Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ofensivă fără precedent în SUA: bani de la buget pentru cei ce depistează troli pro ruși sau chinezi

Ziarul de Vrancea
5 aug 2020 717 vizualizări

Autoritățile americane au anunțat că oferă zece milioane de dolari în schimbul arestării unor actori care se amestecă în alegerile din noiembrie

Statele Unite acordă recompense în valoare de zece milioane de dolari în schimbul unor informații care să conducă la arestarea oricărui actor străin care se amestecă în alegerile americane din noiembrie, anunță șeful diplomației americane Mike Pompeo, relatează AFP. Statele Unite „oferă o recompensă de până la zece milioane de dolari în schimbul unor informații care să permită identificarea sau localizarea oricărei persoane care, din ordinul sau sub controlul unui guvern străin, se amestecă în alegerile americane”, a anunțat miercuri într-o conferință de presă secretarul american de Stat. Washingtonul încurajează orice persoană care deține informații despre amestecuri străine în alegerile americane „prin intermediul unor atacuri cibernetice ilegale” să contacteze Guvernul american sau Ambasada StatelorUnite cea mai apropiată, a precizat într-un comunicat Departamentul de Stat. Programul de recompense financiare în schimbul arestării unor persoane căutate de justiția americană este gestionat de către Departamentul de Stat. De la înființarea programului, în 1984, peste 150 de milioane de dolari au fost plătite unui număr de aproximativ 100 de persoane în întreaga lume, precizează în comunicat departamentul.

Suspiciuni de amestec rus

Conducători democrați din Congresul american și-au exprimat luna trecută „îngrijorarea” față de o campanie de dezinformare orchestrată în străinătate care vizează, acuză ei, alegerile prezidențiale de la 3 noiembrie. Serviciie americane de informații acuză Rusia de faptul că s-a amestecat în alegerile din 2016, prin intermediul unor hackeri și campanii masive pe rețele de socializare, în favoarea candidaturii lui Donald Trump și împotriva rivalei sale democrate Hillary Clinton. Moscova dezminte ferm aceste acuzații. În februarie, oficiali din domeniul informațiilor au acuzat noi amestecuri ruse în campania din 2020, tot cu scopul de a-l favoriza pe Donald Trump, în audieri în Congres care ar fi urmat să rămână confidențiale, dar care au fost divulgate în presă.

75 de ani de la Hiroshima

n atacul de atunci a ucis aproximativ 140.000 de oameni

Japonia a marcat ieri 75 de ani de la primul atac cu bombă atomică, la Hiroshima, unde clopotele au bătut în semn de omagiu pentru cei care și-au pierdut viața, relatează BBC. Pe 6 august 1945, un avion american a lansat bomba cu uraniu deasupra orașului japonez. Atacul a ucis aproximativ 140.000 de oameni. Trei zile mai târziu, o a doua bombă nucleară a fost lansată asupra orașului Nagasaki, iar după două săptămâni Japonia s-a predat, încheindu-se astfel cel de-Al Doilea Război Mondial. Din cauza pandemiei, manifestările de anul acesta au fost reduse. Joi, prim-ministrul Shinzo Abe și primarul orașului Hiroshima s-au alăturat, în Parcul Păcii, supraviețuitorilor atacului și urmașilor victimelor. De regulă, aici veneau mii de oameni pentru a comemora evenimentele, însă anul acesta numărul participanților a fost redus. Cei care au fost prezenți au ocupat scaune amplasate la distanță și au purtat măști. La ora locală 08:15, când bomba a căzut, a fost ținut un moment de reculegere. „Pe 6 august 1945, o singură bombă atomică ne-a distrus orașul. Se spunea atunci că «nimic nu va crește aici timp de 75 de ani»„, a spus primarul Kazumi Matsui. „Totuși, Hiroshima și-a revenit, devenind un simbol al păcii”. Într-un mesaj video, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel către toate națiunile să își reînnoiască eforturile de a elimina aceste arme. 

„Diviziunea, neîncrederea și o lipsă de dialog amenință să readucă lumea într-o competiție nucleară strategică nestăpânită. Singurul mod de a elimina riscul nuclear este să eliminăm complet armele nucleare”, a spus el.

În mai 1945, Germania a predat armele în fața Forțelor Aliate, dar războiul a continuat în Asia, unde Aliații luptau împotriva Japoniei.

Statele Unite au crezut că lansarea bombei nucleare, după ce Tokyo respinsese un ultimatum de pace, va duce la o predare rapidă și nu vor fi nevoite să riște vieți la sol. Pe 6 august, SUA au lansat prima bombă - cu numele de cod „Little Boy” (băiețelul, n.r.) - la Hiroshima. Atacul a fost primul de acest fel. El a fost coordonat de colonelul Paul Tibbets, atunci în vârstă de 30 de ani. Ținta finală a fost decisă cu mai puțin de o oră înainte de lansarea bombei. La detonare, temperatura la punctul de explozie a fost de câteva milioane de grade. Explozia a generat o undă de șoc care a aplatizat clădirile. Se crede că cel puțin 70.000 de oameni au murit imediat în explozia masivă care a distrus orașul. Zeci de mii de oameni au murit, în zilele, săptămânile și lunile următoare, din cauza rănilor cauzate de radiații. Pentru că Japonia nu s-a predat imediat, SUA au decis să lanseze o altă bombă, supranumită „Fat Man” (grasul, n.r.), după trei zile, la 420 de kilometri sud de Hiroshima. La Nagasaki, au murit aproximativ 74.000 de oameni.

