MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: O nouă explozie pe podul spre Crimeea: doi morți. Cine e în spate?
“Acestea sunt crime de război”, a reacționat președintele Iohannis
Drone rusești au atacat în primele ore ale zilei de miercuri instalații portuare și de depozitare a cerealelor din sudul regiunii de coastă ucrainene Odesa, dând foc unora dintre ele, a scris guvernatorul regional Oleh Kiper pe aplicația de mesagerie Telegram. De asemenea, capitala Kiev a fost vizată de un atac masiv cu drone, dar toate au fost doborâte, provocând însă unele pagube materiale.
„În cursul nopții, inamicul a îndreptat drone de atac spre sudul regiunii Odesa. În urma atacului, au izbucnit incendii la instalațiile portului și infrastructurii industriale din regiune, iar un lift a fost avariat. Toate serviciile relevante lucrează la fața locului”, a anunțat guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper. Nu au fost raportate victime, a precizat guvernatorul. „Ținta evidentă a inamicului a fost infrastructura portuară și industrială a regiunii. Forțele de apărare aeriană au lucrat neobosit timp de aproape trei ore”, a anunțat, la rândul său, armata ucraineană.
Presa ucraineană a relatat că dronele „Shahed”, de fabricație iraniană, au sosit dinspre Marea Neagră și apoi s-au deplasat spre vest, de-a lungul fluviului Dunărea, spre Izmail, un port-cheie din care grânele ucrainene sunt transportate cu barje spre portul românesc Constanța de la Marea Neagră pentru a fi trimise mai departe. Pentru prima dată de la expirarea acordului privind cerealele, mai multe nave de marfă străine sosiseră duminică în portul Izmail prin Marea Neagră, a relatat presa ucraineană. Un alt atac rusesc, la sfârșitul lunii iulie, a vizat terminalul portuar Izmail din Delta Dunării, distrugând un depozit de cereale.
Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastruturii agricole și portuare ucrainene după ce a refuzat să prelungească acordul referitor la transportul cerealelor pe Marea Neagră, care permitea exporturile ucrainene. De atunci, micile porturi fluviale de pe Dunăre, Reni și Izmaïl, din regiunea Odesa, aflate la granița cu România, au devenit principala cale de ieșire pentru produsele agricole ucrainene.
Reacția lui Zelenski: Este un atac asupra securității alimentare globale
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri dimineață că ultimul atac rusesc cu drone asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa a fost un atac asupra "securității alimentare globale" și a cerut comunității internaționale să intervină. "Încă o noapte de război, o altă noapte de muncă pentru eroica noastră apărare aeriană. Ne apărăm cu maximum de forțe disponibile. Multe drone Shahed au fost doborâte. Din fericire, nu au fost victime. Din păcate, există pagube. Cele mai semnificative sunt în sudul țării. Teroriștii ruși au atacat din nou porturile, cerealele și securitatea alimentară globală. Toate serviciile noastre operaționale au funcționat eficient. Lumea trebuie să răspundă. Când porturile civile sunt vizate, când teroriștii distrug în mod deliberat chiar și elevatoarele de cereale, aceasta este o amenințare pentru toată lumea, de pe toate continentele. Rusia poate și trebuie să fie oprită”, a scris Volodimir Zelenski pe Telegram.
Președintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, că atacurile continue ale Rusiei împotriva infrastructurii civile de pe Dunăre, în apropierea României, sunt inacceptabile. Președintele a adăugat că ”acestea sunt crime de război și continuă să afecteze capacitatea Ucrainei de a-și trimite produsele alimentare către cei care au nevoie, în lume”.
Tortura și violența sexuală, folosite în mod obișnuit de forțele rusești în Ucraina
Mulți prizonieri din centrele de detenție improvizate din sudul Ucrainei ocupate de Rusia au fost torturați și au fost supuși la violențe sexuale, a declarat, miercuri, o echipă de experți internaționali într-un rezumat al ultimelor lor constatări.
Echipa Mobile Justice Team, înființată de firma internațională de drept umanitar Global Rights Compliance, a lucrat cu procurorii ucraineni pentru a documenta crime de război în regiunea Herson de când aceasta a fost recucerită în noiembrie, după mai bine de opt luni sub control rusesc. Autoritățile ucrainene analizează peste 97.000 de rapoarte privind crime de război și au depus acuzații împotriva a 220 de suspecți în instanțele naționale.
Autorii de crime la nivel înalt ar putea fi judecați la Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga, care a cerut deja arestarea președintelui rus Vladimir Putin.
Kremlinul a negat în mod constant acuzațiile de crime de război comise în Ucraina. Cel mai recent raport al Mobile Justice Team a analizat 320 de cazuri și mărturii ale martorilor din 35 de locații din regiunea Herson.
