojin.
Potrivit lui Prigojin, faptul că Wagner nu poate să mai recruteze din deținuți care să fie trimiși pe front în schimbul unei amnistii constituie o “rană sângerândă” pentru organizația sa. “La un moment dat, numărul de unități va scădea și în consecință va scădea și volumul de sarcini ce se dorește a fi îndeplinite”, a adăugat el.
Organizația paramilitară privată Wagner se află în fruntea ofensivei ruse la Bahmut de luni de zile, cu prețul unor pierderi foarte mari. Ea a recrutat un număr mare de deținuți din închisorile din Rusia pentru a-i aduce să lupte în Ucraina.
Musk: Inteligența artificială, unul dintre cele mai mari riscuri pentru civilizație
ChatGPT arată că inteligența artificială a devenit incredibil de avansată și că este ceva pentru care ar trebui să ne îngrijorăm cu toții, potrivit miliardarului Elon Musk, care a spus că “unul dintre cele mai mari riscuri pentru viitorul civilizației este inteligența artificială”, relatează CNBC. Musk a făcut această declarația participanților la Summitul Guvernamental Mondial din Dubai, la scurt timp după ce a menționat dezvoltarea ChatGPT. “Este atât pozitivă, cât și negativă și are o mare, mare perspectivă, o mare capacitate”, a spus Musk. Dar, el a subliniat că “odată cu asta vine un mare pericol”.
Șeful companiilor Tesla, SpaceX și Twitter a fost întrebat despre cum vede el dezvoltarea tehnologiei peste 10 ani. Musk este cofondatorul OpenAI, startup-ul american care a dezvoltat ChatGPT, un așa-numit instrument AI generativ care returnează răspunsuri asemănătoare celor umane, la solicitările utilizatorilor.
ChatGPT “a ilustrat oamenilor cât de avansată a devenit AI. AI a avansat de ceva vreme. Pur și simplu nu avea o interfață de utilizator care să fie accesibilă pentru majoritatea oamenilor”, potrivit lui Musk. În timp ce mașinile, avioanele și medicamentele trebuie să respecte standardele de siguranță ale autorităților de reglementare, AI nu are încă reguli sau reglementări care să-i țină sub control dezvoltarea, a adăugat el. “Cred că trebuie să reglementăm siguranța AI, sincer. Este, cred, de fapt un risc mai mare pentru societate decât mașinile, avioanele sau medicamentele”, a spus Musk. Reglementarea “poate încetini puțin AI, dar cred că și asta ar putea fi un lucru bun”, a adăugat Musk.
Miliardarul a avertizat de mult despre pericolele dezvoltării neîngrădite ale AI. El a spus odată că inteligența artificială este “mult mai periculoasă” decât focoasele nucleare. Cuvintele sale au mai multă greutate astăzi, deoarece ascensiunea ChatGPT amenință să răstoarne piața muncii cu o scriere mai avansată, mai umană.
“Ghețarul Apocalipsei” este în pericol
“Ghețarul Apocalipsei” din Antarctica - poreclit astfel deoarece prăbușirea sa ar putea duce la o creștere catastrofală a nivelului mării - se topește rapid și în moduri neașteptate, potrivit unor noi cercetări. Ghețarul Thwaites are aproximativ dimensiunea Floridei și este situat în Antarctica de Vest. O parte din ceea ce îl ține în loc este un platou de gheață care ajunge până la suprafața oceanului. Platforma acționează ca un dop de plută, menținând ghețarul ancorat de uscat și oferind o apărare importantă împotriva creșterii nivelului mării. Dar platoul de gheață, care este esențial, este foarte vulnerabil pe măsură ce oceanul se încălzește.