Bilanțurile înregistrate sunt estimative, dar este crezut că în atacuri au murit aproximativ 140.000 de oameni din populația de 350.000 a Hiroshimei și cel puțin 74.000 de oameni din Nagasaki.

Acestea au fost singurele două bombe nucleare lansate vreodată în afara spațiilor de testare. Pe 14 august 1945, Japonia a capitulat în fața Aliaților.

Unii specialiști sunt de părere că Japonia se afla deja pe punctul de a preda armele și că bombele care au ucis un număr uriaș de civili nu ar fi trebuit lansate. Experiența Japoniei din timpul războiului a dus la o puternică mișcare pacifistă în țară. La comemorarea anuală de la Hiroshima, guvernul de obicei își reconfirmă angajamentul față de o lume fără arme nucleare.

După război, Hiroshima a încercat să se reinventeze ca Orașul Păcii și continuă să promoveze dezarmarea nucleară în lume.

 

Google, prins că trage cu urechea

Acțiunea ilegală a ravea loc prin intermediul difuzoarelor inteligente

La mai bine de un an de la scandalul privind ascultarea utilizatorilor de către producătorii de difuzoare inteligente, Google este prins, din nou, cu urechea pâlnie. Mai mulți posesori ai lui Google Home, unul din difuzoarele inteligente comercializate de gigantul american, au realizat că acesta ascultă, în secret, ce se întâmplă într-o casă. Asistentul digital integrat în Google Home a început la moment dat să emită, prin intermediul smartphone-urilor, notificări de siguranță precum “Vezi că nu ai pornit alarma” sau “Atenție, detectorul de incendiu nu funcționează”. Cum Google Home a observat aceste lucruri la produse care nu sunt smart, nefiind conectate la internet, concluzia logică a fost că difuzorul și-a dat seama de stadiul acestora ascultând sunetele ambientale. Dat de gol de comportamentul asistentului și chestionat după ce numărul celor care au remarcat acest lucru a crescut pe Reddit, Google a recunoscut că, într-adevăr, este vorba de o funcție de securitate care necesită ascultarea și care a fost activată în urma unui update de software. Din greșeală, adaugă reprezentanții companieii. O astfel de funcție se poate dovedi salvatoare de vieți în anumite cazuri, însă ar trebui implementată transparent, comunicându-li-se utilizatorilor modul în care funcționează și ce înseamnă pentru intimitatea personală.

Noul incident vine după ce, anul trecut, a izbucnit un mare scandal când s-a aflat că asistenți digitali, precum Alexa și Siri, ascultă utilizatorii, iar înregistrările ajung la terți angajați pentru îmbunătățirea asistenților digitali. Ulterior, au fost adăugate opțiuni prin care utilizatorii pot alege ca înregistrările lor să fie sau nu procesate de terți - opțiuni care ar fi trebuit să existe de la bun început.

Liban: „Nu ne scăldăm în bani”

Capacitățile de finanțare ale statului libanez și Băncii centrale în urma exploziilor de marți seara sunt „foarte limitate”, iar țara are nevoie de un ajutor financiar internațional, a anunțat joi ministrul Economiei Raoul Nehme, relatează Reuters. „Capacitatea statului este foarte limitată, la fel ca cea a Băncii centrale și a băncilor. Nu ne scăldăm în dolari”, a declarat pentru postul Sky News Arabia Raoul Nehme. Numeroase țări au propus ajutoare, în valoare de câteva miliarde de dolari, a anunțat el. Exploziile de marți seara, în portul Beirut, s-a soldat cu 137 de morți și aproape 5.000 de răniți și a lăsat peste un sfert de milion de oameni fără locuință. Această catastrofă lovește o țară care se confruntă deja cu una dintre cele mai grave crize economice din istoria sa și care a cerut ajutorul Fondului Monetar Internațional, însă nu a încheiat până acum un acord cu FMI.

Anchetă în Irak cu privire la stocuri explozive

Irakul, o țară cangrenată de corupție și decăderea serviciilor publice, a anunțat joi că lansează o anchetă cu privire la stocurile sale de explozivi, iar o comisie de urgență urmează să întocmească un inventar al materialelor periculoase stocate în țară, în urma exploziilor uriașe care au devastat Beirutul, relatează AFP. Explozii ale unor depozite de armament sau de muniție, amplasate uneori în zone rezidențiale, au cauzat pagube, în trecut, în Irak, o țară devastată de războaie și în care vara au loc numeroase scurt-circuite incendiare și sângeroase. „O comisie de urgență condusă de către șeful Direcției posturilor de frontieră, va întocmi un intentar cu materiale foarte periculoase depozitate în terminale terestre, aeriene și portuare, precum materiale chimice sau nitrat de amoniu”, la orifinea exploziilor de la Beirut, a anunțat într-un comunicat direcția. Vestea dramei ține prima pagină în presa locală și circulă pe rețele de socializare, fiind prezentăîn toate conversațiile irakienilor care, în octombrie, au lansat o revoltă în același timp cu libanezii, împotriva liderilor lor, pe care-i acuză de „corupție” și „incompetență”.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.