Dintre relatările victimelor analizate, "43% au menționat în mod explicit practici de tortură în centrele de detenție, citând violența sexuală ca fiind o tactică comună impusă asupra lor de către gardienii ruși", se arată într-un comunicat.
Tortură și bătăi
Reuters a raportat în ianuarie despre amploarea presupusei torturi din Herson.
Autoritățile ucrainene au declarat atunci că aproximativ 200 de persoane ar fi fost deținute ilegal. Supraviețuitorii au povestit pentru Reuters despre tactici, inclusiv șocuri electrice și sufocare. La vremea respectivă, Kremlinul și Ministerul rus al Apărării nu au răspuns la întrebările Reuters, inclusiv cu privire la presupusele torturi și detenții ilegale. "Adevărata amploare a crimelor de război ale Rusiei rămâne necunoscută", a declarat Anna Mykytenko, consilier juridic principal la Global Rights Compliance, cu privire la cele mai recente constatări privind tortura.
"Dar ceea ce putem spune cu certitudine este că consecințele psihologice ale acestor crime crude asupra poporului ucrainean vor fi întipărite în mintea lor pentru anii care vor urma", a declarat ea. Cel puțin 36 de victime intervievate de procurori au menționat utilizarea electrocutării în timpul interogatoriilor, adesea electrocutări genitale, precum și amenințări de mutilare genitală. O victimă a fost forțată să asiste la violul unui alt deținut, se arată în raport.
Potrivit raportului, cei mai susceptibili de a fi supuși torturii au fost militarii, dar și forțele de ordine, voluntarii, activiștii, liderii comunității, lucrătorii medicali și profesorii. Conform raportului, tehnicile de tortură cel mai frecvent utilizate au fost sufocarea, waterboarding, bătăile severe și amenințările cu violul. În ansamblu, dovezile din centrele de detenție eliberate "sugerează că planul lui Putin de a stinge identitatea ucraineană include o serie de crime care evocă genocidul", a declarat avocatul britanic Wayne Jordash, care a condus echipa.
O mașină s-a izbit de poarta Ambasadei Rusiei de la Chișinău
O mașină a intrat, miercuri dimineață, în poarta Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău, după care șoferul a părăsit locul accidentului. Ulterior, mașina bărbatului a fost reperată, iar când polițiștii au vrut să-l oprească, șoferul și-a continuat deplasarea, accidentând încă două autovehicule, relatează presa din Republica Moldova. Într-un final, șoferul a fost oprit forțat, scrie NewsMaker.
Incidentul de la Ambasada Rusiei s-a produs în jurul orei 06:00 dimineața. Când poliția a ajuns la fața locului, a constatat că bărbatul de la volanul unui Mercedes și-a tamponat mașina în poarta Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, după care a părăsit locul accidentului. „Mijlocul de transport a fost localizat imediat pe traseul de deplasare spre Strășeni, dar la toate cerințele polițiștilor de a se opri, șoferul și-a continuat deplasarea, accidentând pe traseu încă două mașini (fără victime). Acesta a fost totuși oprit forțat de angajații poliției, în raionul Strășeni, unde sunt efectuate la moment toate acțiunile procesuale ce se impun”, au transmis polițiștii.
Kevin Spacey revine pe ecrane din decembrie
Kevin Spacey s-ar putea întoarce la cinema mai devreme decât se aștepta. Actorul în vârstă de 64 de ani, care tocmai a fost găsit nevinovat de agresiuni sexuale asupra a patru bărbați după un proces la Londra la sfârșitul lunii iulie, va reveni pe ecrane în thrillerul „Control”. Început în 2022, lungmetrajul cu Kevin Spacey trebuie să fie lansat în cinematografe până la sfârșitul lunii decembrie, așa cum a anunțat un reprezentant al proiectului pentru The Hollywood Reporter.
Scris și regizat de Gene Fallaize, „Control” relatează relația secretă a ministrului britanic de Interne Stella Simmons (Lauren Metcalfe) cu prim-ministrul (Mark Hampton). Într-o noapte, în timp ce conducea către casă, un bărbat misterios și gelos (interpretat de Kevin Spacey) preia de la distanță controlul vehiculului ei pentru a se răzbuna.
După o lună de dezbateri și 12 ore și 26 de minute de deliberare, jurații de la Southwark Crown Court din Londra l-au găsit pe Kevin Spacey nevinovat pe 26 iulie pentru cele nouă acuzații de agresiune sexuală împotriva lui. De asemenea, acuzat de agresiune sexuală în Statele Unite, Kevin Spacey a fost găsit nevinovat anul trecut de un tribunal civil din New York. Și în 2019, s-a renunțat la acuzații într-un alt caz.