În două studii, publicate miercuri în revista Nature, oamenii de știință au arătat că, deși ritmul de topire de sub o mare parte a platoului de gheață este mai lent decât se credea anterior, fisurile adânci și formațiunile în formă de “scări” din gheață se topesc mult mai repede, iar cauza este apa caldă care se infiltrează în punctele sale slabe, agravând topirea cauzată de creșterea temperaturilor exterioare. Pe măsură ce schimbările climatice se accelerează, ghețarul Thwaites se transformă rapid. În fiecare an, acesta “varsă” miliarde de tone de gheață în ocean, contribuind cu aproximativ 4% la creșterea anuală a nivelului mării.
Prăbușirea completă a ghețarului Thwaites ar putea duce la o creștere a nivelului mării de peste 70 de centimetri, ceea ce ar fi suficient pentru a devasta comunitățile de coastă din întreaga lume. Dar Thwaites acționează, de asemenea, ca un baraj natural pentru gheața din jurul său în Antarctica de Vest, iar oamenii de știință au estimat că nivelul global al mării ar putea crește în cele din urmă cu aproximativ 3 metri, dacă Thwaites se prăbușește.
SUA: Jihadistul egiptean Saif al-Adel este noul lider al Al-Qaida
Jihadistul Saif al-Adel, un fost membru al Forțelor speciale egiptene, care se află acum în Iran, este noul lider al grupării Al-Qaida după uciderea lui Ayman al-Zawahiri în vara anului trecut, a anunțat miercuri Departamentul de Stat american. “Evaluarea noastră este aceeași cu cea a ONU și anume că noul lider de facto al Al-Qaida, Saif al-Adel are sediul în Iran”, a declarat un purtător de cuvânt al diplomației americane, cu referire la un raport al ONU publicat marți.
Conform raportului ONU, opinia predominantă în rândul statelor membre este că Saif al-Adel este “acum liderul de facto al Al-Qaida, reprezentând continuitatea pentru moment”. Însă, conform acestui document, gruparea nu l-a declarat oficial “emir” din două motive. În primul rând pentru că este un subiect delicat pentru autoritățile talibane din Afganistan, care nu au vrut să admită că Zawahiri a fost ucis de americani într-o casă din Kabul anul trecut. În al doilea rând pentru că Saif al-Adel locuiește în Iran, o țară predominant șiită, în timp ce Al-Qaida este o grupare sunnită. “Locul în care se află ridică semne de întrebare cu privire la ambițiile Al-Qaida de a-și afirma conducerea unei mișcări globale în fața provocărilor ISIS”, gruparea rivală Stat Islamic, se afirmă în raportul ONU.
Saif al-Adel, în vârstă de 60 de ani, a fost locotenent-colonel în forțele speciale egiptene și este o figură a vechii gărzi a Al-Qaida. A contribuit la construirea capacităților operaționale ale grupării și i-a antrenat pe unii din luptătorii care au luat parte la atacurile din 11 septembrie 2001 din SUA.
Actrița americană Raquel Welch a încetat din viață la vârsta de 82 de ani
Actrița americană Raquel Welch, vedetă a anilor 1960 și 1970, rămasă în amintirea Hollywoodului ca una din cele mai frumoase femei pentru rolul de naiadă în bikini din piele de animal interpretat în filmul “O poveste preistorică”, a încetat din viață la vârsta de 82 de ani. Conform unui anunț făcut de managerul său, Rachel Welch “a murit în pace în această dimineață, după o scurtă boală”.
De-a lungul carierei a apărut în peste treizeci de filme, printre care “Călătorie fantastică” și “Cei trei mușchetari”. După dispariția lui Marylin Monroe în 1962, tânăra amazoană cu coama castanie a preluat în 1966 statutul de sex simbol universal, spulberând preconcepțiile că doar o blondă ar putea întruchipa chintesența feminității.
Faima ei s-a bazat însă pe o neînțelegere: i se cerea doar se dezbrace, deși Raquel Welch a vrut întotdeauna să demonstreze că are talent. “Oamenii mă vedeau ca pe un simbol sexual, dar în realitate eram o mamă singură cu doi copii mici!”, exclama actrița în autobiografia ei.