Rata natalității din Ucraina s-a prăbușit
Rata natalității în Ucraina a scăzut cu 28% de la începutul războiului, potrivit unor noi date, cu 38.324 de copii mai puțini născuți în țară în primele șase luni ale acestui an, comparativ cu 2021, înainte de invazia Rusiei, potrivit The Guardian.
În timp ce rata natalității a scăzut cu 7% pe an din 2015, potrivit companiei ucrainene de analiză a datelor OpenDataBot, scăderea din 2021 până în 2023 este cea mai mare de când Ucraina și-a câștigat independența în 1991. Următoarea cea mai abruptă scădere a fost în 2015, în urma anexării Crimeei de către Rusia.
În acest an, relatează site-ul, s-au născut în medie 16.000 de copii pe lună, față de până la 23.000 de copii născuți lunar înainte de invazia la scară largă a Rusiei. Chiar și înainte de război, se aștepta ca populația Ucrainei să scadă cu 50% până în 2050, potrivit ONU. "Ucraina avea una dintre cele mai scăzute rate de natalitate de pe planetă. Și apoi a izbucnit un război", a declarat Brienna Perelli-Harris, profesor de demografie la Universitatea din Southampton, care studiază ratele de fertilitate din Ucraina.
Se estimează că 6 milioane de refugiați au părăsit Ucraina din februarie 2022, când Rusia a lansat invazia la scară largă, potrivit datelor Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați. "Când ucrainenii vor simți și vor vedea mai multă stabilitate, când se vor simți mai protejați, vor avea dorința de a avea mai mulți copii", a declarat pentru NPR un medic care ajută la conducerea maternității din vestul Kievului.
La Beijing s-au înregistrat cele mai abundente precipitații din ultimii 140 de ani
Capitala chineză Beijing, afectată de inundații devastatoare, a cunoscut în ultimele zile cele mai abundente precipitații din ultimii 140 de ani, când au început măsurătorile, au anunțat miercuri serviciile meteorologice, relatează AFP.
"Valoarea maximă" a precipitațiilor înregistrată de sâmbătă seara până miercuri dimineața la o stație meteo din oraș a fost de 744,8 milimetri, fiind "cele mai abundente precipitații din ultimii 140 de ani, potrivit Serviciului Meteorologic din Beijing. Măsurătorile precise au început în 1883. "Recordul anterior înainte de episodul ploios actual" a fost stabilit în 1891 cu 609 milimetri, a indicat sursa citată.
Ploile abundente și inundațiile care au lovit Beijingul și împrejurimile sale de câteva zile au provocat moartea a cel puțin 20 de persoane și dispariția altor 19, potrivit media oficiale.
Taifunul Doksuri, retrogradat la nivelul de furtună, traversează China din sud-est către nord începând de vineri, când a lovit provincia Fujian (est) după ce a provocat mai multe decese în Filipine.
Ploile torențiale au început să se abată asupra regiunii sâmbătă. În doar 40 de ore, Beijing, capitala Chinei, a înregistrat echivalentul mediei precipitațiilor pentru întreaga lună iulie.
MAE anunță că a început demersurile pentru evacuarea a patru cetățeni români din Niger
Ministerul Afacerilor Externe precizează că, în contextul deteriorării situației de securitate din Republica Niger, reprezentanții Ambasadei României la Alger, care asigură reprezentarea diplomatică și consulară în relația cu Republica Niger, au întreprins demersuri urgente pentru identificarea cetățenilor români aflați pe teritoriul acestui stat. Astfel, în prezent, în evidența Ambasadei României la Alger sunt patru cetățeni români care și-au anunțat prezența pe teritoriul Republicii Niger și care au solicitat sprijin în vederea evacuării. De asemenea, pe teritoriu acestei țării se mai află alți douăzeci de cetățeni români care își desfășoară activitatea în cadrul misiunilor EUCAP Sahel Niger (Misiunea de Consolidare a Capacităților Uniunii Europene Sahel Niger) și EUMPM Niger (Misiunea UE de Parteneriat Militar Niger)
„Misiunea diplomatică este în contact permanent cu cetățenii români și, cu sprijinul Ambasadei României la Paris, au fost obținute asigurări că cei patru cetățeni români vor fi preluați și transportați la Paris, în cursul acestei zile, cu unul dintre zborurile de evacuare organizate de către autoritățile franceze. De asemenea, sunt în curs de realizare și alte demersuri diplomatico-consulare pentru identificarea unor soluții de transport alternative”, arată comunicatul de presă al MAE.
